Page 98 - Drumul_socialismului_1972_06

BBWWegBBBHBHBMgWBBBtBgS
DRUMUL SOCIALISMULU! © Nr. 5 434 ® JOI 29 IUNIE 1972

DEVIZA TUTUROR COLECTIVELOR DE FURNALIŞTI:

Cit mai multă fontă, cu consumuri specifice cit mai reduse

mmm

¿ i
Ampio angajare de forte
Prin creşterea IndidSer de utilizare şl reducerea
consumului specific, furnaSişfil au realizat:

Fontă pesto plan Cocs economisit
tono tone creatoare pentru a cîştiga
angajament realizat angajament realizat
anual 1-8 hinl - anual - S luni -
HUNEDOARA 18 000 10 231 2 000 3 840
REŞIŢA 8 000 5 880 1 000 600 BĂTĂLIA PENTRU COCS
GALAŢI 50 000 4 000 5 000 2 000
CĂLAN 2 000 678 1 000 957

în
TREI VALOROASE EXPERIENŢE mentelor materializarea angaja­ a dar sîntem de împiedicaţi să
economisire
şi
de
minerii
progresăm
preparatorii
cocsului în mai mare mă­
la
de
Lupeni.
sură deeît s-a prevăzut ini­ In ultima perioadă de vre­
ţial în planul cincinal, e- me, din cauza neritmicităţii
preocupările
forturile şl trebuie puter­ extracţiei, se constată foar­
Jurnaliştilor
te mari variaţii la proprie­
singur ofatw nic susţinute de toate co­ tăţile de cocsificare. Faţă
concură
care
de rezistenţa de 35 la sută
lectivele
la
producţia de fontă. după proba la cutie, se a-
Cerinţe deosebite se ri­ junge la 20 şi chiar 15 la
dică în faţa unităţilor mi- sută. In plus, ritmul livră-
In sinpr beneficiar
Minerii, aglomeraioriştii,
H U N E D O A R A R E Ş I J A G A L A Ţ I
Colectivele noastre de Jurnalişti participi Intens la în primul an din al treilea secol de experienţă în La noi la Galaţi, colectivele de la cele două furnale cocsarii si se alăture
bătăliid pentru sporirea producţiei de fontă ţi reducerea producţia de fontă, furnaliştii reşlţeni desfăşoară o acti­ de 1 700 mc, în timpul scurs din acest cincinal, au mar­
consumului de cocs. Dovadă sînt angajamentele mobili­ vitate susţinută de perfecţionare a producţiei, o largă în­ cat un progres evident în economisirea cocsului. Compa­
zatoare asumate in cinstea Conferinţei Naţionale a parti­ trecere pentru a realiza peste plan cît mal multă fontă rativ cu anul 1970, consumul specific este în prezent mai efortului furnaliştilor
dului şl aniversării Republicii, rezultatele bune obţinute cu cocs economisit. La chemarea lansată de hunedoreni mic cu 30 kg pe tona de fontă, iar faţă de normele pla­
pînă acum. La Hunedoara şi Călan s-au realizat peste noi am răspuns cu angajamente mobilizatoare, pe care nificate pe aceeaşi perioadă cu 9,78 kg pe tonă.
