Page 107 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 107
Cetăţeanul are nevoie Cine vizitează astăzi Pe- Am citit scrisorile
trila — unul dintre oraşele
renăscute în ultimii ani, în
Valea Jiului — rămîne plă dumneavoastră
de servicii, nu de promisiuni! cut Impresionat de noul şi
frumosul ce te întimpină la
tot pasul.
Ioan Fărcăşan, cabanier la
Nu vă luaţi după auzite, to
In locul fostelor căsuţe cabana Baleia, se adresează varăşă Veronica Teotoaşe din
mici şi al cocioabelor de redacţiei noastre cu rugămin Glielar. Luaţi mai bine certifi
Bate un adevăr de necontes meşteşugăreşti „Prestarea". A- ti trage Inima să cheltuiască odinioară, în care îşi du tea de a-1 ajuta şi a-i ajuta catele copiilor aduşi pe lume
tat că In ultimii ani a crescut telierul este amplasat la o din buzunar i sînt extraordi ceau cu greu viaţa minerii pe miile de turişti ce urcă la de dv şi mergeţi la Consiliul
{©arta mult numărul frigidere extremitate a Hunedoarei. (O nar de multe obiecte de uz şi familiile lor, au apărut cabană să circule pe un drum popular al comunei Ghelar.
lor, aspiratoarelor, maşinilor ştim cit măsoară dintr-o mar casnic in tot municipiul, care blocuri noi, noi străzi şl bun. Este, intr-adevăr, o pro Primarul o să vă spună ce
de spălat, al altor maşini şt a- gine In alta). Şi cum nu are e aşa de mare, şi lucrătorii cartiere, obiective social- blemă serioasă. Spre una din aveţi de făcut.
giegate de uz casnic. Deşi nici telefon (I) ne dăm sea atelierului nu pot satisface culturale. tre cele mai pitoreşti cabane
marea majoritate a acestora ma că flecare cetăţean cînd prompt toate solicitările etc. Dintr-o statistică recentă ale judeţului nu se poate Marin Capră, din Hunedoa
sînt de bună calitate, prezintă are vreun necaz cu frigide etc. a Consiliului popular al o- merge decit foarte greu. Ceva ra. Ne-aţi scris tot felul de
siguranţă Îndelungată în folo rul şl celelalte obiecte casni — Cum de n-aveţl nici te raşului Petrila desprindem piatră s-a transportat pe mar detalii, numai în ce localitate
sire, totuşi se mai defectează. ce trebuie să vină personal lefon la unica secţie de repa cîteva dintre realizările ul ginea (¡rumului. Dar cine să e casa respectivă nu. Adresa-
Se ne facem atunci cu ele ? să reclame defectul. II recla rat obiecte de uz casnic ? — timilor cinci ani, rod al po o împrăştie? .Poale Direcţia ţi-vă consiliului popular din
La Deva există trei mese mă şl este trecut intr-un re îl întrebăm pe Ioan Gros, con liticii partidului nostru de judeţeană de drumuri şi po localitatea unde se află casa,
riaşi al cooperativei meşteşu gistru voluminos, fiind asigu tabilul şef al cooperativei continuă îmbunătăţire a ni duri îl... depistează pe acel cu acte doveditoare că tatăl
găreşti »Mureşul" care se o- rat că „in termen de 5 zile „Prestarea“. velului de viaţă al mineri- cineva. Pînă nu se termină se dv. a fost înfiat de acei oa
cupă cu repararea obiectelor va veni cineva acasă să în — Am avut un atelier de cos zonul excursiilor şi turismu meni şi, normal, în asemenea
de uz casnic. Doi lucrează în- drepte defectul“. Uneori ter metică in str. Karl Marx, ate lui... caz are drepturi de urmaş. La
tr-un atelier — impropriu menul se respectă, alteori ba. lier care s-a desfiinţat de mal „N-am mai scris niciodată Notariatul de stat din judeţul
ca spaţiu şi condiţii — si multă vreme. Avea telefon. la vreo redacţie, aşa că nu respectiv veţi găsi actele do
tuat în str. Dr. Petru Groza şi aa^zimgEssssBeacisssmsacsm Atelierul s-a desfiinţat dar te mă pricep — zice Gh. P., din veditoare. Dacă s-au făcut,
unul In alt atelier din cartie lefonul a rămas acolo. O să-l Petrila de azi Hunedoara, microraionul VI. bineînţeles.
