Page 13 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 13
Proletari din toate fările un»H-/a !
Agerpres relatează'
SESIUNE ŞTIINŢIFICA turişti străini in porturile
celor două mări. Potrivit
Sub auspiciile Academiei datelor înscrise in registru,
Republicii Socialiste Româ după cel de-al doilea război
nia, în zilele de 3-4 iulie, mondial, „Transilvania“ a
s-au desfăşurat la Bucureşti transportat aproximativ o
lucrările Sesiunii ştiinţifice jumătate milion de pasa
cu tema „Contribuţii origi geri, parcurgînd un milion
nale la dezvoltarea electro de mile marine — ceea ce
nicii moderne". ar reprezenta de circa 45
Cele 50 de comunicări în de ori înconjurul pămîntu-
scrise pe agenda reuniunii lui.
au abordat principalele
probleme ale electronicii: EXPOZIŢIA
teoria sistemelor; analiza „CONSTRUIREA
şi sinteza sistemelor elec SOCIETĂŢII SOCIALISTE
trice; transmiterea şi pre MULTILATERAL
lucrarea informaţiei: dispo DEZVOLTATE»
zitive electronice; tehnolo
gia şi fiabilitatea; sisteme La Biblioteca Academiei
le de comunicaţii şi trans Republicii Socialiste Româ
misiuni de date etc. nia, s-a deschis marţi ex
Sesiunea, care se înscrie poziţia „Construirea socie
pe linia promovării cerce tăţii socialiste multilateral
tării ştiinţifice cu caracter dezvoltate“, organizată în
ANUL XXIV Nr. 5 439 MIERCURI 5 IULIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI fundamental şi aplicativ, e- cinstea Conferinţei Naţio
fectuate în ţara noastră în nale a Partidului Comunist
———BB1WW diferite ramuri ale ştiinţei Român.
şi tehnicii, a reunit la ma Expoziţia înfăţişează mul
sa dezbaterilor pe lingă oa tiple realizări obţinute pe
Colectivele muncitoreşti meni de ştiinţă consacraţi, cerii societăţii, în domenii
linia
condu
perfecţionării
un mare număr de cercetă
le economic, social, politic
tori tineri din învăţămînl,
IN CINSTEA din institute şl centre cu şi cultural.
profil electronic.
hunedorene îşi conectează A 800-A CROAZIERA VREMEA
CONFERINŢEI TURISTICA
In jurnalul de bord al Vreme PENTRU 24 ORE cu
uşor
inslabilă,
motonavei „Transilvania" a cerul schimbător, temporar
NAŢIONALE g e n e r o s e n e r g i i l e fost consemnată cea de-a noros. Local se vor semna
la ploi slabe şi averse tle
800-a croazieră turistică, pe
care această încercată na ploaie, însoţite de descărcări
electrice. Vintul va sufla slab
A P. C. R. Şl A vă. cunoscută şi sub nu piuă la potrivit din vest şl
nord-vest. Temperatura mini
mele de ..Lebăda Mării Ne
mă va fi cuprinsă intre 8 şl
în m a r e a b ă t ă l i e gre". a efectuat-o în cei 34 12 grade, iar cea maximă in
de ani de existenţă. In
tre ÎS şl 23 grade.
1938, la intrarea în exploa
CELEI DE-A mal rapidă şi mai elegan PENTRU URMĂTOARELE
tare, ..Transilvania" era cea
DOUA ZILE
Vreme in curs de amelio
tă navă de pasageri din a- rare, cu cerul variabil. Vin
Forjorul
Vasile
lonichente
Mării
pele
ale
Negre şi
tul va sufla slab plnă la po
XXV-A CINCINALUL este cunoscut in sectorul (le Mediteranei. Şi în prezent trivit din vest şi nord-vest.
vagoane al U.M.M.R. Simeria
Local se vor semnala averse
ca un muncitor de înaltă ca
ea
anual,
în
transportă
de ploaie, însoţite de descăr
permanent
lificare,
prezent
intre fruntaşii Întrecerii pen
In creştere uşoară.
şi deservire, circa 20 000 de
tru sporirea producţiei de pie condiţii optime de confort cări electrice. Temperatura —
I ANIVERSĂRI se forjate.