plan 11 000 tone fontă şi s-au economisit 4 800 tone de le-am suplimentat în cinstea Conferinţei Naţionale a par­ Colectivul nostru consideră această dinamică drept un
cocs. tidului şi sărbătoririi celor 25 de ani de la proclamarea succes important. El a fost obţinut în principal datorită
Toate acestea le-am realizat prlntr-un complex de Republicii cu 5 000 tone fontă şi 1 000 tone ae cocs eco­ perfecţionării procesului de pregătire a materiei prime, niere, care nu se achită în rilor se prezintă sub orice
măsuri aplicate cu consecvenţă. Urmînd tendinţa mon­ nomisit. a tehnologiilor de elaborare şi prin ridicarea calificării întregime de obligaţiile ce critică. In condiţiile în care
dială de îmbunătăţire calitativă a încărcăturii furnale­ Angajamentele ce ni le-am asumat reflectă, la fel ca şi specializării muncitorilor şi maiştrilor. Noi folosim ma­ le revin. . cărbunele de Lupeni intră
lor, am acţionat pentru creşterea proporţiei aglomera­ şl la Hunedoara, Galaţi sau Călan, hotărîrea noastră de terie primă de bună calitate, cu o scoatere de metal din — Sectorul extractiv este în compoziţia şarjei în pro­
tului în şarjă şi îmbunătăţirea calităţii acestuia. Depă­ a îndeplini înainte de termen planul cincinal, de a spori încărcătură de peste 50 la sută şl un cocs cu rezistenţă prea puţin receptiv la ce­ porţie de aproape 50,.. la . su­
şirea planului la fabricile de aglomerare cu 82 000 tone considerabil eficienţa producţiei de fontă. Acum, după mecanică şl granulaţle corespunzătoare. In paralel cu rinţele noastre — observa tă, aceste anomalii, sînt
aglomerat cu indice de bazi citate ridicat şl constant a aproape o jumătate de an de eforturi, putem spune şi aceasta, ne-am preocupat să asigurăm o creştere conti­ tovarăşul Oleg Bublic, in­ foarte dăunătoare ' pentru
asigurat mersul uniform al agregatelor cu indici tehnlco- noi că mergem pe un drum bun. Am sporit indicii de nuă a temperaturii aerului insuflat. giner-şef la Centrala indus­ calitatea cocsului şi ne o-
economicl superiori. Efecte favorabile are extinderea utilizare a furnalelor cu 1,3 la sută şi am redus consu­ Ceea ce este specific la noi o reprezintă insuflarea trială Hunedoara. Minereul bligă să consumăm în plus
concasării şi sortării minereurilor bulgări. In acelaşi sens mul specific cu 2,5 kg de cocs pa tona de fontă. curentă a oxigenului şi gazului metan în furnale. Ince- bulgări şi concentratele pri­ cărbuni din Import. Condu­
ne-au sprijinit cocsairii care au ridicat rezistenţa şl con­ Dacă ar fi să punctez principalele căi şi mijloace pînd din anul trecut, la furnalul nr. 1 şi din acest an la mite de la Căpuş şi Telluc cerea Centralei cărbunelui
stanţa calităţii cocsului produs. Temperatura aerului in­ prin care progresăm, m-aş referi în primul rînd la mă­ furnalul nr. 2, îmbogăţim aerul cu oxigen. Deşi nu a tre­ nu au conţinutul de fier Petroşani, minerii şi pre­
suflat, care este unul din factorii principali în reduce­ surile pe care le-am luat ca să asigurăm furnalelor un cut o perioadă prea îndelungată, acest procedeu ne-a planificat. Aceasta a adus paratorii de la Lupeni tre­
rea consumului specific de cocs, a fost ridicată în acest mers constant, uniform şi intensiv, fără deranjamente de demonstrat că pentru fiecare procent de oxigen, indicii daune economiei naţionale, buie să pună cît mai curînd
an cu 22 de grade, faţă de anul trecut. ordin tehnologic, La aceasta a concurat îmbunătăţirea de utilizare oresc cu 2 la sută, Iar consumul specific se însumînd numai pe prime­ capăt acestei situaţii anor­
male.
