Page 101 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 101
r
VimWp'.lv' )m
5/\LA Dfc L£C i UP. r
Proletari din toate fările, unifl-vă!
,,Mă adresez intelectualităţii din rîndul căreia s-au
ridicat, de-a lungul secolelor, atîţia oameni luminaţi ce
s-au pus in fruntea poporului, in lupta pentru eliberare
naţională ţi socială : locul vostru este alături de munci
tori şi ţărani I Voi înşivă sînteţi sînge din singele lor. Pu
neţi toată priceperea şi cunoştinţele voastre in slujba
dezvoltării patriei noastre pe baza celor mai înaintate
descoperiri ale ştiinţei, tehnicii şi culturii contemporane I
Sint ferm convins că întreaga intelectualitate, strîns uni
tă cu clasa muncitoare şi ţărănimea, îşi va face pe de
plin datoria faţă de patrie I".
(Din Raportul prezentat de tovarăşul NICOI.AE
mas CEAUŞESCU, la'Conferinţa Naţională a Partidu
lui Comunist Român)
ANUL XXIV Nr. 5 460 SIMBÄTÄ 29 IULIE 1972 8 PAGINI - 30 BANI
Transpunînd în viaţă hotărî rile P R O I E C T
Corrfennţe[ Naţionale a
oamenii muncii hunedoreni l E G £ A
se angajează la
remunerării dupâ cantitatea şi calitatea
ÎNZECIREA EFORTURIL
DEZVOLTAREA ÎN RITM SUSŢINUT muncii în unităţile de stat
A PATRIEI, CREAREA UNEI muncă se urmăreşte asigura dicioasă să cointereseze pe muncitorli din ramura circu
alcătuit îneît aplicarea lui ju
rea venRurilor provenite din
laţia mărfurilor şi din prestă
Potrivit hotărîrii Conferinţei Naţionale a P. C. R., se rea unor proporţii echitabile oamenii muncii la ridicarea rile de servicii între 90-92 la
SOCIETĂŢI SOCIALISTE supune dezbaterii publice proiectul de Lege privind remu între salariile cele mai mici şi calificării lor profesionale şi sută ;
la obţinerea unor rezultate tot
cele mai ridicate, în concor
— la personalul de execu
nerarea după cantitatea şi calitatea muncii în unităţile danţă cu stadiul de dezvolta mai bune în întreaga activi ţie tehnic, economic şi de altă
MODERNE, A UNUI VIITOR DEMN de stat. re a economiei şi cu nivelul tate. Elementele sistemului de specialitate, la personalul de
salarizare stimulează în mod
general de pregătire profesio
conducere, la personalul func
Observaţiile şi sugestiile oamenilor muncii vor fi tri
nală şi de cultură al oame deosebit: ţionăresc şi la personalul ad
mise pînă la 30 septembrie Ministerului Muncii, Consiliu nilor muncii. Corespunzător a) realizarea şi depăşirea ministrativ de întreţinere şi
lui Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din Româ relaţiilor de producţie socia sarcinilor de producţie şi îm de pază, în medie Intre 90-95
nia, comisiilor economice ale comitetelor judeţene de par liste, în Republica Socialistă bunătăţirea calităţii produse la sută ;
România legea interzice cu lor ;
tid, redacţiilor organelor de presă locale şi centrale. b) diferenţierea salariilor în
desăvîrşire obţinerea de ve b) folosirea maximă a ca funcţie de nivelul de califica
nituri, de către orice persoa pacităţilor de producţie ; re cerut pentru efectuarea lu
nă şi sub orice formă, pe sea c) promovarea progresului crărilor, de cantitatea muncii
ma exploatării muncii altora. tehnic şi ştiinţific ; prestate determinată prin nor
Partidul Comunist Român personal de prejudiciile adu Pe măsura dezvoltării forţe d) creşterea continuă a pro me care să reflecte cît maj
mobilizează eforturile întregu se. îmbinarea acestor două la lor de producţie, a sporirii ductivităţii muncii; riguros munca reală necesară
lui popor pentru lărgirea con turi inseparabile ale cointere productivităţii muncii sociale e) reducerea cheltuielilor de pentru executarea lucrărilor,
tinuă a bazei tehnico-materia- sării materiale, contribuie la şi a venitului naţional, statul producţie, mai ales pe calea de iniţiativa, ’ operativitatea,
le, perfecţionarea relaţiilor de stimularea perfecţionării pre alocă în mod planificat fondu reducerii consumului de ma experienţa în muncă şi con