W *
A REPUBLICII PATRU ANI Ş Cuvîntul dat are Expoziţia cârtii
social-politico
acoperire in fapte
în sprljfnui îndeplinirii şi depăşirii angajamentelor deschisă
La Exploatarea minieră Lupeni, ca in acest an să cheme la întrecere toate coopera la Petroşani
Cooperatorilor din Geoagiu le-a revenit cinstea
SA ACU Cil TOATE iniţiativa Eroului Muncii tivele agricole din judeţ pentru depăşirea producţi
ilor planificate. Urmărind valorificarea superioară a
potenţialului productiv al unităţii, în fiecare sector
cadrul
In
PETROŞANI.
de activitate se depun eforturi susţinute în scopul Casei de cultură a sin
Socialiste Petre Constantin îndeplinirii angajamentelor asumate, in fruntea în dicatelor din Petroşani
trecerii şi animatorii acesteia fiind comuniştii — co
«III Şl MULIACHE POLITICI! se materializează operatori şi mecanizatori. s-a deschis expoziţia căr
ţii social-politicje organi
Din multitudinea şi complexitatea acţiunilor care
zată de Centrul judeţean
se întreprind pentru a obţine sporurile suplimentare
de producţie — sporuri ce se vor concretiza în de de librării şi difuzarea
Orientată de biroul Comi păşirea prevederilor ou 300 kg grîu, 350 kg porumb cărţii în cinstea Confe
tetului judeţean de partid spre^- © Iniţiativa ,,!n fiecare abataj frontal, douâ şi 2 500 kg sfeclă la hectar, în realizarea unor efec rinţei Naţionale a par
NICOLAE ANDRONACHE mobilizarea comuniştilor, a cicluri complete pe lună peste prevederile tive mai mari faţă de plan cu 2 la sută la bovine şi tidului şi Anului inter
şeful secţiei propagandă a Comitetului judeţean oamenilor muncii în vederea planului" — aplicată cu succes 4 la sută la ovine, precum şi în creşterea producţiei naţional al cărţii care a
fost declarat 1972.
1
Hunedoara al P.C.R. descoperirii de noi resurse in de lapte cu 100 1 pe cap de vacă şi 6 1 pe cap de E înfăţişată cu acest
terne, de noi căi care să @ Un prim bilanţ: 12000 tone de cărbune oale — sînt de ramarcat cîteva aspecte semnifica
conducă la sporirea producţiei tive privind preocupări le cotidiene şi activitatea ce se prilej o mare varietate de
In viaţa comuniştilor, a co lui : Conferinţa Naţională a şi productivităţii, creşterea în plus faţă de sarcinile pe luna iunie desfăşoară pentru a da viaţă angajamentelor luate titluri din producţia edi
ultimilor
lectivelor de muncă hunedore Partidului Comunist Român şi indicilor de utilizare a agrega ® Alte brigăzi se pregătesc să preia iniţiativa în cinstea celor două evenimente istorice care pola torială a întilneşte ani.
Vizitatorul
vo
ne — ca dealtfel In între- cea de-a XXV-a aniversare a telor, instalaţiilor şi maşinilor, rizează eforturile şi întreaga energie creatoare a po lumele cuprinzînd docu
ga ţară — au loc, în aceste proclamării Republicii. a fondului de timp şi forţei Din dorinţa de a realiza mari sporuri de producţie porului nostru — Conferinţa Naţională a partidului
zile, intense preocupări, auten Răspunzînd chemării parti de muncă, concomitent cu re ritmic, integral, sarcinile de au fost cele conduse de şi împlinirea unui sfert de veac de la proclamarea mentele Congresului al
X-lea al P.C.R., „Româ
tice examene de conştiinţă, dului, adunările generale ale ducerea cheltuielilor materia plan, de a recupera rămî- Petre Constantin, Remus Republicii. nia pe drumul construirii
fapte de o deosebită densita organizaţiilor de partid din le de producţie, munca poli nerile în urmă acumulate Pădureanu, Ion Solomon, In cei 11 ani de cînd îndeplineşte funcţia de bri societăţii socialiste“, şi
te şl semnificaţie politică. Se întreprinderile şi instituţiile tică — în înţelesul ei larg — de la începutul anului, la Vasile Caila, Mihai Blaga, gadieră la C.A.P., Elena Bozeşan a acumulat o boga alte materiale aparţinînd
reevaluează în permanenţă an hunedorene, Conferinţa extra — a venit şi pînă acum în Exploatarea minieră Lupeni Cristian Pompei, care au tă experienţă în organizarea muncii şi mobilizarea literaturii social-politice.
