Page 10 - Drumul_socialismului_1972_07

DRUMUL SOCIALULUI © Nr. 5 438 © MARTI 4 IULIE 1972

Cerinţă a eticii şi echităţii socialiste Colective muncitoreşti

întărirea legalităţii în folosirea hunedoren îşi conectează

Şl GOSPODĂRIREA FONDULUI LOCATIV

In aceste zile, premergă­ şl scandaluri), Ioan Sibişan, genere energiile
toare evenimentului politic ARON GOLCER E.M. Deva, ironia ErdS», fo­
de excepţională însemnătate tograf (reetanţier la plata
în viaţa partidului şi poporu­ prim-secretor ai Comitetului municipal De»a al P.C.IL taxelor comune cu 799 lei),
lui nostru — Conferinţa Na­ primarul municipiului Marin Standu, C.L.F. Deva
ţională a P.C.R. —, se fac şi alţii. în surea bătălie
peste tot ample bilanţuri şi Aşa după cum arătam, a-
evaluări ale mutaţiilor de grad de confort citadin, la despre care am să vorbesc ceste abateri de la cadrul
ordin cantitativ şi calitativ care mulţi nici nu puteau nu au fost comise de persoa­ legal, de la principiile echi­
survenite în procesul dezvol­ gîndi în trecut, ajutîndu-1 pe ne ce nu cunosc legalitatea, tăţii sociale reprezintă — la
tării noii orînduiri, perfec­ alţii să-şi construiască apar­ ci de unele pur şl simplu scara întregi! populaţii —o
ţionării economiei, învăţă- tamente proprietate persona­ răuvoitoare. Cum poate să se minoritate infimă, nu carac­ C I N C N A L U L Î N
mîntului, ştiinţei, culturii, a lă, asigurîndu-le tuturor ac­ spună altfel despre locatarii terizează comportamentul ge­
relaţiilor dintre oameni, a- cesul la folosirea bunurilor Gheorghe Gheorghe, salariat neral al cetăţenilor munici­
dîncirii democraţiei socialis­ şi serviciilor social-culturale la C.M.N. Deva, Ilarie Don- piului de reşedinţă. Legea,
te. Se detaşează, din aceste şi utilitar-gospodăreşti, orîn- cea, E.M. Deva, Lazăr Vişa, etica noastră nu ne permit
bilanţuri, cu deosebită preg­ duirea noastră demonstrează I.P.E.G. Deva, Augustln To- să îngăduim nici un abuz,
nanţă realitatea că opera de prin fapte afirmarea tot mal toian, TAROM, Gavrilă Bă­ nici o încălcare a prevederi­
construcţie socialistă se ma­ plenară în cadrul ei a prin­ lan (blocul K2), Ecaterina lor legale. Şi totuşi existen­ PATRU Af Şl JUMĂTATE
terializează în îmbunătăţirea cipiilor echităţii şi umanis­ Istoc (blocul AB-17), Ecateri­ ţa unor asemenea cazuri, ca­
permanentă a condiţiilor de mului socialist. Omul — fon­ na Beldeanu, Crista Ulman, re nu au apărut de ieri de
Viaţă şi civilizaţie ale oameni­ dul de aur al societăţii —, ludita Korany, Ecaterina alaltăieri, arată că am dove­
lor muncii, că ea se resimte demnitatea, bunăstarea şi fe­ Leiner (din Aleea Patriei) şi dit îngăduinţă şi o insufi­
in existenţa fiecărei familii, ricirea lui reprezintă însuşi alţii care locuiesc singuri în cientă grijă faţă de modul
a fiecărui cetăţean. sensul socialismului. apartamente cu 2-3 şi chiar cum este folosit şl gospo­
Partidul Comunist Român, Dacă sîntem cu toţii conşti­ 4 camere, în timp ce unele dărit spaţiul locativ. Afectivele stabilite
statul nostru socialist au enţi că am construit mai familii numeroase nu pot be­ Lgile nr. 9 şi 10/1968 Strădanii încununate
avut şi au ca supremă preo­ mult ca oricînd, cu mari e- neficia de o locuinţă cores­ conţin prevederi clare, lim­
forturi materiale şi de mun­ punzătoare i
cupare creşterea necontenită că, în acelaşi timp înţelegem Statul acordă sprijin pen­ pezi, în ce priveşte drep­ în donarea activului
a bunăstării materiale şi şi trebuie să înţelegem că tru construcţia de locuinţe turile şi îndatoririle reci­ de succes
spirituale a poporului. „în­ mai sînt necesare multe e- proprietate personală cu sco­ proce ale organelor care