rul Gojdu. Ra6d prin atelierele mutăm la secţia de reparat o- Dar nu mal putem suporta. Despre... „melcii“ unor oficii
Ce face practic cetăţeanul blecte de uz casnic. (Cînd şl Deoarece sîntem vecini cu bu de poştă şi telecomunicaţii
din Deva cînd 1 se defectea de ce nu s-a mutat pînă in fetul „Minerva", nu ne putem am mai scris. Dar tot n-au
ză frigiderul ? Dă un telefon de reparat obiecte prezent sint Întrebări la care odihni cînd sîntem schimbul fost scoşi definitiv din dota
la unul dintre ateliere, 12326 contabilul şef a încercat doar lor, al întregului popor, rea de noapte. Difuzoarele acestui re. Iată încă un exemplu des
sau 71031. (Noroc că au totuşi de uz casnic frînturi de răspunsuri: ştiti, lizări pe care ne este drag bufet urlă din făcutul zilei prins din scrisoarea lui Doru
telefoane. Vom vedea mal jos poşta, cablul e scurt, o să-l să le prezentăm. Au fost ri pînă tîrziu în noapte. Ajuta- Grumulescu, din Părlişa. O
că la Hunedoara e mai răul). mutăm etc. etc.). Despre pre dicate cinci blocuri cu 224 • ţi-ne să le mai reducem din adresă — 2 449 — a Oficiului
Işl spune numele şi adresa ocuparea conducerii cooperati de apartamente, un cămin volum". asigurări sociale pleacă din
exactă şi, aproximativ, defec vei ce să mai zicem ? La o muncitoresc cu 120 de Conducerea T.A.P.L. Hune
tul ce-1 are frigiderul. Ce 1 se Gheorghe Damlan, macara secţie desfiinţată tine telefon, locuri, in cartierul „8 Mar doara are — credem — si Deva in 29 iunie 1972. ajunge
răspunde ? De obicei: „Bine, giu la O.S.M. II din C.S. Hu la una dintre cele moi solici tie“, o şcoală generală cu alte metode de a atrage clien la Haţeg în 30 iunie 1972, iar
tovarăşe. Aşteaptă. O să tre nedoara, tocmai venise să re tate nu. Ca să nu mai vorbim 16 săli de clasă, în acelaşi tela, nu numai prin zgomote pînă la Păclişa mai face... 4
cem noi pe la dumneata". Şi clame : „Ml-aţl promis că ve despre discernămîntul In re cartier, trotuare peste tot. asurzitoare. Nu le-o fi aplicat zile. Cu atît mai condamnabil In colectivul Fabricii chimice din Orăştie — care s-a angajat
să îndeplinească sarcinile acestui cincinal in patru ani şi jumătate
omul va aştepta mult şi bine, niţi să-mi faceţi frigiderul şi partizarea telefoanelor pe sec încă la „Minerva“ ? Să nu aş — îşi desfăşoară activitatea şi comunistul Ioan Popa, exemplu de
zile în şir. Va reveni cu alte n-a mai venit nimeni". Cum ţii. | Pentru copiii minerilor sînt teptăm Insă prea mult. acest mers de melc, cu cit o- competenţă şi conştiinciozitate profesională.