sprijinul activităţii organiza
gajamentele în sensul de a le ordinară a organizaţiei jude ţiilor de partid de punere în a fost lansată, în prima de realizat cîte 2,3 şi chiar 4 cooperatorilor la aplicarea tehnologiilor înaintate. Expoziţia va fi deschi
da un conţinut cît mai rea ţene de partid, oamenii mun valoare a experienţei înainta cadă a lunii iunie, o valo cicluri complete de la lan Şi în acest an culturile brigăzii au o dezvoltare vi să pînă la data de 31
sarea iniţiativei şi pînă la
list şl mobilizator, apariţia şi cii din judeţ s-au angajat să te a comuniştilor, a fruntaşilor, roasă iniţiativă : ,,In fieca finele lunii iunie. guroasă, ceea ce oferă premise favorabile ca realiză iulie.
afirmarea unor noi iniţiative utilizeze mai bine capacităţile de polarizare a atenţiei şi e- re abataj frontal, două ci rile să înscrie formaţia respectivă de muncă în pri
a devenit deja un fapt coti de producţie, să folosească forturilor asupra sarcinilor e- cluri complete pe lună pes Frontaliştii Lupeniului au mele rînduri ale întrecerii între brigăzile unităţii.
prevederile
te
planului".
Comuniştii loan Florea şi Gheorghe Popa sînt oa
dian, numeroase formaţii de mai raţional materiile primo conomice majore, pentru a Promotor: Eroul Muncii So pornit bine şi în această meni de nădejde în secţiile de mecanizare care de
lună, hotărîti ca pînă la
lucru şi colectivităţi au atins şi materialele, fondul de timp stimula şi generaliza climatul cialiste Petre Constantin. Conferinţa Naţională a servesc cooperativa agricolă. Lucrările pe care le e-
niveluri de vîrf în ce priveş şi forţa de muncă, să investi de întrecere, de autodepăşire. La scurt timp, iniţiativa a partidului să obţină reali xecută nu sînt lipsite de atributele esenţiale: înca Oficii poştale
te realizările ; oamenii acţio gheze şi să valorifice în mai Agitatorii, de pildă, au desfă fost preluată de alţi şapte zări deosebite în abataje, drarea in termenele stabilite şi în condiţiile de cali în „casă nouă"
nează cu multă dăruire în spi mare măsură rezervele inter şurat o susţinută muncă poli şefi de brigadă. Un prim să contribuie substanţial la tate cerute.
ritul înflăcăratei chemări a ne. Expresia materializată a tică de la om la om, lămurind Dovedind multă hărnicie şi conştiinciozitate e- S-a făcut de curînd re
acestei hotărîri va fi în prin bilanţ, la finele lunii iunie, recuperarea rămînerilor în cepţia In clădirile oficiilor
secretarului general al parti cipal realizarea peste sarcini conţinutul profund patriotic al ne relevă valoarea acestei urmă. Valoroasa iniţiativă a xemplară, îngrijitoarea de animale Leontina Urcica poştale din localităţile Că
dului pentru a îndeplini cin le de plan a unei producţii chemării partidului de a rea iniţiative muncitoreşti : cele lui Petre Constantin cîşligă îşi aduce o contribuţie meritorie la îndeplinirea sar lan şi Geoagiu-Băi. In zi
cinalul înainte de termen. Se industriale marfă în valoare liza sarcinile cincinalului îna opt brigăzi de frontalişii, tot mai mult teren, este cinilor de plan în sectorul zootehnic. Din cei 10 vi lele care urmează comisia
prefigurează, din ceea ce gîn- de 200 milioane lei, livrarea inte de termen, antrenînd for aplicînd-o cu holărîre şi preluată de alte brigăzi din ţei planificaţi, de la lotul de vaci pe care-1 îngrijeş de recepţie e aşteptată la
desc şi întreprind colectivită maţiile de lucru la o preocu chibzuială, au materializat-o abatajele frontale şi mate te a obţinut 8 pînă acum, avînd posibilitatea să depă sediile nou construite pen
