Page 106 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 106
Ţranspuninid in viaţă hoţăririleConferinţei Naţionale
a partidului, oamenii muncii hunedoreni se angajează la
ÎNZECIREA EFORTURILOR PENTRU DEZVOL TAREA ÎN RITM
SUSŢINUT A PATRIEI, CREAREA UNEI
SOCIETĂŢI SOCIALISTE MODERNE, A UNUI VIITOR DEMN
r.’/r’-' >:• '«v
Puterea colectivului stă
în unitatea sa de acţiune
Sarcinile reieşitei din Ra
portul tovarăşului Nicolae
Ceauşescu la Înaltul for al In cooperativa din Leşnic
comuniştilor sint deosebit de puterea colectivului stă în
clare pentru toţi constructo unitatea de muncă şi voin
rii de la I.C.S. Huncodara.' ţă a oamenilor, în tăria sa.
Hotăriţl să transpună In Cu cît un colectiv de mun
faptă hoţăririle partidului, că este mai unit, cu atît el
constructorii lotului nr. 1 de este mai puternic şi poate
pun multă pricepere şl hărni realiza tot ceea ce îşi pro
cie la „temeliile“ noului mi- pune, poate învinge orice
croraion al Hunedoarei. Iată-1 greutăţi. Pentru a progresa
pe maistrul Gheorghe Avram, continuu, pentru a merge
împreună cu echipa de dul mereu Înainte şi a obţine
gheri condusă de ILie Cunţan rezultate tot mai bune in
stabilind modul de montare a muncă, organizaţia de par
cofrajelor pentru fundaţia blo tid, consiiiul de conducere
cului D l-fi. au depus şi depun eforturi
pentru a uni şi canaliza for
Foto: V. ONOIU ţa şi puterea colectivului de
muncă al cooperativei spre 600 kg la hectar, iar la rea de
acelaşi tel • dezvoltarea tot grîu cu mai mult de 700 kg
mai puternică din punct de la hectar. In acelaşi timp
vedere economic şi întări s-au predat la baza de re
rea organizatorică a coope cepţie 30 tone orz si grîu.
rativei. In acest scop se ac Rezultate bune s-au înregis
ţionează pentru întărirea or trat şi în ce priveşte creşte
dinii, disciplinei şi răspunde rea efectivelor şi a produc
rii oamenilor pentru .sarci ţiei animaliere.
nile încredinţate. Angajaţi cu întreaga lor
In cei cinci ani cît a fost capacitate şl putere de mun
S ocietatea nouă pe care adevărata muncă politico-ideo- se manifestă ca adevăraţi oa popularizare, a gazetelor „Ti Hunedoarei, constituiţi în 75 cu mai multă insistentă cu brigadieră zootehnică, pre că în marea întrecere, ţăra
lor muncii au datoria să facă
nii cooperatori din satul
cum şi ca secretar al orga
o făurim este construi
şantiere locale şi puncte de
neretul şi producţia", a „re
meni ai societăţii noi ; în con
logică este dezbaterea şl so
Leşnic, mobilizaţi de orga
nizaţiei de bază, tovarăşa
tă în mod conştient,
planificat, tot mai riguros şl luţionarea problemelor de pro strucţii, minerit, transporturi flectoarelor", editarea unor a- muncă patriotică la obiective noscute propunerile şi cerin Virginia Belea,* preşedinta nizaţia de partid, depun toa
fişe-tip, cu conţinut mobiliza
au loc fenomene negative:
de investiţii social-culturale şi
ducţie, de muncă, de viată în
ţele specifice ale tinerilor, să
ştiinţific planificat, cu parti baza principiilor fundamentale fluctuaţie, neîntreţinerea uti tor şi combativ, sint mijloa economice, din agricultură, militeze pentru' soluţionarea cooperativei agricole de pro te eforturile pentru ca acti
ciparea milioanelor de oameni ale condiţiei umane în socia lajelor în mod corespunzător, ce şi modalităţi de conştienti colectarea plantelor medicina lor. Este nevoie, de asemenea, ducţie din Leşnic, a învăţat vitatea pe care o desfăşoa
ai muncii de la oraşe şi sate lism, ale construcţiei socialis lipsă de răspundere faţă de zare a masei largi de utecişti. le, înfrumuseţarea oraşelor de mai multă răspundere po să fie exigentă, dar în ace ră să fie tot mai rodnică
în ale căror rinduri şi-a cîş- te. Adunările generale din materialele de construcţii şi Tematica acestora trebuie să confirmă că munca prestată litică şi competenţă profesio laşi timp dreaptă, să atragă şl să facă în acest fel din
tigat un merituos loc tînăra lunile iunie şi iulie ale orga de instalaţii. Organele U.T.C. combată cu fermitate manifes este eficientă, că pe multe nală a secretarilor U.T.C. din oamenii şi să-i mobilizeze cooperativa lor o unitate a-
generaţie. Motorul inepuizabil nizaţiilor U.T.C. din C.S. Hu au desprins din lucrările tările de indolenţă şl superfi din aceste şantiere ea consti unităţile noastre economice, la muncă. Deşi îndeplineşte gricolă socialistă tot mai
al acestei participări este con nedoara, U.M.M.R. Simeria, Conferinţei Naţionale a parti cialitate faţă de proprietatea tuie o expresie a pasiunii ti pentru a veni cu soluţii prin funcţia de preşedinte numai puternică şi înfloritoare.