reduce cu 0,8 procente, în condiţiile în care debitul de
Promovarea unor tehnologii noi In exploatarea fur­ materiei prime, mai ales calitatea aglomeratului şi mine­ gaz metan sporeşte cu 6,2 la sută la fiecare procent de le 5 luni pierderea a 3 000
nalelor ne preocupă în mod deosebit. La furnalul nr. 5, reului bulgări şi creşterea rezistenţei mecanice cu 4 la oxigen insuflat suplimentar. tone fontă şi consumarea în Observaţii şi cerinţe jus­
începînd din a doua parte a anului trecut, utilizăm aer sută la cocsul de producţie proprie. Dozarea încărcăturii plus a 2 950 tone de cocs. tificate se ridică şi la adre­
îmbogăţit prin insuflarea oxigenului în proporţie de 23-24 se face cu mai multă atenţie şi corectitudine, se respec­ Deşi avem rezultate pozitive, ne socotim încă departe Dacă ia nivelul economiei sa altor colective. La fabri­
la sută. Aceasta a făcut posibilă creşterea debitului de tă reţetele şl sistemele de înc ărcare. Deşi am avut unele de ceea ce putem realiza, avînd în vedere gradul înalt de naţionale se fac mari efor­ cile de aglomerare sînt în­
gaz metan, ridicarea indicilor de utilizare şi reducerea greutăţi cu cauperele, ne-am străduit şi am reuşit să mă­ tehnicitate a agregatelor ¡şi con diţiile tehnico-materiale asi­ turi valutare pentru a im­ că posibilităţi de ridicare a
consumului specific. Tot pentru ameliorarea consumului rim cu 50 de grade faţă de anul trecut temperatura ae­ gurate. Unele defecţiuni în funcţionarea furnalelor, cau- porta materii prime de ca­ indicelui de bazicitate şi
de cocs ne pregătim să introducem păcură în furnalul rului insuflat. Furnaliştii noştri urmăresc cu răspundere perelor şi aparaturii de măsură şi control, folosirea unor litate, nu este îngăduit ca menţinerea lui constantă,
nr. 4, iar la Călan s-a şi realizat cu efecte pozitive pre­ mersul agregatelor, aduc la timp corecţiile necesare,, asi­ minereuri greu reductibile, neomogenizate şl a dolomltel acest efort să fie diminuat de ameliorare a unor com­
încălzirea gazului metan. gură descărcarea conform graficelor a fontei şi zgurii. brute ne-au diminuat în acest an realizările şl ne-au de­ de livrarea din sectorul mi­ ponenţi importanţi şi înlo­
întreprindem
măsuri
terminat
să
ferme
unor
minereuri
de
a
de
îmbunătăţire
nier
Măsurile de ordin tehnic sînt desigur numeroase. Cunoscînd experienţa tovarăşilor de la Hunedoara, a activităţii. Cunoscînd din propria experienţă că numai slabă calitate, sub nivelul cuirea cocsului din şarjă.
Doresc însă să subliniez că ele nu ne-ar fi condus la Galaţi şi Călan, dar mai cu seamă avînd în faţă sarcina prin eliminarea unui procent de minereu prăfos din în­ prescripţiilor. De aceea, Cocsarii de la Călan sînt
succesele arătate fără participarea efectivă a fiecărui ca atît la producţia de fontă cît şl la consumul de cocs cărcătură se obţine o creştere a producţiei şi o reducere solicitaţi să asigure semi-
muncitor, tehnician sau inginer în această acţiune. Iniţia­ să îndeplinim înainte de termen planul cincinal, ne dăm a consumului de cocs cu 0,5 la sută, ne propunem ca în considerăm că este momen­ cocs şi cocs de fluidizare
minerii
din
Poiana
ca
tul
conform
condiţiilor
tehnice
tiva „Toată fonta peste plan cu cocs economisit", puter­ bine seama de propriile neajunsuri, de rezervele şi posi­ cel mai scurt timp să eliminăm din şarjă minereurile cu Ruscăi, conducerea Centra­ prescrise, o ritmicitate nor­
nic susţinută de organizaţiile de partid, a devenit obiec­ bilităţile pe care trebuie să le valorificăm. Mă refer în fracţiunea 0—8 mm. Prin Urgentarea unor lucrări de in­ lei minelor de fier şl ne­ mală în livrare, Iar la Hu­
