Page 1 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 1
xr^ar
jiisi'V-, Mnnfefi.sj Proletari din foaie ţările unljl-văl
D Tovarăşul Mae Ceauşescu a
primit pe Eduardo Frei Montalva,
liderul Partidului
Democrat-Creştin din Chile
Vineri, 30 iunie, tovarăşul vizită în ţara noastră, la
Nicolae Ceauşescu, secretar invitaţia Consiliului Naţional
general al Partidului Comu al Frontului Unităţii Socia
nist 'Român, preşedintele liste.
Consiliului de Stat al Repu In cadrul convorbirii, ca
blicii Socialiste România, re a avut loc cu acest pri
preşedintele Consiliului Na lej, au fost abordate unele
ţional al Frontului Unităţii probleme privind dezvoltarea
Socialiste, a primit, în sta relaţiilor româno-diiliene,
ţiunea Neptun, pe liderul precum Şi unele aspecte ale
¡Partidului Democrat-Creştin situaţiei politice internaţio
din Chile, Eduardo Frei nale actuale.
Montalva, fost preşedinte al Convorbirea s-a desfăşurat
Republicii Chile, care face o într-o atmosferă cordială.
Muncă stăruitoare pentru trecere pentru realizarea
Pasaj aerian peste
înainte de termen a cinci
calea ferată nalului, unele dintre ele
traducerea în viată Braşov-Zărneşti fiind aplicate în producţie.
Printre acestea se află i
schela extensibilă, oare per
O veste bună pentru au-
tomobilişti. In curînd va fi mite o mai bună organiza
re a muncii de montaj pe
terminat noul pasaj aerian
Colectivele hunedorene - angajate cu a fiecărei măsuri stabilite peste calea ferată Braşov- şantiere, un dispozitiv de
îndoit ţevi groase de 55
ieşirea
Zărneşti
situat la
din Braşov. Pasajul va fi mm şi altele. De asemenea,
prevăzut cu magistrale de la confecţionarea aeroter-
melor, profilele metalice au
asfalt suprapuse, cu instala
abnegaţie şi dăruire muncitorească de organizaţia de partid ţii moderne de iluminat şi fost înlocuite cu tablă am-
butisată, ceea ce reduce în
de semnalizare.
Acesta este al treilea pa mod simţitor consumul de
fier.
saj construit la Braşov. El Deosebit de eficiente sînt
n marea întrecere: Vi) GHEORGHE CĂLINESCU se alătură celui de pe şo şi propunerile privind con
seaua ce duce spre Sighi-
struirea, prin mijloace pro
şeful secţiei organizatorice a Comitetului şoara-Mediaş şi celui de pe prii, a unei maşini de con
care
magistrala
străbate
judeţean Hunedoara al P.C.R. Braşovul spre renumita sta fecţionat flanşe circulare,
a alteia de echilibrare a
ţiune climaterică Zizin şi rotoarelor de ventilatoare,
Iul înainte de termen! să emulaţie politică şi de sele probleme ale construc ceastă zonă. precum şi a unui dispozitiv
spre alte localităţi din a-
Trăim o perioadă de inten
electromecanic
ştemult
de
ţiei socialiste. „Va trebui să
perioadă în care
muncă, o
ne reevaluăm activitatea în se asigure — arăta tovarăşul „Fiecare inginer, fontă.