ştiinţa politică revoluţionară, I.C.S. Hunedoara, exploatările dului ca sarcină imediată o socialistă. nerilor pentru fapte curajoa- care să fie înlăturate fenome de un an, a reuşit să facă întreaga forţă şi putere a
rod al muncii politico-ideolo- nele de indiferentă faţă de să sporească şi mai mult colectivului stă in unitatea
gice desfăşurate de partid şi, producţie din partea unor ti puterea economică a coope sa, a ţelurilor comune pen
sub conducerea acestuia, de neri, pentru tragerea lor la rativei, antrenînd ţăranii co tru a căror înfăptuire mili
Uniunea Tineretului Comunist răspundere în adunările gene operatori la muncă pentru a tează întreaga obşte. Aceas
şi ceilalţi factori social-ob- rale, pentru crearea unei opi smulge pămîntului rod tot ta este însăşi garanţia că
şteşti. CONŞTIINŢA POLITICA WOLOTIOMA- nii combative fată de cei care mai bogat. ţăranii cooperatori — spre
Astăzi, la numai clteva zile absentează, care nu-şi îngri Fată de 1971 producţia cinstea şl lauda lor — vor
după închiderea lucrărilor jesc maşinile şi utilajele, pen globală a cooperativei a îndeplini in mod exemplar
Conferinţei Naţionale, noi, ti tru reducerea rebuturilor şi crescut în acest an cu sarcinile pe care partidul
nerii, conştienţi de faptul că risipei de materiale. 250 000 lei, iar producţia a- le-a pus Ia Conferinţa Na
acest for al comuniştilor a La'rGI Á THTILOI LA PKLSLLLI RANSFORMATOARE Raportul tovarăşului Nicolae nimalieră cu peste 20 000 ţională în fata agriculturii
conturat precis, hotărît şi du Ceauşescu, Proiectul de nor lei. Producţia medie de orz noastre socialiste.