treaga politică a partidului şi forturi pentru a rezolva pul de a li se da o utilizare răspund de gospodărirea ra­ ® 1500 tone de cocs peste plan şi
guvernului •— subliniază to­ complet şi definitiv o pro­ legală. Statul nu poate tole­ ţională a fondului locativ
varăşul Nicolae Ceauşescu — blemă aşa de complexă cum ra, pentru că constituie o a- cît şi al locatarilor. Dispo­ 2 milioane iei economii din reducerea comial-pe primul loc
este îndreptată şi va fi în­ este aceea de a asigura fiecă­ batere gravă de la principii­ ziţiile articolului 59 din Le­
totdeauna spre ridicarea ni­ ruia o locuinţă la nivelul le echităţii sociale, destina- gea nr. 10. stipulează, de consumului de cărbune
velului de trai al tuturor ce­ pildă, că pretinderea şi ob­
lor ce muncesc, ea va urmă­ ţinerea unei chirii mai mari La secţia cocsificare din cadrul uzinei cocso- pe agiria noastră de lucru
ri neabătut ţelul de a face decît cea legală, cu scopul chimice a C.S. Hunedoara, colectivul de muncitori
viaţa poporuiui nostru tot In municipiul Deva de a realiza venituri din obţine succese însemnate dedicate Conferinţei Na­
mai îmbelşugată, tot mai închirieri (chiar şi in ca­ ţionale a partidului.
demnă, tot mai frumoasă şi zul apartamentelor proprie­ — Din situaţia la zi — ne spunea tovarăşul Conferinţa ţară a se­ O recentă analiză care
fericită*. pretenţiilor şi al aportului, la rea acestor locuinţe ca ho­ tate personală construite cu Solomon Sălăjan, secretar al comitetului de partid cretarilor litotelor de am făcut-o asupra modului
Desigur, în cadrul acestei dezvoltarea generală a pa­ teluri, sursă de venituri din sprijinul statului) reprezintă, — rezultă că, din cele 1 300 tone cocs metalurgic partid şi {preşedinţilor cum se aplică hotărîrile or­
consiliilor ]lare comuna­
politici consacrate creării u- triei. Şi mai trebuie să în. închirieri etc. Sînt însă unii în ultimă instanţă, o infrac­ angajament în cinstea Conferinţei Naţionale, am ganelor superioare şi cele
nor condiţii superioare de ţelegem, cu deosebire, nece­ care abuzează de acest avan­ ţiune pasibilă de a fi sanc­ realizat 1 250 tone. Productivitatea muncii s-a de­ le a pus îiţa organiza­ proprii ne-a demonstrat în­
viaţă un loc deosebit de im­ sitatea şi obligaţia de a fo­ taj — poate şi din cauză că ţionată cu închisoare. Pen­ păşit cu 1,5 la sută, Iar economiile rezultate din ţiilor de p{ din mediul să că trebuie să lucrăm,
portant îl ocupă acţiunile so­ losi şi gospodări cu maxi­ li s-a acordat fără o temei­ tru a curma asemenea reducerea consumului specific de cărbune au de­ rural sarcimosebite în cum s-ar spune, cu hotărî­
domeniul s<~economic şi
cial-culturale materializate în mum de grijă această inesti­ nică motivare — şi dau altă practici, abuzurile în folo­ păşit suma de 2 milioane lei. al înfloririijţii spiritua­ rile pe masă, că este nece­
creşterea de la cincinal la mabilă avuţie naţională, de a utilizare locuinţelor. Viorel sirea fondului de locuinţe — Inginerul Ioan Căbuţă vorbeşte despre princi­ le a sateloidunarea ac­ sar să avem obiectivele sta­
cincinal şi de la an la an a veghea pentru a nu se încăl­ Trlpa, salariat la Regionala şi sîntem hotărîţi să acţio­ palii autori ai acestor succese: maistrul Aurel tivului de pi al comite­ bilite în adunarea activu­
fondurilor alocate pentru ca de către nimeni legalita­ căi ferate Deva, locuieşte în năm cu fermitate — trebuie Cristea, şeful de schimb Nicolae Blejan, muncito­ lui comunal în permanenţă
construcţia de locuinţe, pen­ tea şi echitatea. blocul E10 într-un aparta­ să folosim instrumentele le­ rii Mihai Beregată, Constantin Bîldea, Nicolae Dia- tului nostrununal din pe agenda noastră. De ce