ţile muncitoreşti, din frămîn- la fondul pieţei a unei pro pare asiduă pentru căutarea în 12 000 tone de cărbune şească substanţial prevederile la lapte şi produşi rea tru oficiile din Haţeg şl
1
tări ’ lor creatoare, prezenta ducţii suplimentare de 4 mi la fiecare loc de muncă a u- extras peste prevederile rializată în zeci de tone de lizaţi. Din anul 1960, loan Curuţ lucrează tot în sec Baru. Astfel, în curînd,
rea judeţului nostru cu rezul lioane lei, obţinerea de bene nor posibilităţi noi de a pro- planului pe luna iunie. cărbune peste sarcinile de torul zootehnic al C.A.P. Deprinzînd temeinic tainele patru oficii din reţeaua de
tate de prestigiu la cele două ficii peste prevederi în valoa Brigăzile cu cele mai plan zilnice. meseriei, el desfăşoară o activitate rodnică pusă în poştă şi telecomunicaţii a
evenimente Istorice ale anu re de 50 milioane lei. (Continuare in pag. a 2-a) slujba ridicării rentabilităţii fermei zootehnice. judeţului sc vor muta in
Cei cinci comunişti se numără printre animatorii
întrecerii şi semnatarii angajamentului asumat de casă nouă.
O dată cu aceasta, se
C.A.P. Geoagiu — de a livra suplimentar la fondul vor moderniza şi exiinde
de stat, în 1972, 30 tone grîu, 140 tone sfeclă, 320 tone o parte din instalaţiile de
S-a redus cu m ANGAJAMENT DE OMOARE AL CONSTRUCTORILOR HUNEDORENI Cu 20 de legume şi fructe, 15 000 litri lapte şi 5 000 kg carne. telecomunicaţii ale oficii
lor respective.
50 la sută Termenele de predare vor fi zile înainte
Deviza 'fiecărui colectiv de mancă
durata de •N^W\s\ '• ...in.... ....... ............. ii ■»... mit. h i....... . iHOMWw—-............................................................................
lili
reduse cu două zile la de termen §Mg|
staţionare a BRAD. In noul an iHCl O MAŞINA. Şl NICI UN UTILAJ
Pe şantierele noilor obiective social-cul- pe măsura hărniciei şi priceperii unui colec samblu de locuinţe ce
se conturează in Brad
autovehiculelor turale ale municipiului Hunedoara construc tiv care deţine Steagul roşu de fruntaş pe a început de curînd Şm RANDAMENTUL PLANIFICAT,
torii desfăşoară o susţinută întrecere pentru
ramură. In acest sens, constructorii hunedo-
îndeplinirea exemplară a sarcinilor sporite reni s-au angajat să reducă termenele de construcţia unei clădiri
destinate în mod spe
în reparai de plan, concretizate în realizarea şi preda predare cu două zile la fiecare bloc. cial celor mai mici lo | NICI UN MINUT NELUCRAT!“ ■ >
rea a aproape 2000 de apartamente în cele
Care este ritmul de lucru pe şantierele
patru cartiere ale municipiului. noilor cartiere şi felul în care se materia catari ai oraşului. Este
vorba de o creşă cu 100
HAŢEG. Hotărîţl In adunările entuziaste care au avut loc lizează angajamentul constructorilor ? Iată de locuri, a cărei in
să-şi aducă un aport cu puţin timp în urmă pe şantierele de lo ce am aflat de la tovarăşul Tiberiu Conţ, vestiţie a fost finanţa
substanţial la îndepli cuinţe, constructorii şi-au exprimat hotă- inginerul şef al şantierului IV din cadrul tă din fondurile statu
nirea planului fiecărei rîrea de a folosi din plin timpul de muncă I.C.S. Hunedoara. lui. O nouă dovadă a întregul potenţial uman şi tehnic —
luni în 25 de zile — şi utilajele cu care sînt dotate fronturile — In cele patru cartiere noi, ritmul de grijii pe care partidul
scop la care a subscris de lucru, de a pune în valoare rezervele e- şi statul nostru o acor
întregul colectiv al au xistemte pe fiecare şantier pentru a cinsti a- MARIN NEACŞU dă generaţiei viitoare !
