Page 109 - Drumul_socialismului_1972_07

\
Proletari din toate fările, uniti-văj

Mă adresez tuturor oamenilor muncii
români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte
naţionalităţi care, împreună, de-a lungul
secolelor, au învins greutăţile, asuprirea şi

exploatarea ; împreună am înfăptuit în
anii construcţiei socialiste realizări minu­
nate. Să ne unim şi mai strins eforturile ;

să facem totul p,enrii a construi prin mun­
ca noastră comună România socialistă şi
comunistă aşa cum o dorim noi toţi fără
deosebire de naţionalitate !

(Din Raportul prezentat de tovarăşul
NICOLAE CEAUŞESCU la Conferinţa Na­
ţională a Partidului Comunist Român)
ANUL XXIV Nr. 5 461 DUMINICA 30 IULIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI

Transpunînd în viată hotărîrile Conferinţei P R O I E C T

Naţionale a partidului, oamenii muncii CODUL MUNCII

hunedoreni se angajează la

In condiţiile societăţii socia­
liste, în care dreptul la muncă
Potrivit hotărîrii Conferinţei Naţionale a P. C. R., se
ÎNZECIREA EFORTURILOR PENTRU supune dezbaterii publice proiectul Codului Muncii. de discriminare, şi în care se
este garantat, fără nici un fel
înfăptuieşte vechiul deziderat
Observaţiile şi sugestiile oamenilor muncii vor fi tri­
al clasei noastre muncitoare
mise pînă la 30 septembrie Consiliului Central al Uniunii — „nici muncă fără pîine, nici
DEZVOLTAREA IN RITM SUSŢINUT A Generale a Sindicatelor din România şi Ministerului Mun­ pîine fără muncă" — fiecare
cetăţean apt de muncă are,
cii, comisiilor economice ale comitetelor judeţene de par­
tid, redacţiilor organelor de presă locale şi centrale. potrivit Constituţiei, îndatori­
rea de onoare de a munci. Ni­
PA TRIEI, CREAREA UNEI SOCIETĂ ŢI realizeze venituri ca urmare
mănui nu-i este îngăduit să
a însuşirii muncii altora, fiind
In Republica Socialistă Româ­ celelalte categorii de oameni interzisă obţinerea de cîştiguri
nia exploatarea omului de că­ ai muncii, s-a creat şi se dez­ pe altă caie decît prin munca
S O C I A L I S T E M O D E R N E , tre om a fost desfiinţată pen­ voltă unitatea . moral-politică proprie, utilă societăţii.
a întregului popor/în jurul Par­
tru totdeauna, economia na­
Munca reprezintă o necesita­
ţională, relaţiile sociale se în­
temeiază pe proprietatea socia­ tidului Comunist Român. te pentru existenţa şi progre­
Crearea şi dezvoltarea pro­
sul societăţii, pentru forma­
listă asupra mijloacelor de
A U N U I V I I T O R D E M N producţie, întreaga putere po­ prietăţii socialiste asupra mij­ rea şi dezvoltarea multilatera­
loacelor de producţie formea­
lă a personalităţii umane.