producţie socialiste şi accele gătirii profesionale, promova rile necesare pentru ridicarea terii prime, materiale, com tribuţia personală la creşterea
rarea dezvoltării generale e- rea progresului tehnic şi şti nivelului remunerării tuturor bustibili şi energie ; eficientei întregii activităţi,
conomico-sociale a ţării, cores inţific, la formarea atifudinii categoriilor de oameni ai f) sporirea • eficienţei Inves precum şi In funcţie de impor
punzător obiectivelor funda socialiste faţă de muncă, în muncii, precum şi pentru creş tiţiilor, scurtarea termenelor tanţa ramurii, subramurii sau
mentale ale programului fău tărirea spiritului de răspunde terea fondului social de con de execuţie, reducerea ponde activităţii respective pentru
ririi societăţii socialiste multi re şi a disciplinei socialiste, sum destinat satisfacerii ne rii construcţiilor în volumul dezvoltarea economiei naţio
lateral dezvoltate în Republi la apărarea şi buna gospodă voilor care sînt în sarcina în total al investiţiei ; nale ;
ca Socialistă România. rire a avutului obştesc, spo tregii societăţi. g) creşterea producţiei des
Ţelul suprem al întregii po rind aportul tuturor celor ce Aplicarea consecventă a tinate exportului şi a eficien c) folosirea celor mai cores
litici a partidului şi statului, muncesc la opera do făurire principiului repartiţiei după tei activităţii de comerţ ex punzătoare forme de măsurare
care pun în permanenţă în cen a societăţii socialiste multila muncă şi perfecţionarea siste terior ; a muncii şi de salarizare, ţi-
trul atenţiei afirmarea perso teral dezvoltate în patria noas mului de remunerare, se in h) ridicarea continuă a e- nînd seama de spe.cificul acti
nalităţii umane, este asigurarea tră. tegrează în preocupările ma ficienţei în activitatea econo vităţii din fiecare unitate, în
unui înalt nivel de trai mate Ridicarea veniturilor oame jore ale partidului si statului mică a întreprinderilor pre vederea stimulării obţinerii u-
rial şi cultural întregului po nilor muncii depinde în mod pentru perfecţionarea conduce cum si în toate domeniile vie nor rezultate cît mai bune,
por. Instaurarea şi consolidarea direct de creşterea efectivă a rii, organizării şi planificării ţii sociale. cantitative şi calitative;
proprietăţii socialiste, lichida producţiei şi productivităţii dezvoltării economico-sociale ART. 8. — Salariile perso d) asigurarea unei interde
rea pentru totdeauna a ex muncii, de obţinerea unei pro a tării, pentru perfecţionarea nalului se diferenţiază pe ra pendente strînse între realiză
ploatării omului de către om, ducţii suplimentare cu chel relaţiilor sociale specifice o- muri, subramuri şi activităţi rile obţinute în muncă si ve
noua poziţie a oamenilor mun tuieli tot mai reduse, de posi rînduirii noastre. în funcţie de importanta aces nituri, precum şi creşterea
cii ca deţinători ai puterii po bilităţile tot mai mari ale e- Pentru înfăptuirea politi tora pentru dezvoltarea eco- răspunderi) personale a fiecă
litice, adîncirea democraţiei conomiei, în fiecare etapă de cii Partidului Comunist Ro nomico-socială a tării. ruia, indiferent de postul pe
socialiste şi creşterea partici dezvoltare a societăţii. mân în domeniul remunerării In cadrul ramurilor şi activi care îl ocupă, prin ;
Brigadierul Ştefan Ghioc, de la E.M. DUJa, Împreună cu o parte din ortacii iui, după Ieşi pării maselor la conducerea In politica de remunerare muncii, Marea Adunare Na tăţilor. salariile se diferenţia
—
condiţionarea acordării
rea din şut. Foto: I. LICIU treburilor de stat şi obşteşti, a muncii, stalul promovează ţională a Republicii Socialis ză pe categorii de încadrare integrale a salariului de în
întregul proces de transforma cu fermitate principiile echi te România adoptă prezenta şi pe funcţii, corespunzător deplinirea, în totalitate, a sar
re revoluţionară a societăţii, tăţii socialiste. La repartiza- Lege : nivelului de calificare, gradu cinilor de muncă individuale