tru Invăţămînt, ocrotirea să­ Cetăţenii din municipiul ment proprietate de stat, iar gii, în paralel cu munca e- conu şi Vasile Şerban. „Rezultatele obţinute, a a- ianuarie a.cstabilit, pe spun acest lucru ? Pentru
nătăţii, asistenţă şi asigurări nostru — muncitori, cadre apartamentul din blocul 19, ducativă. In acest sens, es­ firmat interlocutorul, sînt urmarea unor măsuri cu baza acestosarcini, un că la analiză ne-am trezit
sociale, artă şi cultură. In ac­ tehnice, intelectuali, funcţio­ cartierul Dacia, l-a închiriat. te necesară o preocupare responsabilităţi precise pentru dinamizarea activi­ program cuzător care cu o seamă de obiective
tualul cincinal, de exemplu, nari, pensionari — dovedesc David Bozan, de la I.G.C.L. mai mare şi din partea con­ tăţii la toate locurile de muncă. De pildă, pentru vizează îmltăţirea acti­ nerealizate integral: cele
vităţii
ecoice,
politice
cheltuielile social-culturale pe în imensa lor majoritate că locuieşte într-un apartament ducerii întreprinderilor şi ca încărcarea cuptoarelor să fie la capacitatea ma­ şi cultural-ative. referitoare la mărirea su­
prafeţei agricole cu 8 ha,
un locuitor se măresc de la înţeleg marile eforturi şi sa­ proprietate de stat, iar imo­ instituţiilor, a sindicatelor, ximă, cu o comprimare corespunzătoare a piloţilor reamenajarea irigaţiilor,
Pot să ară în cadrul
1 680 lei la 2 260 lei anual crificii care se fac pentru bilul din strada Horia nr. pentru că, de ce să n-o şi eliminarea spargerilor, respectăm cu stricteţe comunei ne» s-au obţi­
(sumă în care nu sînt însă îmbunătăţirea condiţiilor de 141, proprietatea sa, l-a în­ spunem, ocuparea unui a- graficele de cocsificare. In acest fel, rezistenţa me­ îmbunătăţirile funciare,
incluse cheltuielile pentru viaţă, îngrijesc cu răspunde­ chiriat la trei familii. LIviu partament de către o sin­ canică a cocsului se menţine constant la peste 74 nut deja o lă de rezul­ drumul Vaidel - Pişchinţl,
locuinţe). Din fondurile cen­ re bunurile puse la dispozi­ Pavel s-a mutat în aparta­ gură persoană le interesea­ la sută. In aceste zile, întregul nostru colectiv îşi tate în tranlerea în via­ plantarea de pomi şi ar­
tralizate sau cu sprijinul sta­ mentul proprietate personală ză foarte direct pentru a uneşte strădaniile pentru a da furnalelor cocs mai ţă a celor Uite în adu­ buşti ornamentali, precum
tului se vor construi şi da în ţie, participă cu hărnicie şi din blocul E 22 B, dar nu a mult, de bună calitate. Pînă în ziua Conferinţei narea de ac Astfel, s-a
folosinţă 520 000 apartamen- spirit gospodăresc la întreţi­ predat pe cel din blocul K 6, crea spaţii disponibile şi a Naţionale, schimbul nostru va realiza încă 50 tone întărit vlaţairnă de par­ şi Ia contractări şl achizi­
' te, care, împreună cu cele nerea şi înfrumuseţarea blo­ unde ţine chiriaşi. Alţi ce­ rezolva astfel nişte cereri cocs peste plan, prin folosirea integrală a timpului tid, nu am avut cazuri ţii. Ne-am criticat, ne-am
construite de populaţie în curilor, străzilor, cartierelor tăţeni care şi-au construit a- urgente de locuinţe. Dar, în de lucru, lichidarea avariilor şi a spargerilor. făcut autocritică, dar une­
regie proprie, vor asigura în care trăiesc. O dovedeşte partamente proprietate per­ locul unui asemenea spri­ — In cinstea măreţului eveniment —- a com­ deosebite dtateri de la le rămînerl în urmă nu le
condiţii ca circa 2,5 milioa­ şi modul cum au participat sonală ca Alexandru Ionescu jin pentru a face ordine, se pletat inginerul Cornel Gherghel, şeful secţiei — regulile de Suită în fa­
ne de oameni să beneficieze şi participă, prin contribuţia (blocul E 22 B), Valentin Flo- mai întîmplă şi cum este avem în vedere şi alte realizări/ Vom aplica o sea­ milie şl socb, participa­ mai putem îndrepta.