litică şi economică aparţine
Partidul Comunist Român şi
poporului, liber şi stâpîn pe ză temelia relaţiilor sociale do statul nostru acordă o atenţie
tip nou, de întrajutorare şi
soarta sa. Eroica noastră cla­ colaborare între toţi oamenii deosebită educării tuturor
să muncitoare îşi îndeplineşte muncii, de la oraşe şi .sate — membrilor societăţii, şi în pri­
cu cinste misiunea sa istorică români, maghiari, germani, mul rînd a tineretului, prin
La F.C. Praştie de clasă conducătoare a so­ sîrbi şi de alte naţionalităi' — muncă şi pentru muncă, sti­
cietăţii, mobilizează eforturile
înfrăţiţi în procesul muncii, în
întregului popor pe drumul opera de făurire a socialismu­ mulării responsabilităţii socia­
le pentru calitatea şi eficien­
făuririi societăţii socialiste lui şi comunismului' în patria
ta muncii depuse. In orîndui-
multilateral dezvoltate. noastră. rea socialistă, munca şi rezul­
ACŢIUNI FERMI MIRII ninistă, care corespunde aspi­ producţie, pe toate bunurile tatele sale constituie criteriul
Prin politica sa marxist-le-
Stăpîni pe mijloacele de
fundamental de apreciere a
> raţiilor vitale ale întregii na­ materiale, cetăţenii patriei meritelor fiecăruia; munca
ţiuni, Partidul Comunist Ro­ noastre âu devenit, în acelaşi pentru sine şi munca pentru
mân, forţa politică conducătoa­ timp, făuritorii conştienţi ai societate formează o unitate
re a societăţii noastre socia­
DEZVOLTAREA Şl UTILIZAREA liste, asigură creşterea impe­ propriului lor viitor. In du­ reciproc, spre bunăstarea fie­
indisolubilă, se condiţionează
bla lor calitate, de producă­
tuoasă a forţelor de produc­
ţie, perfecţionarea organizării tori şi în acelaşi timp de pro­ cărui om al muncii şi propă­
prietari ai mijloacelor de pro­
şirea întregii societăţi.
întregii societăţi, adîncirea de­ ducţie, oamenii muncii, sin­ Muncind neobosit pentru
mocraţiei, dezvoltarea conşti­ gurii beneficiari ai tuturor bu­ continua înflorire a patriei
SUPERIOARĂ raporturile sociale a principi­ nurilor materiale şi spirituale, sale, poporul român este în
inţei socialiste, promovarea în
participă la conducerea trebu­
acelaşi timp un factor activ
ilor eticii si echităţii socialis­ rilor econg.mice şi sociale ¡ ca îiT viaţa internaţională, în. Îno­
te. deţinători suverani ai puterii ta pentru libertate şi'-progres
-
In procesul revoluţiei şi con­ politice şi - economice, ei par­ în întreaga lume,; îmbinii or­
POTENŢIALULUI PRODUCTIV strucţiei socialiste ’s-n făurit ticipă la qospodărîrea avuţiei ganic patriotismul . socialist cu
internaţionalismul proletar.
naţionale, la conducerea tre­
alianţa clasei muncitoare cu
întregii ţări.
ţărănimea, intelectualitatea şi burilor obşteşti, la guvernarea (Continuare în pag. a 2-a)
La Fabrica chimică Orăştie Prin darea în exploatare a
se acţionează cu hotărîre pe unei hale noi monobloc, la
linia înfăptuirii angajamentu­ care au început recent lucră­ Insăminţarca culturilor succesive in mirişte este una din lucrările la realizarea căreia şi-a
lui asumat privind îndeplini­ rile de construcţie, se cre­ adus o contribuţie substanţială mecanizatorul Aurel Oprea, de la C.A.P. Birsău.
rea prevederilor cincinalului ează premisele sporirii de pe­ Foto : V. ONOIU INSAMINTAREA CULTURILOR
în patru ani şi jumătate. In ste două ori a producţiei de
acest sens, s-a trecut Ia va­ mase plastice şi a îmbogăţirii
lorificarea mai deplină a re­ gamei sortimentale. Intre alte­
zervelor existente, dezvolta­ le, se vor produce aici ţevi
rea şi modernizarea potenţia­ cu diametre între 12—160 mm, Dobra hle vom pune in
lului productiv, fa transpune­ destinate industriei chimice, DUBLE PENTRU FURAJE
rea în fapte a hotărîrilor a- agriculturii şi altor sectoare A fost dat în *
doptate de Conferinţa Naţio­ de activitate.