tobazei Haţeg — mese propiata Conferinţă Naţională a partidului Colectivul de con
şi aniversarea Republicii cu fapte de muncă (Continuare în oaq. a 2-a)
riaşii echipei de întreţi structori al şantierului
nere şi reparaţii şi-au Brad al T.C. Deva a deplin utilizat şi în schimburile II si III
propus ca scop princi hotărit ca printr-o mai
pal pe lingă îmbunătă
ţirea calităţii reviziilor bună organizare a mun
şi reparaţiilor execu cii, prin folosirea de
tate reducerea cu 40 la plină a capacităţilor de
sută a duratei de sta producţie, să dea in fo Animate de ideea realizării nomice. Intre acestea se nu zionare, şi Octavian Ciortea,
ţionare a autovehicule planului cincinal în patru ani mără şi generalizarea schim tehnician, secretarul comitetu
lor pentru aceste ope losinţă noul edificiu la şi jumătate, devenită de acum bului II şi extinderea schim lui de partid pe fabrică, omul
raţii. începutul lunii decem imperativ şi certitudine pen bului III. care trebuie să asigure asis
Primele rezultate au brie, deci cu peste 20 tru întreaga noastră clasă Cum se materializează aces tenţa tehnică în toate secţiile
şi fost obţinute, timpul de zile înainte de ter muncitoare — colectivele de te măsuri în colectivele de in caz de nevoie.
destinat reviziilor şl men. Stadiul lucrărilor, salariaţi din unităţile econo muncă hunedorene, acum, cu Trebuie subliniat de la bun
reparaţiilor curente în mice, din toate domeniile de puţine zile înaintea Conferin început că în secţii se lucra
registrau! în luna iunie ritmul de pe şantier o- activitate, dau o aprigă bătălie ţei Naţionale a partidului ? de zor, cu efective complete,
o reducere de peste 50 feră certitudinea că an pe frontul producţiei materia Am căutat răspuns la această domnea ordinea şi curăţenia.
la sută. gajamentul constructo le, consemnînd zi de zi, ceas întrebare în urma unei vizite
S-au evidenţiat in rilor luat în cinstea de ceas, realizări de prestigiu. efectuate în ziua de 3 iulie în Am primit relaţii competente
mod deosebit şeful e- Conferinţei Naţionale a Pentru transpunerea in fapt a patru unităţi economice de pe din partea maistrului Ştefan
chipei de întreţineri acestui ţel major al naţiunii raza judeţului nostru, în Marcu, din secţia dialit, a şe
Mihai Cîrstoiu, mecani partidului şl a celei noastre, au fost luate o serie schimburile II şi III. fului de tură Petru Băda, din
cii auto loja Lăţug şi de-a 25-a aniversări a Lucruri bune, dar şi secţia vată minerală, şi a mais-
Ioviţă Munteanu, strun proclamării Republicii de măsuri, care, aplicate cu
garul Petru Opîrlescu, va fi cu prisosinţă res hotărîre, curaj şi responsabi optici deformate Raid realizat de
lăcătuşul loan Bărboni, pectat. litate, conduc nemijlocit Ia D. GHEONEA
tinichigiul Gheorghe In atelierul mecanic aJ U. V. Călan, strungarul loan Oproin, specializat in conducerea tutu realizarea şl depăşirea sarcini Ora 18,30. Ne aflăm la I.M.C. I. COJOCARU
Gabor şi alţii. ror tipurilor de maşini-unelte, aduce o Însemnată contribuţie la creşterea şi diversificarea pro V. RUDA lor de plan, la obţinerea unor
ducţiei realizate prin autoutllarc. Foto: V. ONOIU însemnate sporuri de produc Bîrcea. De serviciu : Almoş
ţie, Ia creşterea eficienţei eco Gal, şeful serviciului aprovi (Continuara în pag. a 2-a)