tivul nostru în întrecere şi avem convingerea că va fi primul rînd la perfecţionarea tehnologică, la care, faţă vestiţii, vom asigura din semestrul II omogenizarea mi­ metalifere Cluj, să acţione­ nedoara şl Reşiţa, cărora
materializat cu succes. de celelalte combinate şi uzine, sîntem rămaşi în urmă. nereului bulgări. Vom scoate din încărcătură dolomita ze cu toată răspunderea 11 se va adăuga în curînd
Judecîndu-ne rezultatele prin prisma sarcinilor ac­ Presiunea de lucru la gîtul furnalelor nu este încă sufi­ brută, care va fi introdusă în aglomerat şi studiem fo­ pentru a asigura minereuri marea cocserle de la Galaţi,
tualului cincinal, dlnd pe economie va trebui să se re­ cient de ridicată. La fel şi temperatura aerului insuflat. losirea calcarului dolomitic de Mahmudia. In tehnologia de calitate. să se menţină ridicată re­
ducă consumul de cocs cu circa 100—120 kg pe tona de Aceasta' deoarece cauperele noastre nu rezistă şi ne pro­ de elaborare ne preocupă creşterea temperaturii aerului Intr-un mod asemănător zistenţa mecanică, umidi­
fontă, ne reevaluăm rezervele şl posibilităţile şi căutăm punem să înlăturăm în cel mal scurt timp această defi­ insuflat, folosirea constantă a oxigenului, îmbunătăţirea se prezintă şi situaţia pro­ tatea şi granulaţia cocsului
noi soluţii de valorificare. Cerem să fim mai bine spri­ cienţă, care frînează creşterea indicilor de utilizare şl constructivă a instalaţiilor de insuflare a gazului me­ ducţiei şl livrării cărbune­ fabricat. £,\
jiniţi de către cocsarii şi minerii din Poiana Ruscăi, care reducerea consumului specific. Tot în acelaşi scop, do­ tan la ambele furnale, iar la furnalul nr. 3, care va intra lui. cocsificabil din Valea Realizarea întregii ^pro­
trebuie să ne asigure ritmic cocs cu caracteristici calita­ rim să ne însuşim experienţa tovarăşilor de la Călan în în funcţiune în această toamnă, prevedem preîncălzirea Jiului. ducţii de minereuri, con­
tive superioare şi constante, minereuri cu conţinut de preîncălzirea gazului metan, în care sens vom acţiona ca gazului metan, procedeu pe care îl vom extinde şl la ce­ centrate şi aglomerat, căr­
metal superior sau cel puţin la nivelul prevederilor. Co­ începînd cu anul viitor ambele furnale să fîe echipate lelalte două agregate. — Calitatea şl constanţa bune, semicocs şi cocs cu
lectivele noastre au în vedere creşterea temperaturii cu astfel de Instalaţii. Consider, de asemenea, necesar Golectivul nostru a îmbrăţişat chemarea partidului calitativă a cocsului pe ca­ scopul de a servi optim
aerului insuflat, generalizarea preîncălzirii gazului me­ ca pînă la finele cincinalului să luăm măsuri pentru a de a îndeplini cincinalul in patru ani şi jumătate, mai re îl producem — arăta to­ creşterea eficienţei produc­
tan, asimilarea tehnologiei de injectare a păcurii şi alte crea şl la noi condiţii de îmbogăţire a aerului cu oxigen, ales sub aspectul creşterii producţiei de fontă şi reduce­ varăşul Gheorghe Pavel, in­ ţiei de fontă, iată obiecti­
măsuri care să asigure funcţionarea furnalelor la para­ care să ne conducă la o mai accentuată creştere a efi­ rii consumului de cocs la niveluri apropiate de cele ob­ giner-şef la uzina cocso-chi- vul central căruia trebuie
mică de la Hunedoara, este
metri tehnlco-economlci optimi. cienţei producţiei de fontă. ţinute pe plan mondial.
hotărîtoare pentru reduce­ să-i subordoneze eforturile
rea consumului specific la toate colectivele care asigu­
OLEG BUBL1C fLiE rru Ing. NIŢA IANCU furnale. Noi depunem în a- ră materia primă pentru
inginer-şef Inginer şef furnale la tehnolog la secţia furnale cest sens multe strădanii furnale.