rabil viitorul civilizaţiei noas me ale vieţii şi muncii comu a fost depăşită în acest-am cu N. BADIU—
tre comuniste, trebuie să ns niştilor, ale eticii şi echităţii
găsim şi mai definit locul în socialiste, celelalte documente
epopeea construcţiei socialis miniere Lupeni, Vulcan, Uri- rientarea muncii politico-edu- Eforturile tinerilor, depuse se. Sînt meritorii acţiunile de adoptate de Conferinţa Na
te, oriunde făurirea noii socie cani, Petrila, Aninoasa, Ter cative spre acei tineri care nu în afara orelor de producţie, muncă patriotică de pe şan ţională a partidului definesc Lucrări ediitar-gospodăreşti
tăţi solicită elanul şi avintul mocentrala Deva, E.M. Deva, au încă formată conştiinţa po în mod deosebit în municipii tierele Hunedoarei, Lupeniu- cu o deosebită claritate direc
revoluţionar tineresc. „Se Im I.P.S.P. Deva, F. C. Orăştie, litică caracteristică muncitoru le Hunedoara şi Petroşani, o- lui, F. C. Orăştie, Atelierele ţiile în care trebuie să acţio
pune ca organizaţiile de ti I.I.L. Orăştie, I.M. Barza, Ate lui înaintat. raşele Brad, Orăştie şi Sime centrale Crişcior, canalul de năm pentru ridicarea con
neret, organele de conducere lierele centrale Crişcior au In cadrul consfătuirilor pre ria ne-au dat posibilitatea să evacuare a apei Romos — ştiinţei socialiste a tinerei ge în vaioare de 1620000 lei
ale acestora — arată tovară constituit cel mai potrivit şi conizate pentru perioada ime raportăm realizarea angaja Gelmar şi de la Ilia, din le neraţii, reprezintă „carta“ de
competent cadru de angajare diat următoare se va urmări mentelor anuale în proporţie gumicultura de la I.A.S. Si comportament a fiecărui ute-
şul Nicolae Ceauşescu în ra*
cu sarcini şi acţiuni proprii şi realizarea unui larg schimb de 80 la sută, ceea ce repre meria, C.A.P. Rapolt, Liceul cist în cîmpul muncii, familie
portul prezentat — tă acţio specifice organizaţiilor respec de experienţă între activele zintă 1 400 000 lei din acţiuni' agricol Geoagiu şi altele. şi societate. „Munca este o Angajamentul anual al co km şl s-an făcut lucrări de
neze cu toată fermitatea pen tive pentru realizarea, înainte U.T.C. din unităţile industria finanţate şi 90 milioane lei Pentru promovarea unui datorie fundamentală, de o- munei noastre prevede reali consolidare a malurilor pe 5
tru traducerea în viaţă a mă de termen, a sarcinilor de le şi agricole pe probleme le din acţiuni nefinanţate. „Bri spirit nou şi dinamic în mun noare, a fiecărui membru al zarea de lucrări edilitar-gos- km.
podăreşti, prin munca patrio
producţie şi la un nivel cali gate de munca politico-edu- gada de muncă patriotică“ că, cresc în intensitate şi în Partidului Comunist Român, a In comuna noastră se află
surilor stabilite, să desfăşoa tică a cetăţenilor, în valoare
tativ superior, valorificarea şi cativă în sprijinul producţiei, este una din formele de ma complexitate iniţiativele şi ac tineretului comunist. De a- în construcţie două noi
re o largă activitate de edu economisirea de materii şi pentru ca rolul tineretului în nifestare a entuziasmului or ţiunile tineretului, fapt ce im ceea ei trebuie să fie un e- de 1 120 000 lei. Acest angaja- blocuri cn 12 apartamente şi
care a tineretului, de unire a materiale, folosirea la maxi soluţionarea problemelor să ganizaţiilor U.T.C. Aceste bri pune o flexibilitate şi o re xemplu de dăruire şi pasiune jament ne-am propus să-l re spaţii comerciale la parter. La
eforturilor sale în măreaţa o- mum a capacităţilor de pro crească permanent. găzi au realizat în întreprin ceptivitate mai mare din par în muncă, în activitalea crea- alizăm pînă la Conferinţa Na înălţarea acestor obiective îşi
ducţie ale secţiilor, maşinilor derile din municipiul Hune tea comitetului judeţean, a ioare, pentru făurirea valori ţională a partidului. Cuvîntul
peră ce se desfăşoară în pa Organele U.T.C. din C. S. dat a fost respectat. Valoarea aduc o preţioasă contribuţie
şi utilajelor, întărirea discipli Hunedoara, „Vidra" Orăştie, doara, în subteranul Văii Jiu organelor municipale, orăşe lor materiale şi spirituale ale
tria noastră pentru edificarea nei socialiste. Nota esenţială exploatările miniere din Va lui, în majoritatea întreprin neşti şi comunale. Printre a- societăţii“ — se arată în pro lucrărilor executate pînă în şi locuitorii comunei, care a-
socialismului“. a acestor adunări generale a lea Jiului au desfăşurat şi derilor din judeţ, o multitu cestea menţionăm „decadele iectul de norme. prezent se ridică la 1 620 000 xecută un important volum de
Bucurîndu-se de o Îndru constat in luarea unor anga desfăşoară o intensă activita dine de acte în sprijinul pro recordurilor în producţie ale Studierea şi aprofundarea lei. Intre cele mai importan lucrări prin muncă patriotică.