nală a partidului. Organizată judicios, activi­ folosinţă primul
Pentru amplificarea capaci­ tatea de dezvoltare şi reuti- valoare toată
In obţinerea unor producţii
tăţilor productive, s-a dat de lare a spaţiilor productive se bloc cu bune de nutreţuri de la cul­ ţe mult mai mari decît cele va, cu toate insistenţele con­
curînd în funcţiune o matri- desfăşoară în condiţiile înde­ turile duble are o importan­ prevăzute. Un exemplu bun în siliului de conducere al co­
această privinţă îl constituie
ţerie nouă, de mare capacita­ plinirii ritmice şi a depăşirii 6 apartamente ţă deosebită — aşa după cum cooperativele agricole din operativei, n-a asigurat trac­
te. Aceasta permite realizarea sarcinilor de plan şi angaja­ se ştie — aplicarea corectă Bretea Mureşană, Aurel Vlai- toarele necesare pentru exe­
cutarea arăturilor şi însămîn-
în condiţii tehnice şi calita­ mentelor. Sînt concludente în La Dobra s-a dat în priceperea şi dăruirea a tehnologiei de lucru stabili­ cu, Deva, Simeria, Boz, Bră- ţărilor. Nici în cooperativele
tive superioare a matriţelor această privinţă succesele ob­ folosinţă primul bloc cu te în mod diferenţiat de că­ nişca, Brîznic, llia, Sîrbi, Sîn-
necesare producerii unei bo­ ţinute în perioada care s-a 6 apartamente şi spaţii tre specialişti, avîndu-se în din raza consiliului interco-
operatist Călan situaţia nu se
gate game sortimentale de re­ scurs din acest an, cînd s-a comerciale la parter, vedere condiţiile pedoclima­ prezintă mai bine. Indicaţia
pere din mase plastice. A fost, realizat o producţie marfă su­ din cele 3 prevăzute a Intre cele 160 de muncitoa­ şi calitatea produselor pe care tice din fiecare unitate agri­ organelor agricole judeţene, a
de asemenea, racordată la plimentară în valoare de a- se construi aici conform re din schimbul III, a cărui le fabricăm. colă. Existenta unei umidi­ fost ca în cel mult 3 zile du­
circuitul productiv o forjă proape 8 milioane lei. De ia planului de sistematiza­ activitate o coordonez, sînt Lunar, muncitorii din schim­ tăţi corespunzătoare a solu­ 0 lucrare ce nu pă recoltare, terenul, să fie
re şi organizare a cen­
r 'lă, echipată cu utilaje de conducerea fabricii am aflat trului civic al acestei sigură că nu există nici una bul pe care-1 conduc, realizea­ lui în preajma şi în timpul eliberat de paie, arat şi însă­
m re productivitate. că la obţinerea realizărilor de comune. Intre cei care care să nu fi urmărit cu mare ză în medie mai bine de 400 însămînţării culturilor, consti­ mânţat. Or, se constată mari
a
Intr-un spaţiu care nu era pînă acum s-a evidenţiat în­ s-au mutat în aparta­ atenţie lucrările Conferinţei tone de conserve şi ne vom tuie o condiţie esenţială. De suferă nici întîrzieri la eliberarea terenu­
utilizat raţional s-a montat şi tregul colectiv, remarcîndu-se mentele din acest bloc Naţionale a partidului. Tocmai îngriji şi de aici înainte ca în umiditate nu se poate plînge rilor de paie. Din această cau­
pus în funcţiune o maşină în mod deosebit maistrul Du­ se numără familiile me­ acest interes mă îndeamnă să fiecare gram al acestor pro­ nimeni. Important este ca în ză. nu se poate face pregăti­
specială pentru producerea a mitru Domnaru, şi matriţerii dicului Emil Gogan, duse să investim toată price­ toate unităţile să se acţione­ o aminare rea patului germinativ şi în-
600 tone corpuri suflate pe loan Şuteu şi Gheorghe Vesa, profesorilor Rodica Ra- scriu şi să exprim în aceste ze în mod energic pentru e- sămînţarea culturilor, duble.