de locuinţe noi. în bani şi muncă, la înfăp­ rea (E14A), Serafim Cîn- cazul . E. M. Deva, care la mă de inovaţii şi alte acţiuni, vizînd folosirea in­ rea ţăranllobperatorl la Constituie însă şl aceasta
tuirea unor lucrări de inte­
o cotă de 22 apartamente a
Municipiul Deva constitu­ res obştesc. dea (E14 B), Laurenţiu Gu- propus nu mai puţin de 60 tensivă a agregatelor, îmbunătăţirea calităţii şi con­ muncă, în til optim de un prilej de învăţăminte.
ie una dintre cele mai grăi­ za (2YA), • Vasile Cotîrnaţ stanţei cocsului".
toare mărturii ale marelui e- Normele echităţii sociale, (34), Ioan Condărău (34) lo­ salariaţi pentru a primi lo­ IOAN VLAD desfăşurare ucrărllor a- ZEVEDEI STĂNILA
fort constructiv făcut de sta­ legalitatea înseamnă, într-o cuiesc tot în vechile locuin­ cuinţe. Cu alte cuvinte să corespondent voluntar grlcole, estalt mal bu­ secretarul Comitetului comunal
tul socialist, de clasa mun­ înţelegere mai largă, că nu ţe din Deva sau în Petro­ se descurce comitetul nos- nă decît în j trecuţi. de partid Romos . I “
citoare, sub conducerea par­ poţi pretinde societăţii în şani, Simeria, Geoagiu-Băi, stru executiv, aparatul, că
tidului, pus în slujba creş­ etapa în care ne găsim — încasînd anual mii de lei. el cunoaşte cel mai bine si­
terii gradului de civilizaţie a mal mult decît îi dai sau îţi chirie. tuaţia familială şi meritele Barajy! de Ia Valea de Peşti
societăţii noastre. In ultimul poate da în mod legal, că in­ Viorel Muntean, salariat salariaţilor minei...