k» Centrale Industrială Hunedoara Combinatul siderurgic Reşiţa a Combinatului siderurgic Galaţi
—-—-------------- ------------------------------
In condiţiile în care în side­ îndoială că siderurgia noas­ SOLUŢII ŞI PROPUNERI COLECTIVI
rurgia româneasca se consu­ tă a progresat mult, dar
mă anual clteva milioane Toate resursele — tot atit de adevărat este că
de tone de cocs, cea mai avem de depus încă mari Confruntarea experienţei şi preocupărilor furnaliştilor din întreaga ţară, hotărîrea
mare parte procurat din im­ eforturi pentru a ne apro­ lor de a realiza înainte de termen planul cincinal şl de a obţine In cel mai scurt
port, este absolut clar că pia de rezultatele valoroa­
economisirea acestui com­ valorificate integrai! se pe plan mondial — con­ timp indicatori tehnico-economici comparabili cu cei înregistraţi în ţările cu siderur­
bustibil deficitar trebuie să chidea ing. Gheorghe Ră- gie avansată au generat propuneri şi soluţii deosebit de valoroase pe care le su­
devină frontul unei ample dulescu, director general punem atenţiei factorilor de răspundere.
şi îndîrjite bătălii In care se adjunct al Centralei indus­ 9 Intrucît insuflarea aerului îmbogăţit cu oxigen în furnale este confirmată valoric
confruntă experienţa, com­ muncă, de Ia încărcare pî­ nară planificată să se exe­ — Legat de cercetare şl triale Hunedoara. Anul 1973
petenţa, pasiunea şi respon­ nă la elaborare, sa manifes­ cute la înalt nivel calitativ experimentare — continua ne pune în fată probleme de practica mondială şi experienţa de Ia Galaţi şi Hunedoara, Ministerul Industriei
sabilitatea a zeci de mii de tă cea mai mare grijă pen­ şi cu cel puţin o oră mai ing. Panait Teoreanu, şef deosebite, pe care va trebui să Metalurgice să treacă la echiparea secţiilor de furnale de la Hunedoara şi Reşiţa cu
muncitori, maiştri, tehnici­ tru mersul optim al agrega­ repede. de sector ia Consiliul Na­ le rezolvăm în aceleaşi con­ blocuri de fabricat oxigen în condiţii tehnice şi de eficienţă corespunzătoare.
eni, ingineri, cercetători, telor. — Pentru a ajunge Ia re­ ţional al Inginerilor şi Teh­ diţii ca şi în prezent. A- 9 Pentru a înlătura defecţiunile şi duratele reduse de funcţionare a cauperelor,
cadre de conducere, savanţi. — La noi la Călan, prin zultate de nivel mondial in nicienilor — cred că este ceasta ne obligă să reeva­ se propune construirea la fiecare furnal a celui de-al patrulea cauper, astfel ca
— Sarcinile care revin folosirea instalaţiei de pre- economisirea cocsului, con­ momentul să se reducă sub­ luăm toate posibilităţile şi
furnalişilor sînt deosebit de încăjzlre a gazului metan, sider că numai efortul teh­ stanţial decalajul intre cer­ să reconsiderăm toate mă­ permanent trei caupere să fie în bună stare de funcţionare şi să asigure creşterea
mobilizatoare — spunea ing. am obţinut la furnalul nr. nic şi organizatoric al fur­ cetare şi generalizarea re­ surile, să accelerăm de pe temperaturii medii a aerului insuflat. Unităţile producătoare de materiale refrac­
Dumitru Gheorghiu, directo­ 1 o reducere a consumului naliştilor este insuficient ■— zultatelor cercetării în prac­ acum acţiunile propuse de tare să treacă de urgenţă la asimilarea şi fabricarea de cărămizi cu mare rezistenţă
rul Direcţiei tehnice şi dez- de cocs de circa 15 kg pe argumenta prof. univ. Dorin tica siderurgică. Ca un e- Jurnalişti şi care au o e- la temperaturi înalte, care să asigure creşterea ciclului de funcţionare a cauperelor,
I voltare din Ministerul In­ tona de fontă — declara Dobrovlci de la Institutul xemplu, aş arăta că au tre­ ficienţă imediată. Avem po­
dustriei Metalurgice. Nive­ Nicolae Pilly, şeful secţiei politehnic Bucureşti. Institu­ cut 6 ani de clnd ICEM sibilităţi in toate combina­ evitarea deranjamentelor şi reducerea staţionării acestora în reparaţii capitale.