jamente concrete în produc te politică în sprijinul formă ducţiei, începînd de la des tineretului", „Competiţia indi acestor istorice documente de te lucrări realizate se numără:
mare permanentă din partea Aceste realizări sînt rodul
ţie, pentru autodepăşire. rii la tineri a unei concepţii congestionarea căilor de acces catorilor calitativi", „Schimbu către fiecare organizaţie, fie construcţia a 2000 mp de
organelor şi organizaţiilor de muncii entuziaste a cetăţeni
Totodată, aceste adunări au avansate despre muncă şi pînă la efectuarea unor schim rile record ale tineretului". care tînăr, trecerea de înda trotuare şi 3 500 mp străzi,
partid, organizaţiile noastre scos în evidentă faptul că demnitatea muncitorească. Re- buri prelungite în producţie. Reprezentanţii organizaţiilor tă la transpunerea în viată a reparaţii pe 60 000 mp străzi, lor care, mobilizaţi şi însu
de tineret au înţeles just că sint încă destui tineri care nu activizarea panourilor de Cei peste 7 000 de elevi ai U.T.C. în comitetele oameni- sarcinilor ce derivă din ele fleţiţi în muncă de comunişti,
reparaţii şi construcţii pe 65
vor da noi dimensiuni activi depun toate strădaniile pentru
km de drumuri şi construcţia
tăţii de formare a tineretului finalizarea obiectivelor stabi
a 15 podeţe. De asemenea, lite în întrecerea patriotică.
revoluţionar, contribuţiei lui
Vacanţa-şi o etapă în grandioasa operă de care s-au executat lucrări de dese TIBERIU VALEA,
cări şi combaterea băltirilor pe
el va beneficia cel mai plenar.
790 ha ; decolmatarea a 5,2 km secretarul comitetului comunal
CONSTANTIN PURCILEAN canale. A fost construit un de partid
de muncă abnegata SUDORII DE LA secretar al Comitetului dig de apărare împotriva i- primarul comunei Ilia
TEODOR VASiU,
judeţean al U.T.C.
nundafiilor în lungime de 1,5
Sint de vîrste apropiate, alături de ei i-a însufleţit gafat în faţa organizaţiei de
au preocupări comune şi au foarte mxdt. Mi-a fost mai partid să muncească alături
crescut în familii cu solide mare dragul să le urmăresc de noi, iar acţiunea să o COTA 37 NE ANGAJĂM SĂ
tradiţii muncitoreşti. S-au munca /". închinăm evenimentului is
cunoscut ca elevi la Liceul Cele 10 zile de muncă toric din iulie. Am vrea ca siune şi temperatură. Aparatul
industrial minier din De s-au încheiat. Băieţii au ho ceea ce am făcut noi să La cota if- 37 metri i-am în- Gama n-a înregistrat nici cea mai TOATĂ ABNEGAŢIA Şl DĂRUIREA
va. Au trăit marile şi mici tărît ca valoarea realizări fie imbold şi pentru cei lilnit pe ciţiva sudori din echi mică deficientă în sudurile e-
le evenimente ale vieţii de lor obţinute să o depună lalţi colegi, ca la anul să pa lui Victor Lupu. Lucrau de
elev, integrîndu-se în toate în contul organizaţiei U.T.C. ne întîlnim în număr cit zor la sudarea platbenzilor de xecutate de ei. Este satisfacţia Ca membru al Partidului Nicolae Ceauşescu: „Pre
acţiunile organizate de din care fac parte. Acum, mai mare pe şantierele la gîtul furnalului. Jerbele de muncii conştiente pe care o cu Comunist Român, ca cetă ocuparea fundamentală a acelaşi timp cu hotărîrea