telefoane, va trece personal şeful atelierului era plecat, — Avem şl o maşină desti I în curs de construcţie o mului 1 se comunicau proble Foto: V. ONOIU
p®- la ateliere, uneori nu va muncitorul Ioan Coşier Încer nată a transporta televizoare, i grădiniţă şi o creşă, care vor Elena Angelescu şi Marla me deosebit de Importante sl
găsi pe nimeni şi cînd va ca să-l lămurească să mal aş radiouri şl obiecte de uz cas j fi gata în curînd, iar în Borcan ne trimit o scrisoare pe care, datorită acestei în-
găsi se va alege cu alte şi tepte. Atunci a sărit o altă nic — continuă contabilul şef ■ cartiere au fost amenajate din caie.. picură indignarea
elte promisiuni. Mai există o salariată, Agripina Mihăilă. — dar, cum secţia nu are te j terenuri de joacă. Pentru mai că n-au fost servite la cofetă tîrzieri, le-a ratat. Direcţia ju
variantă : S-ar putea ca mese L-a făcut cu ou şl cu oţet, l-a lefon, cetăţenii nu o puteau j buna servire a minerilor cu ria din Orăştle şl, la cererea deţeană de poştă şl telecomu
riaşul să vină chiar a doua zi făcut mincinos şl cîte şl mai solicita şi nici lucrătorii din j legume, zarzavaturi şl fruc- nicaţii poate pleca „pe fir" in
.— cazuri rarisime ! — să vadă cîte pentru simplul motiv că secţie. I te s-a început construcţia u- lor, nu 11 s-a dat nici condica. căutarea vinovatului. MANIFESTĂRI
frigiderul, dar să nu-1 poată Gheorghe Damian a „îndrăz ■k ; nei pieţe de alimente, Vicepreşedintele Cooperati
repara, defectul necesltînd ca nit“ să vină a doua oară la i Cartierele şi străzile Pe- vei de consum din Orăştie, Romulus Mănescu, Costică
agregatul să fie transportat la atelier pentru a-şi manifesta Atelierele de reparat obiec ; trilei — „7 Noiembrie“, „8 Ioan Boleta, recunoaşte că Neag, Aurel Şendrei şi alţi ARTISTICE ALE
atelierul de specialitate. Acu-1 nemulţumirea că I s-a promis, te de uz casnic, unele dintre i Martie“, „Cartierul Muncii“, vînzătoarea Nicolina Uriţes-
acu. Cu ce îl transportăm ? dar nu 1 s-a reparat frigide cele mai solicitate de către i „6 August", „Gheorghe cu a... recunoscut că a greşit cetăţeni ne scriu din staţiu
Dus şi întors. rul. populaţie, nu se bucură de i Gheorghiu-Dej“, multe alte- nepunînd la dispoziţie condica nea balneară Vata de Jos. Au PIONIERILOR
— Nu avem nici o posibili Răsfoim cîteva file ale re grija şi atenţia cooperativelor | le sint pline de flori şi — nu neservind ! — si regre nemulţumiri cu un orar. Cel
tate de transport — ne spu gistrului in care sînt trecut! meştesunăresti şi, nici a con j trandafiri, de arbuşti şi pomi tă cele întîmplate. Ne mal de la popicâria staţiunii. Ne
nea Ionel Manea, muncitor la oamenii ce au reclamat defec ducerii U.J.C.M. Este o con j ornamentali. spune că respectiva salariată mulţumiri în sensul că acest
atelierul din str. Dr. Petru ţiuni la obiectele de uz cas statare pe care locuitorii ora j Ca o măsură recentă de HUNEDORENI
Groza. Să se descurce cetă nic. Vedem o sumedenie că şelor, aproape toţi proprietari j înfrumuseţare în continuare s-a angajat ca in viitor să orar — 16-20 zilnic — nu se
ţeanul cum poate... rora de zile şl săptămîni nu ai obiectelor de uz casnic, o | a oraşului în care trăiesc, realizeze numai servire ire respectă. Să ştiti că şeful sta
Ii s-au rezolvat doleanţele. Ex fac de multă vreme st zl de ; minerii Petrilel au stabilit proşabilă.