deceniu s-au înălţat aici 6 000 teresele unei persoane sau al consiliului popular muni­ Comitetul executiv al con­
de apartamente proprietate de alteia nu pot fi puse deasu­ cipal ca taxator la piaţă, şi siliului popular municipal a atins cota
stat, 1100 apartamente pro­ pra intereselor şi nevoilor soţia, funcţionară la consi­ se va preocupa cu stăruinţă
prietate personală, realizate cu generale. Or, tocmai în a- liu, deşi au locuinţă proprie­ (solieitînd în acest sens şi
sprijinul statului şi peste 480 cest domeniu, al folosirii şi tate personală la Sîntaridrei, sprijinul populaţiei) pentru (Urmare din oaq. 1) flecare la locul său de mun­
case din fondurile populaţi­ gospodăririi spaţiului locativ, li s-a repartizat în urmă cu a-şi îndeplini responsabil că, precum şi al bunei orga­
ei, multe din ele pe terenuri al eticii convieţuirii socialis­ 3 ani un apartament în car­ atribuţiile ce revin în gos­ nizări a lucrului pe şantier,
acordate de consiliul popu­ te, au loc o seamă de abu­ tierul Gojdu (pe care l-au podărirea acestei mari avu­ le-au fost adresate calde fe­ al activităţii de îndrumare,
lar. Au fost, de asemenea, zuri, încălcări ale legilor şi schimbat cu altul în centrul ţii materiale, în spiritul licitări de către tovarăşul educare şi mobilizare desfă­
construite şcoli moderne, u- alte abateri. Cazurile nu au oraşului), iar casa proprie au documentelor Conferinţei Na­ Clement Negruţ, primul se­ şurată de organizaţia de
nităţi de deservire a popu­ un caracter generalizant, dar închiriat-o. Acest caz şi al­ ţionale, ale Congresului al cretar al comitetului munici­ partid în rîndul tuturor con­
laţiei, de ocrotire a sănătă­ lista celor pe care diferitele tele pun mari semne de în­ X-lea al partidului, ale ple­ pal de partid, din partea bi­ structorilor .de şantiere. In-
ţii, de agrement. Este bine controale i-au depistat într-o trebare asupra probităţii u- narei C.C. al P.C.R. din roului Comitetului judeţean chinînd acest remarcabil suc­
ca mereu şl mereu să se cu­ asemenea postură este des­ nor lucrători de la spaţiul 3-5 noiembrie anul trecut şi a comitetului municipal ces Conferinţei Naţionale a
noască şi să se reţină de că­ tul de lungă. Desigur, nu mă locativ, pe care vom căuta care atrag atenţia asupra de partid. partidului, colectivul şantie­
tre fiecare cetăţean din mu­ voi referi la toate, ci numai să le elucidăm în cel mai necesităţii întăririi legalită­ — Succesul remarcabil pe rului dovedeşte hotăxîrea de
nicipiu că ceea ce s-a con­ la cele mai caracteristice. scurt timp. ţii, promovării ferme a eti­ care l-aţi obţinut — a ară­ a-şi aduce contribuţia, ală­
struit în ultimul deceniu în­ Se cunoaşte cît costă un a- Controalele efectuate au cii şi echităţii socialiste in tat vorbitorul — este rezul­ turi de ceilalţi oameni ai
trece cu mai mult de două partament, cu toate acceso­ depistat numeroase cazuri do întreaga noastră viaţă eco­ tatul muncii pline de dărui­ Văii Jiului, la progresul e-
ori întregul fond de locuinţe riile, care este suprafaţa lo- subînchirieri ale unor camere. nomică şi socială. re, al eforturilor depuse de conomic al patriei.
existent în oraş în anul cativă stabilită prin lege (8 Şi pentru o cameră încasea­ Despre costul Infirel Pop. din secţia de mase plastice a
1945, că alimentarea cu metri pătraţi pentru o per­ ză chiar 300-450 lei lunar, Fabricii chimirăştie, se vorbeşte permanent ca despre un
apă, canalizarea, moderniza­ soană), în ce condiţii se pot adică mal mult decît dublul muncitor harnrlceput şl cu multă dăruire şl abnegaţie In
muncă.
rea străzilor sînt realizări acorda locuinţe din fondul chiriei pentru întregul apar­ Sînt necesare măsuri energice pen­ Depăştndu-u regularitate sarcinile fie plan, Infirel Pop es- '
exclusive ale regimului so­ statului şi ce destinaţie au tament dat spre folosinţă de te şl unul rthîratorli care dau produse fio cea mal bună ca­
cialist, pentru că, practic, şi locuinţele proprietate per­ către stat! Au fost, de ase­ litate, afiucîndnsemnată contribuţie la Îndeplinirea şi depăşi­
rea angajamer asumate de colectiv în întîmpinarea Confe­
puţinul care s-a moştenit în sonală construite cu ajutor menea, găsite cazuri destul tru strîngerea grabnică a recoltei rinţei Naţionaţ partidului şi a celei de a XXV-a aniversări a
aceste domenii a trebuit să din partea statului (şi pe te­ de multe de întreţinere ne­ Republicii.
fie refăcut, adus la cerinţe­ renuri proprietate de stat). corespunzătoare a aparta­ IN FOTOGE, Infirel Pop surprins In timpul lucrului.