an. Cu ajutorul acesteia au care lucrează la maşinile de ţiu şi Florea Jelescu, rînduri răspunsul unanim şi perea noastră pentru a realiza liberarea terenului, efectuarea Ţinînd seama do faptul că
însufleţitor pe care întreg co­
produse de înaltă calitate, la
început să se realizeze bu­ găurit prin coordonate, ingi­ inginerului mecanic Ma- lectivul de muncitori din a- nivelul cerinţelor consumato­ arăturilor şi executarea însă- în multe cooperative agrico­
toaie din material plastic cu nerul Mihai Bozdoc şi mais­ rius Chira şi ingineru­ rilor. mînţărilor. Fiecare unitate tre­ le balanţa de nutreţuri este
o capacitate de 50—60 litri. lui agronom Ludovic cesl schimb îl dă apelului fă­ buie să se încadreze în pre­ tămăria-Orlea, Hărău, Cristur, deficitară pentru că suprafe­
Tot în spaţiile de producţie trul Vasile Adămescu de la Soş. cut de secretarul general al Amintind numele unor mun­ vederile planului privind în- Gurasada, Şoimuş şi altele, un­ ţele ocupate cu culturi fura­
existente s-au montat 5 ma­ aparatele de măsură şi con­ partidului, clasei muncitoare, citori cum sînt brigadiera E- sămînţarea culturilor duble de o parte din culturi au şi ră­ jere nu satisfac cerinţele, tre­
şini de injecţie care produc trol, precum şi mulţi alţii. ADRIAN COSTA îndemn îndu-ne: „...faceţi totul, caterina Pop, închizătoarele destinate obţinerii unor pro­ sărit şi s-au făcut primele lu­ buie să fie luate măsuri ur­
diverse repere tehnice şi pie­ primarul comunei Dobra dragi tovarăşi, pentru a vă în­ Valeria Opreanu şi Cleontina ducţii suplimentare de fura­ crări de întreţinere. La C.A.P. gente pentru însămînţarea
se din material plastic. A. ZAHARIE deplini în continuare, în cele Ril, fierbătoarea Maria Teeru je. Avînd însă în vedere că Deva s-au însămînţat în plus culturilor furajere pe supra­
mai bune condiţii, misiunea, nu fac decît să citez cîteva din cifrele de plan sînt minimale, 15 ha porumb furajer, iar la feţe cîţ mai mari. Timpul este
răspunzînd astfel încrederii pe destoinicele mele tovarăşe, a- în fiecare unitate, aşa cum C.A.P. Cristur, 20 ha orz şi deosebit de favorabil, dar şi
care întregul popor o pune în lături de care sînt hotărîtă să s-a recomandat de organele a- grîu,^ pentru masă verde. înaintat totodată. Orice întîr-
voi!". pun în valoare toată dăruirea gricole judeţene, trebuie să Sînt însă multe cooperative ziere poate să ducă la com­
AZI MAI BINE CA IERI, de la tribuna unui înalt forum schimbul meu să contribuie şi se însămînţeze suprafeţe mult unde suprafeţele însămînţate promiterea acestei acţiuni, să
La asemenea cuvinte, rostite
din
pentru
muncitorii
ca
cu porumb furajer sînt foar­
mai mari, profitîndu-se din
lipsească unităţile de o impor­
comunist de omul care este cel ei la principalul obiectiv al plin de timpul favorabil din te mici faţă de prevederile tantă şi valoroasă sursă de
acest an pentru culturile du­
MIINE MAI BINE CA AZI mai bun, iubit şi destoinic fiu al poporului nostru : realizarea ble. In numeroase unităţi a- planului. O asemenea situa­ furaje. Comitetele comunale
ţie nesatisfăcâtoare se întîl-
de partid, consiliile populare
sarcinilor cincinalului în patru
naţiunii noastre, nimeni nu poa­
ani şi jumătate. gricole socialiste unde consi­ neşte la C.A.P. Cîmpuri-Sur- trebuie să intervină şi să de­