Deci „soluţia" e dată : cetă- i să-si împodobească toate ţiunii ştie cine poartă la cin Judeţul Hunedoara este Avînd in vedere nivelul
tene, descurcă-t» cum ştii! plicaţii : pe unele le rezolvă zi. Din păcate, fără ecou con Alături de cele două citi gătoare cheia de la popicărie. unul dintre judeţele ce au artistic foarte ridicat al ex
Ori stai cu frigiderul defect şeful şl, normal, nu poate a- cret la cei vizaţi. Poate acum, | balcoanele cu flori, să nu toare, de toţi cei care trec Nu vă sfiiţi şi întrebaţi-1. Du o prezenţă puternic afirmată poziţiei republicane din a-
în casă. Şi, din păcate, ase junge peste tot j n-au cu ce luînd in vedere şl rindurile ; fie nici un balcon din care pragul cofetăriei din Orăştie, la concursurile naţionale şi nul acesta, toţi expozanţii
menea variante în Deva sînt se deplasa operativ mal ales de fată. conducerea Uniunii ; să nu rîdâ In soare cele mal noi îi dorim să-şi realizeze pă ce vă spune, scrieţi-ne şl la expoziţiile republicane ajunşi aici merită să fie
foarte multe şt zilnice. ; frumoase flori... nouă. organizate de Consiliul Na consideraţi ca fiind premiaţi.
în localităţile aparţinătoare judeţene a cooperativelor intenţiile. Pînă una-alla, Nico-
De „sănătatea“ obiectelor de meşteşugăreşti va trece mai PETRU GĂINA tional al Organizaţiei pionie Numărul lucrărilor care
municipiului; nu li se decon linei Uriţescu i s-a redus cu Ilie N. Diaconescu, Deva. rilor, incepînd de la prima meritau să figureze în acest
uz casnic din Hunedoara se ferm la acţiune. muncitor Veniţi intr-o zi pe la redacţie. ediţie, din 1967 şi pînă in
ocupă 4 meseriaşi, reuniţi în- tează nici cheltuielile de 2 la sută salariul pe o lună. prezent. impunător simpozion al ta
tr-un atelier al cooperativei transport şi, tot normal, nu GH. I. NEGREA Pentru început... G. IGNAT Am avut prilejul şl altă lentelor este cu mult mai
mare decit cele 600 de lu
dată să notez în paginile crări care au beneficiat de
ziarului „Drumul socialis spaţiul de cuprindere de la
mului" despre virtuţile artis Ateneu. Circa 1 000 de lu
tice hunedorene. Remarcam
Om m care a Extinderea muncii s s cu acel prilej despre efer crări deosebit de valoroase
îmbogăţesc fondul de artă
vescenta creatoare de la Ca
plastică al C.N.O.P. Din a-
urcat™ treaptă cu fa domiciliu s s sa pionierilor din Petroşani cest fond pornesc, ca adevă
şi despre frumoasa afirmare,
ai
mesageri
raţi
culturii
într-o notă personală, a ju
noastre, realizări ale copiilor
treaptă, scara Cooperativa meşteşugă cu mult mai reduse. Dealt \ deţului Hunedoara la tabăra şi preadolescenţilor, în dife
de creaţie artistică plastică
rite părţi ale lumii, unde se
rească „Haţegana“, din Ha fel, datorită in mare parte \ şi literară de la Homorod. organizează expoziţii Inter
muncii ţeg, acordă o importanţă acestui fapt. a cooperativa l s La expoziţia republicană naţionale de artă infantilă
deosebită extinderii muncii
„Haţegana"
înregistrat
şi juvenilă. Astfel, Casa pio
la domiciliu. In această for succese pe linie financiară. din vara aceasta, care a avut nierilor din Petroşani, va fi
premiera în rotonda Ateneu
mă de activitate au fost an Astfel, numai in trei luni lui Român, iar în prezent — prezentă în septembrie 1972,
dintre cei mulţi care dau număr, lucrau de zor la sa trenaţi 78 de cooperatori ca s-a reuşit să se reducă în căpătînd caracter itinerant cu 6 linogravuri la „Salonul
expresie timpului nostru, îl la de spectacole a căminului, Exemplu re îşi desfăşoară activitatea mod substantial cheltuielile ţ — poposeşte în diferite ora internaţional de artă“-' pen
înnobilează cu înalta lor prevăzută pentru o capaci la domiciliul lor, precum şi la 1 000 lei producţie mar şe ale ţării, judeţul Hune tru copil şi tineret la Porto
conştiinţă socialistă. tate de 500 locuri. Din mul personal în circa 400 de persoane anga fă, iar rentabilitatea Înregis i doara nu-şi dezminte nici Alegre, capitala statului bra
ţime desprindem o fiziono jate pe bază de contract. trată a fost de 24,12 la sută, de data aceasta vrednicia zilian Rio Grande do Sol.