se află la temelia concordan lui de răspundere cerut de în sau colective :
deplinirea sarcinilor şi con
Cărbune mai mult © I.A.S. Mintia a livrat ţei dintre interesele persona CAPITOLUL I diţiilor în care se desfăşoară nor venituri suplifnentare pen
— posibilitatea realizării u-
le ale fiecărui om al muncii
suplimentar la fondul de şi cele generale ale societă Principiile generale ale sistemului munca prestată. tru depăşirea sarcinilor stabi
In toate cazurile salariile se
ţii, determinînd unitatea trai
lite :
din abatajele stat 289 tone grîu. nică a întregului popor în ju plătesc pe baza funcţiei înde e) acordarea de premii a-
plinite şi a activităţii efectiv
rul Partidului Comunist Ro
© Mecanizatorul Ion Lu-
nuale sub formă de gratifica
prestate şi nu pe baza profe
cescu a recoltat în această mân, forţa politică conducă de salarizare siunii sau a titlului deţinut. ţii, pentru ansamblul rezul
Âninoasei campanie aproape 600 tone toare în Republica Socialistă ART. 1. — In Republica So Existenţa relaţiilor socialiste ART. 9. — Obiectivele ur tatelor obţinute, precum şi de
România.
cereale păioase.
Dubla calitate a oamenilor cialistă România munca con de producţie determină ca mărite de sistemul de salari premii în cursul anului pentru
realizări deosebite reflectate
Tovarăşul ing. Sabin muncii de proprietari ai mij stituie o îndatorire de onoa partea din venitul naţional zare se realizează prin : în promovarea progresului
a) salariul tarifar, care con
La ieşirea din şut, chipul bun organizator; Nicolae Blada, directorul Î.A.S. Min loacelor de producţie şi de re pentru toţi membrii socie destinată consumului indivi stituie partea principală a sa tehnico-stiinţific în producţie
lui Dumitru Octavian, şef de Gheorghe, Traian Moşneguţ, tia, ne-a informat telefonic producători ai bunurilor mate tăţii. Toţi cetăţenii apţi de dual să fie repartizată, în în lariului total şi elementul de si în realizarea principalilor
brigadă la E.M. Aninoasa, Czaba Santa, Antal Ştefan, despre un succes meritoriu riale şi spirituale, conferă a- muncă au dreptul şi obligaţia tregime, celor ce muncesc. Sa terminant pentru stimularea indicatori de plan ai unităţi
pare destins. Szabo Ludovic, Gheorghe Me- obţinut de lucrătorii aces cestora răspunderea pentru de a desfăşura potrivit lariul reprezintă acea parte a ridicării continue a calificării lor ;
dezvoltarea bazei tehnico-ma-
pregătirii lor, o activitate u-
— Am dat „planul“ în pri ruşu, Nicolae Găină, Dumitru tei unităţi agricole de pro teriale a socialismului şi creş tilă societăţii. Munca repre fondului de consum individual personalului. Se stabileşte ur f) acordarea unor sporuri la
care revine fiecărui om al
mele două schimburi. Celelalte Aspru — toţi oameni harnici, ducţie. Bilanţul activităţii terea avuţiei naţionale, pentru zintă pentru aceştia unica sur muncii din unităţile de stat, mătoarea pondere a salariului salariu pentru vechime neîn
două schimburi vor lucra pricepuţi, disciplinaţi. Fiecare desfăşurate pentru folosirea promovarea progresului tehnic să de asigurare a celor nece în raport cu cantitatea, calita tarifar în salariul mediu pla treruptă în aceeaşi unitate în
pentru „plus". îşi ştie lucrul, nu trebuie să-l eficientă a bazei tehnico- şi ştiinţific, buna organizare nificat : scopul stimulării stabilităţii lu
spui de două ori... materiale şl valorificarea sare traiului. Nimeni nu are tea şi importanţa social-eco- — la muncitorii din ramu crătorilor ;
— Cum ati reuşit această a producţiei şi a muncii, pen dreptul să realizeze venituri nomicâ a muncii prestate. Sa
'Crformanţă ? S-au înţeles minerii între ei tru sporirea continuă a pro pe seama însuşirii muncii al lariul asigură satisfacerea ce rile industrie, agricultură şi g) diferenţierea remunerării
ca să dea în zilele Conferin transporturi, circa 90 la sută ţ muncii personalului care lu