le zilelor noastre. In această direcţie s-au făcut mentelor : Pavel Petru, sala­ (Urmare din pag. 1) succesive pe cele 30 de a culturilor succesive revine
PUnînd la dispoziţia oame­ numeroase prelucrări ale riat al T.C.L. Deva, surorile hectare planificate. Pînă' ieri, în egală măsură conducerii
nilor munci mii de locuinţe prevederilor legale, pe toate Ghenceanu, blocul turn, Pia­ clanşarea lucrării respective de pildă, nu era trasă nici C.A.P. şi secţiei de meca­ r.....
din fondurile statului, cu un liniile. De fapt, abuzurile ţa Victoriei (care provoacă este frînată de ritmul total măcar o brazdă pe supra­ nizare care deserveşte uni­
nesatisfăcător în care se feţele de pe care s-a recol­ tatea. Dar, este necesar ca irticipi i activi !
face recoltatul orzului. Ur­ tat orzul, ceea ce obligă şi conducerea S.M.A. Deva
mările unor astfel de ne­ conducerea C.A.P. şi secţia (director Aurel Chirllă) să (Urmare pag. 1) că patriotică a unui local
ajunsuri nu sînt greu. de de mecanizare să elibereze acţioneze energic şi eficace pentru cooperativa de consum.
întrevăzut. Pe lîngă faptul grabnic terenul şi să treacă pentru a curma neajunsuri­ De asemenea, vom executa şi
alte
edilitar-gospodâ-
lucrări
că în fiecare zi de întîr- neîntîrziat la însămînţarea le care frînează buna desfă­ cu etaj bala generală reşti, toţi cetăţenii comunei
ziere a secerişului se înre­ lui, existînd 5 tractoare dis­ şurare a recoltatului în coo­ şi s-a stabil se presteze noastre fiind dornici să tntîm-
1000 ore detcă patriotică pine Conferinţa Naţională a
gistrează pierderi irecupera­ ponibile pentru arături. perativele agricole pe care la modernizadrumulul ju- partidului şl a 25-a aniver-
Mii ifll *1
bile din producţie, nu 'Sînt Răspunderea pentru strîn­ le deserveşte. Numai astfel deţean Criş— Bucureşci. sare a Republicii cu realizări
/ •: asigurate condiţii nici pen­ gerea fără pierderi a recol­ întreaga recoltă va ajunge In satul Şesţupă termina- deosebite în muncă şi să o-
rea drumulnjintit, va în- cupe un loc fruntaş in inirc-
, â tru insămînţarea culturilor tei şi însămînţarea la timp grabnic în hambare. ccpe construtot prin muu- cerea patriotică dintre comune.
C; x- |
LA PREPARAŢ1A CĂRBUNELUI LUPENI terial solid în apele eva­
V ţie cît mai redusă de ma­
cuate în Jiul de Vest. Ar
mal fi de notat „Dispoziti­
vul de reglare automată a
Inovaţiile concepute şi realizate ie S muncitori iritaşi benzilor de cauciuc“ — au­
tor — lăcătuşul Ioan Ratz,
prin care se reduce sub­
stanţial uzura fizică a co-
voarelor de cauciuc de la
au modernizat procesul k producţie şi au sporii efienţa nîndu-se economii de 18 000
obţi-
transportoare,
benzile
lei, „Dispozitivul de îmba-
lotat şpanul" şi „Presa ' de
încadrat cu întreaga sa vizează continua moderni­ Vorbind însă numai de ino­ roasă inovaţie,pcoridiţio- vulcanizare“ — ultimele
capacitate de gîndire şi ac­ zare şi mecanizare a proce­ vaţiile mai importante din narea plăcilor fontă de două fiind realizate în con­
ţiune în eforturile de a în- sului tehnologic şi, evident, acest an, aş evidenţia : la filtrele presbrin care textul programului nostru
tîmpina cu rezultate deose­ creşterea eficienţei economi­ „Dispozitivul pentru confec­ s-a prelungit Cproape 8 de autodotare şi autoutilare.