In fSmp record au mie cunoscută : Băiuţ Zlă- Organizarea şi extinderea fată de 14,21 la sută cit era i creatoare, obţinînd un pre Iată lucrările de la Petro
tior, deputatul circumscrip muncă şi viaţă muncii la domiciliu este deo planificat. miu I şi trei menţiuni. Pre şani, trimise la acea expo
NICU SBUCHEA
repus linia în sta ţiei nr. 50, despre care se sebit de avantajoasă pen planificator la cooperativa t miul I a fost acordat com ziţie : „Ţărancă“ (de Mihae-
tru cooperativă, aceasta a-
cretarul
organizaţiei
de
poziţiei compusă ritmic —
la Pascu, cl. I), „Indieni" (de
partid din sat, Petru Vlad, vînd de suportat cheltuieli „Retezatul" Haţeg „Infanteriştii" — semnată de Sorin Gavriliţă, cl. a IV-a),
re de circdaţie ne spunea: „Este un om pionierul Băneasa Chibior „Miner" (de Ion Rusu, cl. a
cu o biografie simplă, omul \ (ci. a Vl-a, Liceul nr. 2 De IV-a), „Fete" (de Mihaela
In urma unor ploi toren de la care sătenii din cir \ va), Kelement Robert (cl. a
ţiale au avut loc unele alu cumscripţia ce o, conduce Nica, cl. a V-a) şl „Băiat“
necări de teren la km 66 + ca deputat învaţă, aşa cum Măsuri privind îmbunătăţirea \ V- a de la acelaşi liceu), a (de Liviu Căprar, ci. a IV-a).
obţinut Menţiune pentru o
660 pe calea ferată lingă şi el învaţă de la ei adevă l lucrare plină de mişcare, ce De asemenea, judeţul Hu
Baniţa. Apa a acoperit linia ratul rost al locuitorului sa evocă „Griviţa '33“. Au mai nedoara va mai fi prezent
în staţiile C.F.R. Băniţa, tului zilelor noastre“. difuzării presei în zona Orăştie \ obţinut Menţiune Ion Huţan cu două creaţii juvenile la
Merişor şi în Petroşani, v \ — cl. a Vl-a, Şcoala gene o expoziţie internaţională,
unde masa de comandă a Vorba lui e simplă şi do- rală nr. 3 Lupeni, pentru ce se va deschide în oraşul
Cu peste două decenii in fost blocată şi a pus in pe moală : „Uitati, această con Incepînd din luna mai a.c., la data de 1 iulie 1972, tn lo t compoziţia organizată în for german Kiel, dintr-un număr
urma, un tînăr de pe me ricol întregul grafic de strucţie se face prin mun cînd a intrat in vigoare noul calitatea Romos a luat fiinţă I ma unui joc de fond „Caii total de 25 de lucrări alese
leagurile Văii Zarandului ■mers al trenurilor. că voluntar-patriotică si mers al trenurilor, s-au luat un nou oficiu P.T.T.R., înca pe deal", precum şi Aristică
debuta in minerit Ia mina Văzind starea de fapt în contribuţie in bani. Pină în măsuri pentru ca presa cen drat cu diriginte, factori poş Epureanu (cl. a IV-a, Casa din întreaga ţară.
.iova Tînărul se numeşte toiul nopţii, picherul comu ziua Conferinţei Naţionale trală să sosească şi să se di tali, precum şi telefoniste. Pentru realizările artistice
Iulian Dota. La vîrsta ma nist Ioan Drăgoi, şef al zidăria a fost terminată in fuzeze în judeţul nostru mult Parte din atribuţiile factorilor pionierilor din Petroşani), ce aduc laudă judeţului Hu
joratului comuniştii l-au Districtului L din sta roşu, valoarea lucrărilor în- mai devreme. Astfel, de la a- au fost preluate de diriginte, cu o xilogravură colorată, nedoara, merită calde felici
primit in rindurile lor. In ţia C.F.R. Băniţa şi Ioan treetnd suma de 6 000 lei, ceastă dată presa centrală so acestora rămlnîndu-le timp \ avînd drept temă viaţa pas tări autorii lucrărilor valo
acelaşi an a devenit minor, Jude, şeful Districtu iar numărul orelor de mun Angajarea tovarăşului Tra- seşte pentru tot judeţul în mai mult pentru colectarea de \ torală.