Nicolae Ceauşescu în rapor
spirit realist, critic şi, toto tul la Congresul al X-lea al ■ ' "v; F"v«ş
dată, căutăm ca din mers să partidului — participarea tehnician sau VREMEA
ne aliniem, să facem faţă cu mai largă, organizată a tu
răspundere noilor cerinţe şi
măiestria şi competenta, fl Planul la tone ki viaţa. Apropierea Conferinţei turor comuniştilor aleşi în maistru să rezolve o PENTRU 24 ORE
impulsuri pe care le ridică
organele de partid — de la
lometrice
depăşit
cu
1
Naţionale a partidului ne Comitetul Central şi pînă la problemă tehnică ' Vremea va fl în general
biroul organizaţiei de bază
15,8 la sută mobilizează să ne autoanali — la pregătirea diferitelor fmmoasil şi călduroasă, dar
neşte valori nebănuite fl 144 000 lei econo zăm stilul şi metodele de documente, măsuri şi hotă- construcţii de drumuri, po uşor instabilă mai ales după-
Pe şantierele trustului de
amlaza, cind vor cădea aver
muncă pentru a vedea în ce
rîri, la munca de îndrumare
se de ploaie Însoţite de des
misiţi peste angajamen- măsură acestea răspund şi a- şi control, în cadrul unor duri, porturi şi aeroporturi cărcări electrice. Cerul va îl
sigură, în fapt, creşterea ro colective şi comisii perma temporar noros. Vîntul va su
tul iniţial prin judici- lului conducător, a capacită nente, contribuind astfel con se extinde iniţiativa : „Fie fla în general slab din nord-
iall aliate peste plan, livrate te superioară, colectivul sec care inginer, tehnician sau cst şi nord-vest. Temperatu
rile minime vor fi cuprinse
-----iţii optime de calitate ţiei noastre are în vedere oasa folosire a combus ţii de organizare şi mobiliza cret la munca generală de maistru să rezolve o pro Intre 11 şi 14 grade, iar ma
© u veritabilă premieră tehnologică in siderurgia ro şi alte acţiuni. Aş aminti re a fiecărei organizaţii de partid". blemă tehnică". O atenţie ximele Intre 24 şi 26 grade.
mânească îmbunătăţirea tehnologiilor tibililor. partid în contextul exigenţe Momentul adoptării unei deosebită se acordă dotării
© Perfecţionarea tehnologiilor — preocupare de căpe existente prin adaus de ie- lor puse de conferinţă şi de hotărîri este, desigur, unul şantierelor cu utilaje şi PENTRU URMĂTOARELE
tenie a fiecărui oţelar. ro-aliaje in oala de turna In cadrul Unităţii de Congresul al X-lea al P.C.R. dintre cele mai importante scule realizate prin mijloa DOUA ZILE
re. Dar principala noastră exploatare şi industria Este necesar să subliniem acte ale conducerii, el înmă ce proprii şi îmbunătăţirii
De iiecare dată cînd pri bricafie a otelurilor înalt a- problemă Ia ora actuală es lizare a lemnului O- că în anii care au trecut de nunchează competenţa, ca gradului de folosire a ma Vremea va fi Instabilă, cu
vim procesul grandios al liate, elaborarea tuturor şar te elaborarea otelurilor înalt răştie, o contribuţie de la Conferinţa Naţională şi cel pacitatea organizaţiei de par şinilor existente. cerul mai mult noros. Vor
cădea precipitaţii sub formă
plămădirii otelului rămî- jelor conform programului aliate, refractare şi inoxida seamă la realizarea de-al X-lea Congres al P.C.R. tid de a determina modifi Pînă acum au şi fost fă de averse de ploaie. Vlntul
nem plini de admiraţie ia sortimental, îmbunătăţirea bile, necesare industriei chi sarcinilor economice o s-a îmbunătăţit continuu cări în bine în domeniul a- cute 27 de propuneri meni va sufla in general slab din
tă de oamenii care conduc exploatării agregatelor, re mice, pentru că în momen aduce şi sectorul de structura organizatorică de nalizat, reprezentînd, în te să sprijine efortul în în nord-vest. Temperatura In
scădere.