şcoală şi organizaţia U.T.C. „cei 7“ se despart. Unii muncii. Pentru că aceste seîntei produse de contactul nosc deopotrivă şeful de echi ţean al României socialiste, partidului, ţelul suprem al fermă, nestrămutată de a
face tot ce le stă în putin
Nu s-au deosebit, cu nimic merg în tabere sportive, şantiere ne dezvăluie ade electrozilor cu suprafeţele me pă Victor Lupu, ca şi colegii ca lucrător în domeniul o- politicii sale, raţiunea în ţă pentru aplicarea lui cu
de sutele de elevi din mu alţii la părinţi, o parte vor văratele bucurii şi înţele talice sporeau temperatura şi săi Ion Luca, Constantin Toa- crotirii sănătăţii oamenilor, săşi a construcţiei orînduirii consecventă in viaţă. Nu e-
nicipiul nostru, de miile şi pleca, alături de profesorul- suri". aşa ridicată a mediului, dar der, Orban Alexandru, Dioni- am aşteptat Conferinţa Na socialiste şi sensul a tot
miile de tineri din satele inginer într-o excursie în Şi acum, numele celor harnicii sudori nu ţineau cont sie Mihalcea, Constantin Za ţională a partidului cu o ceea ce înfăptuim este creş xistă nici un lucrător în spi
şi oraşele patriei care se ţară, spre a-i cunoaşte fru şapte, care timp de 10 zile de asta. Erau preocupaţi nu cea, ceilalţi membri ai echipei. deosebită nerăbdare, cu un terea bunăstării materiale şi talul nostru, în toate unită
ţile de ocrotire a sănătăţii
pregătesc şi muncesc, ală museţile. Se vor despărţi, au transformat vacanţa în mai şi numai de calitatea lu Şi nu e chiar atît de uşor interes major. Dar o spun spirituale a maselor, satisfa din Deva, care să nu fie pă
turi de vîrstnici, la con deci. Dar vor rămîne legaţi muncă responsabilă, abnega- crărilor. Cea mai mică fisură să înnădeşti prin sudură elec cu inima deschisă că rapor cerea cît mai deplină a ne truns de înalta datorie ce o
strucţia marilor obiective puternic prin amintirea fru lă, tinerească: Mihai Poro- ar da atîta bătaie de cap acelo trică piese de mare greutate tul prezentat de secretarul voilor întregului popor, asi are de a veghea necontenit
ale ţării. Şi, totuşi, s-au moasă, de neuitat, din zile jan, Gheorghe Cerdar, A- ra care vor exploata furnalul. din fier şi oţel-carbon, cum sînt general al partidului, tova gurarea condiţiilor pentru la apărarea sănătăţii oame
detaşat printr-o realizare le muncii acestei veri. La vram Vlad, Willi Petrescu, Sudorii alcătuiesc o categorie cele care compun blindajul fur răşul Nicolae Ceauşescu, manifestarea plenară a per nilor, a-şi pune în valoare
care merită atenţie. Au ho plecare ne-au mărturisit. Ion Roşcăneanu, Attila Szi- de meseriaşi din limbajul căro nalului nr. 9. Trebuie multă problematica vastă, atotcu sonalităţii umane". toate cunoştinţele şi price
tărît în cinstea Conferinţei ,,Iniţiativa noastră s-a născut lagy, Radu Gorga şi „ingi ra a dispărut de mult cuvîntul pricepere, multă atenţie, multă prinzătoare, profund ancora perea pentru ocrotirea vieţii
Naţionale a partidului să în timpul acţiunilor orga nerul lor", profesorul loan rebut sau lucrări de slabă cali strădanie. Dar sudorii, cărora tă în realitate şi fundamen Citind cu atenţie şi re- şi sănătăţii celor ajunşi la
lucreze 10 zile (în afara nizate cu ocazia sărbători Sibişan. tate. le-am adresat aceste rînduri tată ştiinţific a înţrecut toa flectînd o clipă asupra aces suferinţă.