iar azi se numără printre lui Haţeg, împreună cu că voluntar-patriotică de ian Munteanu la Uzina gara Simeria cu trenul acce abonamente şi distribuirea lor Mai sînt prezente, pe sf- roase, precum şi profesorii
cei mai buni şefi de briga Emil Canu şi alţi mese păşind suma de 2 000. La „Victoria“ din Călan coinci lerat 201, la orele 8,33. Aici exemplară abonaţilor. \ mezele expoziţiei republica care-i îndrumează.
dă de la E. M. Deva. riaşi au dus o luptă aprigă aceste rezultate şi-au adus dea cu intrarea In funcţie a esle aşteptată de maşinile Un chioşc de difuzare a \ Consiliul judeţean al Or
j iulian Dota no destăinuia cu apa şi cu pămîntul ce din plin contribuţia şi oame secţiei cocserie, la care a P.T.T.R., osie preluată şi trans presei a fost deschis de cu \ ne 1972, lucrări semnate de ganizaţiei pionierilor Hune
nii din circumscripţia mea".-
l cită preţuire acordă el s-a dislocat reuşind să pu fost repartizat ca lăcătuş de portată imediat spre Hune rînd în staţiunea Geoagiu-Băi. Vasile Avasiloni (cl. a IlI-a, doara merită de asemenea,
muncii, că nu va uita că nă linia în circulaţie în — Am dori, tovarăşe Zlă- întreţinere. doara, Petroşani, Orăştie, Prin el se pun la îndemîna \ Casa pionierilor Petroşani),
' numai prin muncă a reuşit numai 50 minute. tior, să aflăm cum au întîm- Utilajele şl agregatele de Geoagiu etc. celor veniţi la odihnă sau tra \ Violeta Tuhuţ, (cl. a Vl-a elogii pentru acţiunea pro-
\ să-şi atingă telul dorit, Alături de specialiştii de pinat. locuitorii circumscrip mare complexitate, cit şi Datorită acestui fapt, in o- tament ziarele şi revistele (Şcoala generală nr. 2 Pe pulsatoare şi pentru price
i chiar să ajute şi pe alţii la linii au fost şi CT-işti ţiei nr. 50 Conferinţa Na unii muncitori cu slabă pre raşul Orăştie ziarele sosesc preferate. \ perea cu care organizează
' să se formeze ca oameni din sectorul S.C.B. Petroşani gătire profesională au creat la orele 9,15 şi la ultima uni Peste puţin timp, cînd se i troşani), Dorina Neag (cl. a selecţia creaţiilor la nivelul
\ vrednici ai societăţii. Ast- şi cei de la mişcare con ţională a partidului. la început greutăţi în porni tate de vinzare ajung la ore va da tn folosinţă noul local VI- a, Şcoala generală nr. 3 judeţului.
i tel. de 10 ani, de cînd con- duşi direct de şeful staţiei — Rezultatele lor sint rea cuptoarelor de cocsifi le 10, cu aproape 5 ore mal al oficiului P.T.T.R, din Geoa- Petroşani), şi Marcel Pădu-
. duce brigada a reuşit să C.F.R. Petroşani, Victor llo- deosebite. Merqînd pe li care, în repararea şi între repede ca înaintea datei de glu-Băi, tn holul acestuia se \ raru (cl. a IV-a Casa pionie Prof. universitar dr.