acest proces din care naşte ducerea consumului de me tul de faţă nu se mai im transporturi, lucrătorii partid, ceea ce a determinat fond, certificatul de matu
iorta metalului dădător de tal şi utilaj de turnare. portă asemenea oteluri şi de la calea ferată fo o legătură mai directă a ritate politică al comitetului
vigoare şi dinamism între Rezultatele .şi preocupări sarcina ne-a revenit în în restieră Grădiştea - O- conducerii politice cu activi sau biroului ide partid,
gi: economii. La ofetăria c le evidenţiate‘ de ‘ sfecieiarai tregime nouă. Dovadă şi răştie. tatea productivă şi social- Aşa cum o' dovedeşte via
lectrică a combinatului hu- de partid se completează cu din ¡aptul că în acest an, In sectorul nostru, la culturală, s-au lărgit, multi o asemenea cerinţă, pentru SĂRBĂTORIREA
ţa, pornindu-şe tocmai de la
nedorean acest simtămînt o realizare de prestigiu: comparativ cu 1971, sarcini fel ca şl în alte locuri plicat atribuţiile şi compe
impune astăzi, mai mult ca experimentarea cu succes a le de elaborare a acestor de muncă din unitate, tenţele organelor locale de numeroase organe şi organi
Orăştie ZILEI ÎNVĂŢĂTORULUI
oricînd, certitudinea că oa utilizării oxigenului la ela oteluri au crescut de a- s^a statornicit obiceiul partid, s-a statornicit trai zaţii de partid din munici
menii de aici sînt holărîti borarea otelului în cuptoare proape trei ori. Este o pro ca în preajma marilor nic principiul muncii colec piile Hunedoara, Deva, Pe
să-şi afirme măiestria, electrice. Este o veritabilă blemă care ne obligă, dar tive — condiţie esenţială troşani, oraşele şi
competenta şi dăruirea lor premieră tehnologică româ avem siguranţa obţinerii u- pentru rezolvarea cu succes Haţeg, comunele Bălţa, Vaţa,
în a realiza în cel mai nească, prin care Hunedoa nor rezultate bune. Ne-o a sarcinilor complexe ce ne Geoagiu, Buceş şi din alte
scurt timp pentru toate ra ra se alătură uzinelor de conferă priceperea şi dă stau In faţă. localităţi pregătirea şi elabo Ziua învăţătorului — tra obţinute de şcoala hunedo-
murile economiei naţionale prestigiu din lume care fo ruirea unor otelarl de nă Transporturi Astăzi ne-am propus să rarea hotărîrilor, controlul diţională manifestare a înal reană In anul şcolar înclie-
metal cu înalti parametri losesc acest procedeu mo dejde, cum sînt prim-topi- dezbatem, prin ziar, o proble îndeplinirii lor constituie tei preţuiri faţă de munca iat pe linia modernizării
calitativi. dern. Printre cei care au torul Laurean Florea de Ia mă definitorie pentru stilul preocupări de prim ordin, nobilă a învăţătorilor, profe continue a procesului de în-
Rezultatele obţinute pînă semnat cu autoritate şi com cuptorul nr. 3 de 50 tone, şi metodele de muncă ale or realizarea lor ireproşabilă sorilor, educatorilor şi peda văţămînt şi a legării sale cit
în prezent vin în sprijinul petentă profesională asimi muncitori ca Nicolae Doroi- prompte, ganelor şi organizaţiilor de condiţionînd în cea mai ma gogilor din şcolile ţării — a mai strînse de nevoile prac
acestor consideraţii. Din ce larea noii tehnologii se nu tei şl Florea Voicu, turnă partid : elaborarea hotărîrilor re măsură transpunerea în fost sărbătorită, ieri, în en ticii, ale producţiei. Urmînd
le 1000 tone de otel aliat mără şi maistrul principal tori ca Cornel Dumitrăşco- şi a planurilor de măsuri şi viaţă a liniei politice a par tuziaste adunări, ce au sarcinile trasate de conduce
cit renrerinin ; ---- * rea. ni, Gheorghe Vîrciu şi Mi- organizarea înfăptuirii lor. In tidului. De regulă, la nivelul avut loc în municipiile rea partidului, cadrele di
rea este o cre- hai Răducanu şi mulţi alţii, cu eficienţă această privinţă am benefi celor mai multe organe şi Deva, Hunedoara şi Petro dactice din judeţul nostru au
ză Ia care şi-a care slnt modele de hărni ciat de o orientare clară şi organizaţii de partid proiec şani, în oraşele Brad, Orăş adus substanţiale îmbunătă
e de contribuţie cie, iscusinţă, conştiinciozi avem ca înalt model modul tele unor planuri de măsuri tie, Haţeg, Simeria şi Călan, ţiri calitative procesului in-
ier, maistru sau tate. novator în care conducerea în localităţile Certej, Ilia, structiv-educativ, conferin-
Cert este că ...La oţelăria electrică, în sporită partidului soluţioneaă diver (Continuare In oaq. a 2-a) Vaţa, Geoagiu, Dobra şi Pui du-i un conţinut adecvat e-
se asigură o uriaşul laborator in care (pe grupuri de comune). tapei actuale de dezvoltare a
circa o oră a se plămădeşte otelul cu cea In mijlocul corpului pro societăţii româneşti şi noi va
doborâre la tie- mai prestigioasă marcă dc fesoral sărbătorit au fost lenţe calitative, concretizate
îmbunălăt induse calitate, măiestria şi compe prezenţi tovarăşii Ioachim în creşterea gradului de pro-
mp puritatea o- tenta, abnegaţia şi respon evenimente eforturile Moga, prim-secretar al Co movabilitate, expresie a
sabilitatea sînt ceie mai pentru îndeplinirea Şi mitetului judeţean de partid, pregătirii mai bune a elevi
ne achita cu preţioase elemente care con depăşirea sarcinilor de Aurel Bulgărea şi David La- lor.