bite apropiata Conferinţă ce a întreprinderii. In a- ţionarea coşurilor de centri­ luni durata de loatare a Sînt doar cîteva dintre
Naţională a partidului Şi a- ceastă direcţie am obţinut fugă“, al cărei autor este acestor plăci, registrîn-
Pc şantierul fie hidroamelioraţii din comunele Gcoagiu şl Komos, lucrările avansează zi rezultatele bune obţinute în
de zi. Foto : V. ONOIU niversarea unui sfert de în ultima vreme rezultate lăcătuşul Ioan Dragomir. Es­ du-se econom valoare acest an de colectivul Pre-
veac de la proclamarea Re­ bune. Cadrele noastre teh- te o inovaţie cu un grad de 55 000 lei. Siă în fa­
publicii, colectivul prepara- nico-inginereşti şi-au însuşit ridicat de eficienţă. Descăr­ ză de experinre „Dis­ paraţiei cărbunelui din Lu­
peni, în direcţia îmbunătă­
ţiel Lupeni îşi orientează Pe deplin indicaţiile date de carea cărbunelui spălat re­ pozitivul de cc; a sta­ ţirii tehnologiilor de lucru, a
preocupările spre probleme­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu zultat de la preparaţie se toarelor de la ntrifugile
Sporeşte numărul lile făcute în acest scop. depăşindu-şi sarcinile de le majore ale activităţii e- la Conferinţa pe ţară a in­ promovării noului şi creşte­
In multe unităţi s-au rea­ plan anuale. Aseme­ efectua cu un dispozitiv cos­ de ulei ale unompe spe­ rii eficienţei economice. Ele
animalelor în C.Â.P. lizat atît sarcinile pe pri­ nea rezultate bune a conomice. ginerilor şi tehnicienilor şi tisitor, provenit din import. ciale“, conceput realizat s-au născut din inteligenţă
mul semestru, cît şi pc în­ înregistrat şi C.A.P. din Una dintre aceste impor- acţionează în consecinţă. Dispozitivul lăcătuşului Ioan de strungarul ICoropiţă. tehnică şi pasiune, din ho-
îndeplinirea înainte de tregul an 1972. La C.A.P. Beriu care faţă de 580 tante probleme o constituie — Dacă ar fi să parcurgem Dragomir are parametri si­ Asimilînd confeurea pie­ tărîrea unanimă a salaria­
termen a efectivelor de a- din Toteşti, de exemplu, fa­ capete bovine a realizat valorificarea deplină a in­ realizările înregistrate de milari cu ai celui din im­ selor de schiml la res­ ţilor de aici de a întîmpi-
ninrale planificate pentru ţă de 650 capete bovine şi 659, iar la ovine faţă de teligenţei tehnice — do­ inovatorii noştri de la Con­ port, aşa că am redus din pectivele pompen elimi­ na cu realizări de prestigiu
acest an asigură coopera­ 351 capete vaci şi juninci 1 300 are 1 347 capete. Au meniu în care există mari ferinţa Naţională din. 1967 efortul financiar al între­ nat importul, ceb nu es­ Conferinţa Naţională a par­
tivelor agricole de produc­ care trebuiau realizate la îndeplinit planul anual la rezerve. şi pînă azi, ne-ar trebui prinderii, valoarea antecal- te puţin. De asiea, rea­ tidului Şi aniversarea unul
ţie posibilitatea de a recu­ finele acestui an, coope­ efectivele de bovine C.A.P. — Eforturile creative ale mult spaţiu şi timp — apre­ culată a economiilor fiind lizăm funcţiona: staţiei sfert de veac de la procla­
pera încă în acest an o rativa are 730 capete din Turdaş, Spini, Orăştie, oamenilor noştri — ne spu­ ciază tînărul inginer Victor de 25 000 lei. Un alt mun­ de epurare a or rezi­ marea Republicii.
bună parte din cheltuie­ bovine şi respectiv 337, Geoagiu, Căstău şi altele nea tovarăşul Victor Arde- Corpadea, şeful serviciului citor, lăcătuşul Gheorghe Be- duale la capac î nomi­
.......i leanu, directorul preparatiei tehnologic al preparaţiei. dean, a realizat o altă valo­ nală, obţinînd mcentra- DUMITRU GHEONEA