— Am suprapus schimbul ţei Naţionale a partidului cît ductivităţii muncii sociale şi, tora. lor necesare traiului omului
II cu schimbul I. Am preluat mai mult cărbune. Şl au dat totodată, dreptul de a bene ART. 2, — Politica Partidu muncii şi familiei sale, acce •— la muncitorii din ramu crează în condiţii deosebite
lucrul din mers, aşa „cald". mai mult decît altădată. Au ficia pe deplin de roadele ac lui Comunist Român de ridi sul la un grad tot mai înalt ra construcţii-montaj, circa 88 fată de cele considerate drept
normale, prin acordarea unor
Am dat mare atenţie asigu îmbunătăţit şi randamentul. Bilanţ tivităţii lor. care continuă a nivelului de de cultură şi civilizaţie, pre la sută ; salarii tarifare majorate sau
rării ; am plasat judicios oa Faţă de 4,5 tone pe post, bri Desfăşurarea construcţiei viaţă şi de civilizaţie al întregu cum şi reproducţia forţei de —• la personalul operativ şi a unor sporuri de salariu.
menii la locurile de muncă : gada iui Dumitru Octavian a socialiste, dezvoltarea armoni lui popor, pe măsura sporirii muncă, corespunzător cu ni
cite doi la culcuş, doi la co- realizat un randament de 7,1 oasă a tuturor domeniilor şi avuţiei ţării, a venitului na velul de dezvoltare a societă
periş. Am căutat să puşc prin sferelor de activitate, repar ţional, se realizează pe calea ţii. CAPITOLUL II
tre primii. Vagonetarul nu l-am tone pe post. tizarea raţională a forţelor de majorării an de an, atît a fon ART. 5. — Oamenii muncii
ţinut deloc în abataj, l-am — Cît va da brigada peste rodnic producţie pe teritoriu, au sta dului destinat consumului in şi familiile lor beneficiază, pe Reglementări privind salarizarea
lăsat să se ocupe de aprovi plan pînă la sfîrşitul lunii? tornicit convingerea oameni dividual, cit şi a celui destinat lîngă salariu, şi de partea ce
zionarea cu „goale“. Am um — Greu de spus — aprecia lor muncii că ridicarea bună satisfacerii nevoilor sociale. le revine din fondul de con ce se aplică în toate ramurile -
ART. 3. — Aplicarea con
plut bine vagonetele, ca să ză şeful de brigadă. Schimbul stării materiale şi spirituale a secventă şi riguroasă a prin sum destinat de către stat sa
poporului, îmbunătăţirea con
nu avem rebutate... II a dat peste plan, pînă azi diţiilor sale de muncă, de lo cipiului socialist al repartiţiei tisfacerii nevoilor sociale. Din
Apoi vorbim cu harnicul (27 iulie — n.n.), mai la seceriş cuit, de sănătate, învăţămînt după muncă trebuie să asi acest fond se asigură acoperi de activitate economice şi sociale
şef de brigadă despre ortaci. mult de 50 tone de cărbune, şi cultură, este determinată gure echitatea în retribuţie şi rea cheltuielilor pentru învă-
iar schimbul III — aproape ţămîntul de toate gradele, o-
—- Toţi — băieţi unul şi li de perfecţionarea continuă a cointeresarea materială a ce crotirea sănătăţii salariaţilor şi A — Forme de măsurare a muncii
nul — remarcă mulţumit in 40 de tone. activităţii, de munca plină de lor ce muncesc pentru obţi a membrilor familiilor lor, asi
terlocutorul. Tinerii loan Ho Minerii Âninoasei se întrec abnegaţie a tuturora, în ve nerea unor rezultate superioa gurarea materială în cazul in
ţea (22 ani) şi Mircea Szusza zi de zi în abataje pentru a superioară a potenţialului derea creşterii forţei economi re în activitatea ce o desfă capacităţii temporare de mun şi de salarizare
(18 ani) au intrat şi ei în trimite la „ziuă" mai mult de producţie al pămintului ce a tării ,a venitului naţio şoară, pentru ridicarea pregă că, acordarea pensiilor de
ritm. Ceilalţi — oameni vechi, cărbune. este rodnic, pe măsura e- nal, destinat atît satisfacerii tirii lor profesionale şi stimu toate categoriile, alocaţii de ART. 10. — Aplicarea prin crare cu numărul produselor
cu experienţă: şeful de forturilor depuse de lucră tot mai depline a nevoilor de larea progresului tehnic şi stat pentru eonii şi ajutoare cipiului repartiţiei după mun sau a lucrărilor realizate.