ingajamentul ce feră metalului nebănuite plan să fie amplifica zăr, secretari ai Comitetului Aceste succese, deosebit de
în faţa întregii valori calitative. te. Aşa se explică fap judeţean de partid, Vichente importante, constituie Insă
a produce şi tul că, după ce în pri Bălan, prim-vicepreşedinte doar primii paşi pe care în-
otel de calita- TiNCUJA BUSUIOC mele cinci luni ale a- al Comitetului executiv al văţămîntul hunedorean II
nului planul la tone Consiliului popular judeţean, face pentru legarea sa strîn
transportate a fost de Gheorghe Călinescu şi Nico să de cerinţele economiei
păşit cu 1,23 la sută, lae Andronache, şefi de judeţului, amplu integrat în
iar cel de tone kilo secţie la Comitetul- judeţean procesul de industrializare
metrice cu 15,8 la su de partid. Au participat, de socialistă a patriei. Patrona
tă, munca noastră a asemenea, membri ai birou- rea şcolilor de către între
cunoscut noi şi- însu- ului Comitetului judeţean de prinderi — modalitate efici
fleţitoare impulsuri pen partid şi ai Comitetului e- entă de legare nemijlocită a
tru a întîmpina Confe
al recuperării pînă la eliminare a restan rinţa Naţională a par xecutiv al Consiliului popu învăţămîntului de practică —
ţelor, zilele trecute, în sectorul VI al minei tidului cu realizări de lar judeţean, prim-secret-ari nu s-a realizat peste tot cu
— complet mecanizat — a fost dat în ex prestigiu. Printre obiec şi secretari ai comitetelor suficientă operativitate şi în
ploatare un nou abataj frontal dotat cu tivele ce ni le-am pro In centrala electrotermică a U. V. Călan focul nu se stinge municipale şi orăşeneşti unele cazuri a îmbrăcat as
complex O.M.K.T. II. După cum afirma in pus se înscrie reduce niciodată, pentru că furnalele au nevoie în permanenţă de aer de partid, reprezentanţi pecte formale; atelierele-
ginerul Iulian Costescu, coordonatorul zonei j rea cheltuielilor la to suflat. Iaiă-i pe doi dintre lucrătorii de la C.E.T. urmărind, prin ai organelor locale de partid şcoală au funcţionat inegal
a Il-a dc producţie a E. M. Lupeni, noul a- j na kilometrică cu 0,4 intermediul aparatelor de măsură şi control, buna funcţionare a Şi de stat, ai Inspectoratului iar în unele sate şi comune
agregatelor.
bataj frontal va aduce un apreciabil spor Ia j lei, ceea ce înseamnă, Foto: V. ONOIU şcolar judeţean. defectuos.
Adunările festive au evi
producţia de cărbune, prin care exploatarea faţă de angajamentul denţiat succesele deosebite
.........„i/uuru producţiei de cărbune, îşi va diminuiL-tfitinai mult rămînerile în j iniţial, obţinerea unor (Continuare tn pag. a 3-a)
al realizării ritmice a sarcinilor de plan şi urmă acumulate dcîÎNînceputul anului. economii de 144 000 lei.