1 califico 10 noi mineri. Azi iu. Ei au reuşit să pună nia discuţiei de la om la om, ţinerea acestora. In astfel de 29 mai a.c. Abonaţii Îşi va Instala un stand pentru s rilor Petroşani). ALEXANDRU TOHÂNEANU
\ unii sînt chiar şefi de imediat in funcţie masa de condiţii lăcătuşul Traian primesc ziarele Intre orele difuzarea presei.
i schimb în brigada sa. Da- comandă, să dirijeze circu am reuşit, pînă in prezent să Munteanu şi-a început acti 10-14 şl nu intre 15-18 ca \
' niel S/.asz o unul dintre ei, laţia trenurilor incit să se prestăm peste 1 000 ore de vitatea, dovedind în scurt înainte. De asemenea, in cele Sînt doar cîteva dintre noi s
\ Vlad Ţibor, Constantin Do- încadreze în graficul de muncă voluntar-patriotică la timp că orice obstacole, peste 20 de localităţi din me le măsuri luate in ultima \
l bă — alţii. mers ordonat, reducind cu reparatul străzilor, curăţitul orice greutăţi pot fi învinse. diul rural, localităţi deservite vreme pentru continua îmbu Servirea la domiciliu prin „Casele
i Pentru munca sa nenbo- mult timpul acordat pentru şanţurilor si buruienilor, să Pentru corectitudinea şi de oficiul P.T.T.R. Orăştie, nătăţire a difuzării presei. \
i sită, pentru spiritul de ini- remedierea celor întîmplate exigenta cu care şi-a Înde presa centrală soseşte mai de s
\ liativă, ideile novatoare, din cauza ploii şi furtunii. direa a 100 trandafiri, plan plinit îndatoririle, cit şi vreme şi se difuzează abona IOAN SUCIU \ de comenzi“ înseamnă evitarea
ţilor in ziua apariţiei.
Iată din nou un examen
i penlru contribuţia adusă la tarea a 150 pomi ornamen pentru comportarea sa in instructor cu presa î
J educarea oamenilor în spi- luat cu bine de colectivul tali, 50 tei, amenajarea par afara uzinei, în anul 1956 Tot pentru continua îmbu la Direcţia judeţeană de
\ ritul preţuirii muncii, i s-au de ceferişti conduşi de cei cului de lingă complexul a- comuniştii din organizaţia nătăţire a difuzării presei, de poştă şi telecomunicaţii timpului consumat la cumpărături!
i decernat ordine şi medalii mai harnici. pricepuţi şi secţiei l-au primit în rîndul \
/ ale Republicii Socialiste curajoşi comunişti. limentar. membrilor de partid. A fost
I-am anunţat pe cititori zi
i România, de 7 ori, în 7 C-TIN AOANEI Circumscripţia mea este momentul în care şi-a dat lele trecute că de la 1 august mum la o livrare 3 kg), pre
tehnician,
parate de carne, slănină, un
l ani la rînd, i-a fost prinsă Regionala C.F. Deva numită „circumscripţia tran seama că responsabilitatea \ în municipiile Deva, Petroşani tură, peşte, diferite conserve
/ pe piept steluţa purpurie de dafirilor“. Dealtfel sl devi sa e cu mult mai mare, sar înşiruirea echipelor \ şi Hunedoara vor funcţiona, de carne, conserve de peşte,
, fruntaş în producţie- za locuitorilor ei este „Stra cinile fiind mult mai com \ pe lingă magazinele alimenta de legume, de frucle, semi-
Un surîs discret de mul Deputatul plexe ca membru de partid, re cu autoservire nr. 1 (De conserve, unt, brînzeturi, mar
ţumire sufletească mijeşte da noastră ca o floare“. de aceea a căutat, să fie de control obştesc \ va), 73 (Hunedoara), 18 (Pe garina, lapte praf, ouă, pro
\ pe fata comunistului Iulian ...Ascultîndu-1, am înţeles prezent acolo unde este mai \ troşani), case de comenzi duse zaharoase, surogate de
Dota. Faptele confirmă că că tenacitatea si seriozitatea greu, unde sînt probleme De curînd, la Brad, a avut pentru servirea la domiciliu. cafea, marmeladă, sirop, muş