schimb Petru Şleţ — foarte T. MIHAIESCU torii fermelor, a priceperii consum ale membrilor socie ştiinţific, să ducă la întărirea familiale, precum şi pentru ee- că, impune măsurarea mun In funcţie de condiţiile con
şi hărniciei lor. Astfel, re tăţii, cît şi dezvoltării pe trep spiritului de răspundere şi a Malte servicii social-cultu- cii personalului de toate ca crete de organizare a muncii
zultatele înregistrate după te mereu mai înalte a forţe disciplinei în muncă, a grijii rale. tegoriile. Diferitele activităţi şi de interesul stimulării mai
încheierea secerişului ates lor de producţie. faţă de avutul obştesc. sînt comensurabile cu ajutorul puternice a unor laturi canti
Prin contribuţia cetăţenilor tă că producţia de grîu pla In Republica Socialistă Ro Cointeresarea materială tre larizare, asigurînd remunera normelor de muncă ce se sta tative sau calitative ale activi
ART. 6. — Sistemul de sa
nificată la hectar a fost de mânia remunerarea muncii are buie folosită ca o pîrghie e- rea în raport de contribuţia bilesc în conformitate cu re tăţii, se pot aplica următoa
păşită cu 600 kg, ceea ce la bază principiul socialist al conomică de cea mai mare adusă la crearea bunurilor glementările legale în vigoare. rele variante ale acordului:
a permis unităţii să livreze repartiţiei după cantitatea, ca însemnătate pentru creşterea materiale şi spirituale nece In funcţie de natura activi — acord direct, cînd tariful
Vom construi casa de suplimentar la fondul cen litatea şi importanţa socială a domeniile, pentru sporirea a- sare societăţii, urmăreşte tot tăţii, normele de muncă pot pe unitatea de produs sau pe
eficienţei activităţii în toate
fi: norme de timp, norme de
muncii prestate.
tralizat al statului 289 tone
boabe. In condiţiile specifice socie portului tuturor oam.v.ilor mun odată să evite" apariţia unor producţie, sfere de atribuţii lucrare este constant, salariul
fiind direct proporţional cu
decalaje prea mari între ve
cii Ia opera de făurire a so
cu precizarea zonelor de de
La finalizarea acţiunii de
cultură a oraşului recoltare este de remarcat tăţii noastre, înfăptuirea aces cietăţii socialiste multilateral niturile individuale, a unor servire, sarcini de serviciu numărul produselor sau al lu
tui principiu dă un conţinut
crărilor executate;
contraste nejustificate în ni
aportul deosebit al mecani nou salariului, care a încetat dezvoltate. velul de trai, ca şi tendinţele sau alte tipuri de norme co — acord progresiv, cînd ta
zatorilor. Dintre aceştia se să mai reprezinte preţul for Corespunzător relaţiilor de de nivelare a veniturilor pro respunzătoare muncii respec
Din conţinutul Raportului mentele partidului adoptate detaşează Ion Lucescu, ca ţei de muncă vîndute proprie producţie specifice orinduirii venite din muncă. Prin siste tive. Atunci cînd măsurarea riful pe unitatea de produs
ezentat de t o v a r ă ş u l la recenta conferinţă, ne re, în zilele cînd s-a putut tarilor particulari ai mijloa socialiste, în care mijloacele mul de salarizare se stabi muncii se face pentru activi sau pe lucrare se majorează
colae Ceauşescu la Conie- propunem ca prin interme lucra din plin în cimp, a celor de producţie. In Repu de producţie aparţin celor ce lesc asemenea proporţii între tatea unul colectiv se folosesc pentru partea din producţie
iţa Naţională am putut diul deputaţilor să obţinem reuşit să recolteze cu com blica Socialistă România, sa muncesc, dubla calitate a oa salariile diferitelor categorii şi norme de personal. care depăşeşte un anumit ni