practicii de vară) pe un şan rii semicentenandui U.T.C. Ion Luca îşi ridică masca de posedă din plin asemenea cali te aşteptările mele. Nu e- tor rînduri, fiecare ne dăm
tier naţional. Ne-a susţinut-o şi alimen- LEON TOMUJA sudură, îşi şterge fruntea de tăţi. xistă domeniu de activitate, perfect de bine seama că tot Am înţeles din acest do
ceea ce face partidul este
Şi au lucrat. E drept, nu tat-o continuu inginerul secretar al Comitetului transpiraţie şi zîmbeşte mul I-am lăsat pe colegii lui Vic problemă care interesează pentru om, pentru noi toti- cument istoric pe care tova
pe un şantier naţional, ci nostru. Dumnealui s-a an- municipal Deva al U.T.C. ţumit : tor Lupu şi Ion Luca lîngă jer naţiunea noastră despre ca De la înalta tribună a Con răşul Nicolae Ceauşescu l-a
prezentat în fata Conferin
pe unul de interes local. — Chiar dacă vreunul din bele 4e seîntei produse de apa re să nu se amintească pe ferinţei Naţionale, secreta ţei Naţionale, de fapt în fa
Un şantier de construcţii tre noi ar lăsa din neatenţie ratele electrice de sudură aco larg, să nu i se prefigureze rul general al partidului s-a ta întregului partid, a între
din oraşul in care învaţă sau din grabă, vreo fisură în lo, sus, la 37 de metri, şi am cu exactitate şi clarviziune adresat Întregului partid, în gii Românii, că trăim mo
meseria de viitori mineri. lucrarea pe care o efectuează coborît la cota zero, de unde perspectivele, căile dezvoltă tregului popor, nouă, tutu
Cum au lucrat aflăm de la —- fapt ce nu se mai întîmplă am pornit spre înălţimi şi se rii sale viitoare. Din fiecare ror, cu îndemnul ca fiecare mente unice, momente de
care depinde viitorul pa
normatorul Teodor Popes- de mult — aparatul Gama ar apropie de punctul terminus pasaj al raportului răzbate la locul său* de muncă, a- triei, destinul său. Inţele-
cu, care regretă sincer ple sesiza-o cu maximă precizie unul dintre cele mai mari o- spre noi acea grijă fierbinte, colo unde ne desfăşurăm ac gînd, ne angajăm să muncim
carea lor, şi de la maistrul şi vinovat „n-ar fi... aparatul. biective din aceşti ani ale Hu mereu trează, pentru noi tivitatea de zi cu zi să ne
Gheorghe Diaconescu, care Lucrăm însă cu mare atenţie, nedoarei socialiste. La orice co cei peste 20 de milioane de sporim eforturile, să acţio cu toate puterile, cu toată
mărturiseşte : „Băieţii au cei mai mulţi avem destulă ve te ar lucra, sudorii sît şi ei, locuitori ai pămîntului ro năm cu toată răspunderea abnegaţia şi dăruirea pen
lucrat frumos, s-au încadrat chime în meserie, ne cunoaştem prin munca lor frumoasă, la mânesc, pentru România de pentru a traduce în fapt îm tru a fi demni de înaltul
foarte bine în programul de înălţime. Acum se vede parcă astăzi şi pentru cea viitoa plinit politica partidului. titlu de comunist, pentru a
şantier. Ba au cerut să lu bine atributiunile şi nu dăm şi de jos cum furnalul nr. 9 re, pentru destinele măreţe, putea raporta partidului că
creze chiar 10 şi 12 ore pe greş. îşi defineşte tot mai mult con înfloritoare pe care politica Comuniştii din sectorul ne-am făcut cu prisosinţă
zi. Merită toate felicitările! Echipa lui Victor Lupu este partidului ni le deschide cu sănătate al municipiului De
alcătuită, într-adevăr, din me turul. De fapt, oamenii îi defi datoria.
Organizaţia de tineret din seriaşii. ceî maî experimentaţi, nesc conturul, ei împlinesc o- siguranţă în fată. va, întregul colectiv de sala
care fac parte se poate care dau numai lucrări de foar biectivul prin forfa braţelor şi M-a impresionat profund riaţi, asemeni unui singur om Dr. VIRGIL BRETOI
mîndri cu ei. Pilda lor poa te bună calitate. Ei au efectuat prin inteligent? lor tehnică, sublinierea pe care o face îşi, exprimă adeziunea tota secretarul comitetului
te fi urmată şi de alţi ti toate lucrările de sudură de mereu în acţiune, mereu în încă o dată secretarul gene lă Ia cuvîntul partidului, al de partid pe reţeaua
neri. Inginerul care a lucrat bază la furnal, lucrări care progres. ral al partidului, tovarăşul secretarului său general, în medico-sanitară din Deva
trebuie să reziste la înaltă pre- DUMITRU GHEONEA