lul consumului de cocs al furnale. Acum confecţionăm tele noastre de cercetare, Bucureşti a cercetat preîn­ tele şi uzinele să pregătim 9 institutul de cercetări metalurgice şi Institutul politehnic Bucureşti, împreună
anului 1975, stabilit iniţial o nouă instalaţie cu carac­ cadrele din învăţămîntul călzirea gazului metan, pî­ mai bine încărcătura, să a- cu cercetătorii de la centralele siderurgice să studieze folosirea buretelui de fier, acti­
prin planul cincinal, va teristici Îmbunătăţite pe ca­ tehnic superior, au datoria nă cînd procedeul s-a apli­ sigurăm furnalelor o func­ vizarea proceselor de reducere în cuva furnalului şi alte metode moderne de efici­
trebui să-l realizăm cu mult re o vom monta la furnalul să se orienteze cu toată se­ cat efectiv In producţie. ţionare Ia parametri optimi.
mai devreme. Aceasta Im­ nr. 2. Prin această măsură, riozitatea spre investigarea Or, în. cazul unor procedee In ce priveşte temperatura enţă înaltă, intr-un termen scurt de la momentul cercetării Ia cel al aplicării.
pune acţiuni de amploare şi vom ajunge la consumuri unor mijloace şi modalităţi eficiente, la nivelul econo­ aerului, considerăm că prin- ® La uzinele cocso-chimice să se asimileze tehnologia de stingere uscată a
intensitate deosebită. specifice mai mici faţă de noi care să determine în­ miei naţionale, fiecare an tr-o seamă de îmbunătăţiri cocsului, procedeu prin care se pot recupera anual, faţă de stingerea umedă, zeci
— Colectivul nostru, ară­ prezent. locuirea în mai mare pro­ de întîrziere echivalează cu la calitatea refractarelor de mii de tone de cocs cu valoare metalurgică ridicată.
ta Gheorghe Dumitru, mai­ — Pentru a prelntimpina porţie a cocsului cu com­ pierderea a zeci de mii de pentru caupere, putem a- © Să se asigure cărămizi refractare de calitate superioară pentru înzidirea ba­
stru la secţia I furnale de eventualele avarii — afir­ bustibili auxiliari. Am în tone de cocs. Iată de ce, junge la temperaturi de
la' Hunedoara, a pus la ini­ ma Eroul Muncii Socialiste, vedere mai ales extinderea în reducerea consumului de 1 200 de grade, ceea ce, în teriilor de cocsificare, care să permită ridicarea la peste 1400 grade C a regimului
mă această sarcină trasată Nicolae Mărculescu, maistru domeniului de utilizare a cocs, intensificarea cercetă­ paralel cu folosirea oxige­ temperaturilor. Prin aceasta se poate asigura o creştere de 20-25 la sută a produc­
de partid şi a hotărît să la secţia a Il-a furnale de gazului metan şi a păcurii, rilor şi accelerarea aplicării nului şi gazului metan pre- ţiei de cocs cu rezistenţă mecanică mare şi uniformă.
producă peste plan 8 000 to­ la Hunedoara, comuniştii combustibili care, în opinia lor se impun ca o pro­ încălzit, ne poate conduce © La fabricile de aglomerare să se finalizeze înlocuirea cocsului metalurgic cu
ne de fontă cu cocs econo­ din secţia noastră au pro­ noastră, pot fi folosiţi cu blemă acută, la o mai substanţială redu­
misit. La fiecare loc de pus ca fiecare reparaţie lu­ mai bune rezultate. y- Este în afară de orice cere a consumului de cocs. aiţi combustibili, iar în turnătorii să se treacă la preîncălzirea aerului insuflat in
cubiiouri.
V , , , ---------- ----------- utsiSaM