Atît rezultatele ob
ţinute anterior cit şi
cele actuale ilustrează NICI O ZS PIERDUTĂ, NICI UN BOB RISIPIT I
competenţa şi dăruirea
în muncă a unor oa-
meni înzestraţi eu un
deosebit simţ ai res @ Cooperativele agricole de producţie din ' comuna legaţii de oombine, şoferii
ponsabilităţii. cum sînt Ilia au terminat primele pe judeţ secerişul orzului. — închină succesele pe ca tovarăşul Emil Brînda, pri
mecanicii loan Metea, ® La cooperativele din Bretea Mureşană şi Sîrbi re le obţin în muncă Confe marul comunei — se lucrea
Spiridon Manoiescu, Ro s-a început recoltarea gri ului. ză ia recoltarea orzului cu
mulus Ciolocoi : impie rinţei Naţionale a partidului. patru combine. La C.A.P. din
gaţii Traian Samoiles- Oamenii muncii de pe o- tru cooperative agricole: Secerişul orzului a înce Gurasada s-au recoltat 22
cu, Aurel Oprinescu şi goare — ţărani cooperatori Bretea Mureşană, Sîrbi, Ilia put în aceste zile şi se des din ceie 40 ha cultivate cu
Aurel Pantlloi ; şefii şi mecanizatori, lucrători din şi Briznic — ne spunea to făşoară din plin şi în alte orz. Recolta de pe restul de
de tren Dumitru Ro- I.A.S., cadrele tehnice de varăşul Teodor Vaslu, pri unităţi agricole socialiste. La 18 ha, destinată' pentru să-
moşan. Vasiie Popa ; specialitate — desfăşoară o cooperativele agricole din mînţă, va fi strînsă cînd or
frînarii Viorel Ciolocoi. activitate susţinută pentru a zul va ajunge la coacere de
Vasiie Gridan, Antone îndeplini cu cinste angaja plină. In cursul săptămînii
Ronuşan : lăcătuşii de mentul lor luat în cinstea viitoare se va încheia sece
revizie Simion Crăciun Conferinţei Naţionale a par Pe ogoarele judeţului- rişul orzului în amin două
şi Lucian Cocanu • cooperativele şi se va trece
tidului, strîngerea la timp
şi fără pierderi a recoltei activitate 1st mai susţinută la recoltarea griului.
de orz şi grîu. Angajaţi în Intre unităţile oare au înce
această mare bătălie cu toa put recoltarea orzului se nu
te forţele şi mijloacele de a siriusul recoltei mără cooperativele agricole din
tare dispun, muncind cu Cristur, Deva, Orăştie, I.A.S.
aărnicie şi abnegaţie sub Mintia şi altele. Peste tot
leviza : Nici • o zi pierdută, se munceşte cu hărnicie şi
ici un bob risipit, oamenii marul comunei — au ter Geoagiu şi Aurel Vlaicu lu activitatea de recoltare se
mneii de pe ogoarele ju desfăşoară într-un ritm sus
La succesele obţinute tle sectorul ele industrializare al U.E.I.L. Orăştie In cinstea minat secerişul orzului. La crează la seceriş 8 combine.
a partidului contribuie cu toată hărnicia şi priceperea şi echipa dc muncitori stului nostru înscriu zi de cooperativele agricole de Din cele 140 ha orz cîte au ţinut. întreaga activitate ce
Kill Micioş. , noi şi importante fapte producţie din Bretea Mure se depune pe ogoare are
* muncă. şană şi Sîrbi, care au ter aceste cooperative — ne in drept scop strîngerea Ia timp
forma tovarăşul Aurel Za-
Un succes de mare r>- s- minat primele pe comună şi fără pierderi a recoltei şi
wgiu au tn secerişul orzului, s-a început harie, primarul comunei atingerii acestui deziderat
Geoagiu — s-au recoltat pî
şi recoltarea griului. Forma nă acum mai bine de 50 ha. major ţăranii cooperatori şi
mecanizatorii îi dedică toate
ţiile de lucru care muncesc In cele două cooperative din forţele, priceperea şi capa
la recoltarea păioaselor — comuna noastră, Gurasada şi
mecanizatori, cooperatori, de dmpuri Surduc — ne relata citatea lor. N. BADIU