mina a găsit o cadenţă bu mai complicate de rezolvat. combaterea manifestărilor de \ Ce sînt de fapt aceste „Case tar, paste tomate, supe con
\ nă, planul fiind realizat lu Iul în funcţia de deputat în De atunci a rămas mereu un Ioc instruirea echipelor de neglijenţă şi nepăsare faţă de \ de comenzi" ? Secţii separate centrate, băuturi de tot felul,
control obştesc. Este cunoscut
nă de lună, fără nici un fel satul ce împlineşte 10 ani exemplu de om înaintat, de că aceste echipe acţionează consumatori, lipsa de răspun ale magazinelor respective, cu sare, otet, cacao, cafea, lămîi,
dere In satisfacerea cerinţe \
de evenimente. E îndreptă de existentă de la strămuta conştiinţă şi abnegaţie pen ca un factor de educaţie ci fond de marfă propriu, variat scorţişoară, stafide, ceai, pre
ţit să fie fericit deoarece rea de pe vechea-1 aşezare, tru bunul mers ai secţiei. vică, contribuind la dezvolta lor populaţiei, păstrarea avu ) la care cumpărătorul se duce parate şi semipreparate tip
succesele minei Deva înma dăruirea şl pasiunea in a- Organizaţia de partid nr. rea şi întărirea unei atitudini tului obştesc, respectarea le » şi spune ce marfă doreşte, ora gospodina, săpunuri, produse
gazinează şi activitatea sa reastă muncă încredinţată, 2 Cocserie, al cărui mem înaintate a lucrătorilor din galităţii socialiste. \ la care să-i fie adusă, canti metalo-chimice ca: şerveţele,
neobosită alături de harni bru este, se mîndreşte cu comerţul de stat şi coopera La această instruire s-a fă tatea de marfă şi adresa. A- hîrtie igienică, tix, detergenţi,
cut şi o nouă împărţire a e- \
cul colectiv al acestei mine, l-nu făcut pe Zlătior Băiut tist faţă de publicul larg. In chipelor de control obştesc pe poi cumpărătorul se poate cremă de ghete, articole mă
atît în producţie cit şi pe să fie mereu in fruntea ob- astfel de oameni care sînt acest spirit s-a desfăşurat in \ considera servit la ora respec runte etc., alte produse exis
\ plan obştesc, undo este tot ştei, el trăind şi muncind a- gata oricînd să răspundă la struirea de la Brad. unităţi comerciale, precizîn- tivă cu cele dorite. tente la desfacere în unitate.
du-se toate atribuţiile ce le \
\ un bun activist. tît pe linie profesională, cit toate acţiunile întreprinse, Cu această ocazie s-a accen au de îndeplinit, modul in ca Ce se poate comanda la Mai rămîne, prin urmare, să
Comunistul acesta cu ast să ducă la îndeplinire hotă- tuat şi asupra îndatoririlor ce \ „Casa de comenzi"? Lista pro ne deplasăm la cumpărături
şi obştească, sub impulsul re trebuie să acţioneze pentru
fel de nobile trăsături de unei conştiinţe înaintate. ririle elaborate de partid şi revin conducerilor de organi a-şi face pe deplin datoria. \ duselor e lungă, dar e util să penlru pîine şi zarzavaturi
caracter a urcai treaptă cu de stat. zaţii comerciale privind creş \ fie redată în întregime: făină spre a avea ceea ce trebuie
într-o gospodărie la prepara
t treaptă în timp scara apre Era duminică. La căminul IOAN VLAD GHEORGHE NAUM terea conştiinţei lucrătorilor IOSIF TOMA \ albă, orez, ulei, zahăr, gris, tul mesei. Confortabil, comod
din unităţile comerciale, ge
\ cierilor înalte date muncii cultural din satul Cipciş — profesor, Şcoala generală secretarul comitetului de neralizarea experienţei bune, membru in comitetul de \ paste făinoase, biscuiţi, mălai şi modern. Le dorim acestor
partid al I.M. Barza
partid pe secţia cocserie
nr. 1 Hunedoara
\ făcule cu dăruire. 2 un om animaţie. Sătenii, mulţi 1« obişnuit (maximum la o livra
\ „Case de comenzi" cit mai
re 5 kg), mălai extra (maxi mulţi solicitanţi.