te rămîne pgsiv. Simţim cu toţii liile de conducere şi specia­ duc, Leşnic, Sibişel, Mărti- termine consiliile de condu­
Timp de 3 zile cjindurile Înfăptuirea minunatului pro­ toare, 6 funiculare ş> alte întreaga răspundere ce ne re­ liştii au manifestat interesul neşti, Jeledinţi, Dîncu Mic, cere şi specialiştii din unităţi
noastre, ale forestierilor, au gram de făurire a societăţii mecanisme, acesta este in­ vine şi pe care ne-o asumăm VOICHIJA DĂBUCEAN şi răspunderea cuvenită pen­ Dîncu Mare şi altele. La să treacă la executarea în
fost Îndreptate spre locul socialiste multilateral dez­ ventarul tehnic cu care sin­ în calitatea noastră de făuri­ maistrul schimbului III tru realizarea planului s-au C.A.P. Bejan nu s-a însămîn-
unde s-au Intîlnlt cei mai voltate pe pămlntul Români­ tem dotaţi, pentru ca munca tori ai bunurilor de larg con­ Fabrica de conserve obţinut rezultate bune. Multe tat nici un hectar cu porumb timpul cel mai scurt a lucră­
destoinici comunişti ni tării ei"} noastră să fie mai spornică. sum, concretizată în cantitatea * • Haţeg unităţi au însămînţat suprafe­ furajeţ deoarece S.M.A. De­ rilor de însămînţare a cultu­
rilor duble.
pentru a jalona calea pe ca­ Desigur, de noi depinde Fără nici o discuţie noi vom
re o va parcurge naţiunea viitorul nostru, cl copiilor putea să ne realizăm sarci­
română pentru a urca tot noştri. Dispunem in toate nile de plan ale actualului
mai sus pe culmile progre­ sectoarele de activitate de cincinal intr-un termen mal Prin telefon, de la echipajul
sului şi ale prosperităţii. Co­ surse inepuizabile pentru ca scurt. Posibilităţi sint. Va expediţiei: Jurnalul primei zile Dobra, croindu-şi cu greu drum
muniştii care au luat parte sarcinile de producţie să ni trebui insă ca fiecare dintre consemnează primirea spontană prin malul abrupt al bătrînului
Mariş.
făcută
călduroasă
dar
la lucrările Conferinţei s-au le putem Îndeplini intr-un noi să se mobilizeze mai tindeni în localităţile pretu­ Expediţia Un moment mai important a
prin
sfătuit, s-au consultat asupra timp şi mai scurt. De pildă, mult, pentru ca fondul de. care am , trecut, ca .şi. primele fost apariţia avionului transpor-
tuturor domeniilor de activi­ sectorul nostru de exploata­ timp să fie folosit din plin, greutăţi pe care, cu eforturi mai tindu-i pe operatorii studioului
tate, pentru ca rezultatele re a realizat in timp de 5 să reducem staţionările rte- • mari sau mai mici. le-am depă­ „Al. Sahia“, care ne-au filmat pe
timpul unor exerciţii aplicative
şit cu bine. Nu ne-au împiedicat
muncii noastre să fie azi luni un plus de producţie in justificate ale utilajelor — s4, fim veseli, să ne bucurăm de de înot şi salvare.
mai rodnice decll ieri şi mii- valoare de 3 400 000 lei. A- şi asta presupune că trebuie frumuseţile peisajului şi ale călă- La orele 11 soseşte eu o barcă
ne mai rodnice ca azi. Am cest succes l-am obţinui să le Întreţinem şi să le a- ■ toriei nici ploaia care. s-a'dezlăn­ preşedintele Consiliului judeţean
ţuit numai la o jumătate de ■ oră
văzul cită grijă acordă con­ prinlr-o mai bună folosire a cordăm o grijă mai mare in de la plecare, nici porţiunea es- Hunedoara al Organizaţiei pionie­
ducerea partidului, personal timpului de lucru şi a meca­ exploatare — să Înlăturăm cavată. traversată cu greu. a rilor. Intilnirea a fost emoţio­
nantă.