că o dată desprinde insera- aprobarea cetăţenilor ca su bina Gloria cite 45-50 to lariul constituie acea parte menilor muncii de proprietari de personal, îneît nrestea să ART. 11. — In scopul asigu vel dinainte stabilit de reali
talea pe care o are în via- mele rezultate din contribu ne grîu pe zi. In total, in din venitul naţional destinată ai mijloacelor de producţie şi corespundă cît mai deplin ce rării unei cît mai strînse le zare a sarcinilor ;
intregului popor progra- ţia lor bănească să fie des actuala campanie de recol consumului individual, ce se de producători, creează condi rinţelor echităţii socialiste. Ra gături între munca depusă şi — acord progresiv diferen
il educaţional elaborat de tinate construirii unui local tare a cerealelor păioase, repartizează, în întregime, ce ţiile obiective pentru îmbina portul dintre salariile nete. remunerarea ei, al îmbinării ţiat ; cînd la depăşirea unor
enara C.C. a) P.C.R. din propriu pentru casa de cul mecanizatorul Ion Lucescu a lor ce muncesc, in raport de rea armonioasă a cointeresării maxim şi minim, ale persona cit mal armonioase a interese anumite nivele, dinainte stabi
> noiembrie 1971. Ridica- tură a oraşului. Consider că strins cu combina aproape cantitatea, calitatea şi impor materiale cu stimularea mora lului din unităţile de stat se lor generale ale societăţii cu lite, de realizare a sarcinilor,
a conştiinţei oamenilor acest edificiu îşi va aduce, 600 tone orz şi grîu. De a- tanţa social-economică a mun lă. Societatea socialistă dă stabileşte între 6 si 7. Acest cele ale fiecărui om al muncii, salariul cuvenit pentru în
te elementul care deter- din punct de vedere spiri cii prestate. Aplicarea princi o înaltă apreciere celor ca- raport se realizează ca urmare se pot aplica, în funcţie de treaga producţie realizată se
ină şi obţinerea altor re- tual, un mare aport la for semenea, sînt meritorii e- piului repartiţiei după muncă, re-şi pun capacitatea de mun a modificărilor ce se aduc sa specificul activităţii şi folo recalculează cu tarife majo
Itate, inclusiv a celor eco- marea şi dezvoltarea con forturlle depuse Ia seceriş stabilirea veniturilor gentru că, priceperea şi talentul în lariilor, în cursul fiecărui sind ca unităţi de măsurare a rate pe unitatea de produs;
imice, concretizate in etapa ştiinţei socialiste şi comunis de mecanizatorii Nicolae fiecare om al muncii este, tot slujba intereselor colectivită plan cincinal. muncii normele de muncă, ur — acord global, cînd un co
tuală în voinţa întregului te la toţi locuitorii oraşului Pul, Nicolae David, Bdszo odată, indisolubil legată de ţii, ale progresului general. Totodată, este obligatorie a- mătoarele forme de salariza lectiv dintr-o subunitate sau
ipor de a-şi îndeplini inte- Haţeg. răspunderea personală. Cel ca ART. 4. — In Republica So plicarea principiului că nimeni re : o formaţie de lucru încheie
al sarcinile cincinalului in CORNELIU ARTENE Francisc, T. Banu, I. Traş- re munceşte bine este remu cialistă România repartiţia du cu unitatea un contract-anga-
itru ani şi jumătate. vicepreşedinte ca, N. Răcllă, I. Creţu, I. nerat potrivit activităţii şi re pă muncă se realizează în u- nu poate primi decît un sin a) în acord sau cu bucata, jament pentru realizarea tutu
Ca o expresie a adeziunii □I Consiliului popular Nanu şi alţii. zultatelor obţinute, iar cel cp- nităţile de stat prin sistemul gur salariu. cînd salariul cuvenit rezultă ror sarcinilor ce-i revin pen-
tale cu care primim docu- orăşenesc Haţeg re provoacă daune economiei de salarizare, ce se aprobă ART. 7. — Sistemul de sa din înmulţirea tarifului pe u-
naţionale trebuie să răspundă prin lege. larizare trebuie să fie astfel nltatea de produs sau pe lu- (Continuora in oag. a 2-a)