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nismelor din dotare. Astăzi, risipa de material lemnos. Mureşului in dreptul localităţii La ora 13 am debarcat în loca­
fală de bunăstarea poporu­ In majoritatea parchetelor Tot ceea ce realizăm, tot llia. litatea Tisa, unde am fost întîm-
La Golhalea, cu toate încercă­
lui, f a f ă de naţiunea româ­ lemnul se exploatează prin ceea ce Înfăptuim este de­ rile de a evita un grind, ne-am pinaţi cu multă simpatie de local­
nă. In rezoluţia Conferinţei mijloace mecanizate, Sintem sigur numai şi numai pentru împotmolit. Am urnit pluta cu ' nici. La Tisa am vizitat casa-a-
telier a plutaşului Traian Mariş,
se spune printre altele: Înzestraţi cu un număr În­ binele nostru, al tuturor. De mari eforturi, după ce toţi, de File din jurnalul de bord cîrmaciul plutei noastre. Am fost
la mezin la comandantul echipa­
„Conferinţa Naţională apre­ semnat de utilaje. In curind aceea nici un efort nu-i prea jului. dezbrăcaţi, am învins cu profund impresionaţi de intensa
activitate depusă de bătrânul plu­
ciază că stă In puterea popo­ Încă două noi parchete fo­ mare dacă este dăruit pen­ hei. rup 1 împotrivirea Mureşului. taş la cei 63 de ani ai săi.
Oboseala ne-a fost curînd răs­
rului nostru, condus de par­ restiere vor fi complet me­ tru prosperitatea noastră şi plătită de rodnicia pescuitului şi cu o „recoltă“ bogată: măsură­ breni, au răsunat pînă tîrziu, ne-am transportat bagajele pc Luîndu-ne rămas bun de la
tid, de a asigura accelerarea canizate. Lemnul se va tăia, a patriei. '. de farmecul înserării. tori ale apei, ample observaţii cind ploaia s-a abătut din nou plută şi am pornit. toţi cei care ne-au întîmpinat, am
dezvoltării economico-socia- curăţa, sorta ş> transporta In călătoria de astăzi am ..des­ meteorologice, etnografice etc. asupra corturilor în care ne pre­ Parcurgem un traseu de o rară pornit „cu toate pînzele sus“
Semnalele luminoase şi focul de
gătisem odihna.
spre următorul punct de popas —
le a . României, realizarea mecanizat, efortul fizic fiind IULIAN OPREAN coperit“ cinci insuliţe, cărora tabără aprins de pionierii şi lo­ Pe data de 28 iulie am fost frumuseţe. Ambele maluri sînt a- localitatea Zam, unde am ajuns
ne-am întrecut să le găsim nume
Înainte de termen a planu­ şeful coloanei de transport cît mai interesante şi legate de cuitorii din Stretea şi Dobra treziţi din somn de copiii din sa­ coperite de dese păduri de săl­ după două ore de călătorie. La
lui cincinal, creşterea mai Înlăturat aproape total. 35 de la sectorul de exploatare expediţie. ne-au vestit apropierea primului lul Stretea, care ne aduceau lapte cii, pe fundal zărim dealurile im­ fel ca în alte localităţi, pionierii
popas. Primirea călduroasă, jocu­
rapidă a bunăstării maselor, fierăstraie mecanice, 14 trac­ a lemnului Dobra La Stretea, primul loc de po­ rile şi cîritecele ce ne-au fost fierbinte. După micul dejun punătoare din jurul localităţilor. Zamului ne-au întîmpinat cu,-
flori.
pas, am ajuns tîrziu, obosiţi, dar prezentate de către colegii do- le-am mulţumit cu căldură, In partea stingă se varsă rlul 27—28 iulie 1372.