Page 14 - Drumul_socialismului_1972_07

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 439 © MIERCURI 5 IULIE 1972

Colectivele muncitoreşti rareE'saa

hunedorene îşi conectează

generos energiile (Urmare din pag. 1) şlni de găurit — Intr-un re­ — ne explică gaterlstul de unele locuri de muncă. Mun­
citori bine pregătiţi profesio­
serviciu. Pierdem mult timp cu
paus absolut.
— Nu prea avem muncitori această operaţie, nu utilizăm nal, ca Gheorghe Ciobanu, de
trului Molnar Francisc, din calificaţi, se caută o altă ex­ deplin aceste capacităţi. la secţia premo, lasă maşinile
secţia teracote, asupra proce­ plicaţie. Ştim că aceste maşini — Şl la maşinile noastre să funcţioneze, găsindu-şi alte
în marea bătălie sului de producţie şl a cali­ ar trebui să funcţioneze din sînt imense rezerve, spune A- le lor de muncă. „Nu se poate
preocupări, departe de locuri­
tăţii sortimentelor, asupra mun­
plin. Dar cine să le ţpînulas-
lexandru Benta, şeful echipei
întîmpla nimic" — spune cu
cii oamenilor şi a realizărilor
de tăietori. Nu realizăm . un
obţinute la finele primului se­ căî întrebarea ar putea rămlne indice de utilizare mol mare seninătate Gheorghe Ciobanu.
mestru — realizări situate dea­ fără răspuns dacă nu s-ar cu­ de 75 la sută, deşi maşinile In aceeaşi secţie, la ora 21,00,
supra sarcinilor de plan. noaşte faptul că uzina poate, de tăiat au parametrii funcţio­ pe rampa de Încărcare a stîl-
C I N C I N A L U L Î N l-am revăzut la I.M.C. Bîrcea prin propria-i şcoală profesio­ nali la nivel mondial, intîmpi- pilor de 600 mm se aflau 10
In acelaşi clocot de muncă
stîlpl neincărcatl, care aglo­
nală, să-şi asigure un număr
năm destule stagnări. Echipele
merau rampa. „Nu-1 putem în­
pe cei din schimbul III, la ora
0,30. Dar am întîlnlt şi unele suficient de muncitori califi­ de întreţinere nu ne ajută su­ carcă şi elibera deoarece un
caţi. La rotărie strungarul Si-
ficient.
nereguli care impietau asupra mion Moţa ne prezintă Insă muncitor — Gheorghe Filip —
procesului de producţie. La unele aspecte care vizează In zorii zilei, cadre din îmi lipseşte nemotivat şi pro­
secţia dialit, muncitoarea Ele­ slaba organizare a schimburi­ conducerea întreprinderii so­ cesul de producţie suferă“ —
PATRU ANI Şl JUMĂTATE na Ţarcă nu se prezentase la lor, anomaliile care se petrec slstă la predarea şi preluarea ne spune tînărul maistru
sesc la locurile de muncă, a-
Gheorghe Moldovan. Nu-1 de
serviciu, iar şeful de brigadă
in procesul productiv, ceea
schimbului din mers, dau in­
Nagy Ludovic era plecat du­
pă'apă potabilă In afara între­ ce face ca problemele cheie dicaţii despre modul în care mirare, deci, că schimbul lui
Gheorghe Moldovan şi-a pre­
ale activităţii să nu fie re­
prinderii. Lipsa apei potabile zolvate. se pot economisi minute pre­ lungit programul de lucru pî­
datorită unei avarii la statia — Despre strungurile neuti­ ţioase. nă la ora 1,30 pentru a-şi rea­
Locuitorii comunei Boşorod îşi Peştiş. îl agitase şl pe meca­ lizate, vă spun că mă doare Acţiunea este binevenită şl liza norma de plan zilnică.
Au terminat nicul de Intervenţie Dionisie în secţia armături, unde trei
Mal rău se prezenta situaţia
Munteanu, care se plimba de
resoâfatuS orzului îndeplinesc angajamentele asumate colo-colo, fără treabă — zicea maşini de îndreptat oţel-beton
el — întruclt totul merge bi­ şi două maşini de sudat prin
Cooperatorii şl mecani­ Locuitorii comunei Boşo­ legătura intre centrul de tru şi vor fi gata la sfîrşi- ne. Maistrul de schimb Mar- puncte „staţionau" din lipsă
zatorii de la C.A.P. Lăpuş- rod, Îndrumaţi de comitetul comună şi satul Ursicl; tul anului. Pentru căminul ton Francisc, din secţia vată de muncitori. De menţionat că
nlc au comunicat Ieri du- comunal de partid şi con­ construirea a 300 ml tro­ cultural din Boşorod, la minerală, se afla în biroul său, la apelul Inginerului Paul Măr-
pfi-amiază redacţiei — prin siliul popular, .participă In tuare în Boşorod, înfru­ care fundaţia este gata, cu scriptele în fată, şi nu a- gineanu, din cel 42 de munci­
Inginerul şef Toodoţr Solo- mod ectiv la realizarea an­ museţarea intrării in aceas­ s-au confecţionat pe plan colo, în tumultul muncii, să tori cît numără schimbul,
mon — o veste îmbucură­ gajamentelor asumate In tă localitate. local 80 000 buc. cărămizi Impulsioneze activitatea, mo- majoritatea tineri, au răs­
toare. Moblllzîndu-se spre întrecerea patriotică ce se Din contribuţia bănească şi în curînd vor începe lu­ tivînd că oamenii ştiu ce au sufletul. Noi am venit cu ar trebui — măcar de acum puns prezent doar 25,
a cinsti cu succese sporite desfăşoară în cinstea Con­ a locuitorilor s-au conti­ crările de 'zidărie. Pentru de făcut. Se pare că schimbul propuneri şl la Inginerul şef, încolo — permanentizată. Ră­ trei — Nicolae Braia, E-
Conferinţa Naţională a ferinţei Naţionale a parti­ nuat lucrările de construc­ căminul cultural, care se III acţionează mai lejer, deşi mîne însă veşnica dilemă: mil ¡Pop şi Samoilă Soporam
partidului, el au terminat dului şi aniversării Repu­ ţii la şcolile generale din construieşte în satul Chi- sarcinile nu sînt mai mici. şl la alfi tovarăşi din condu­ Pe clnd se va acţiona ferm în — lipsind nemotivat. Şl încă
recoltatul orzului pe cele blicii. satele Tîrwa şi Prihodişte, tld, s-a turnat fundaţia şi cere, dar de flecare dată nu vederea urmăririi stricte a ac­ o precizare i la efectivul de
30 ha ale cooperativei. Munca depusă de comu­ iar In prezent se execută s-a făcut umplutura iar am fost luaţi In seamă. Cred tivităţii celor de la întreţine­ 150 de muncitori al secţiei e-
Succesul lor mai înseam­ niştii din satele comunei lucrări de finisare, ambele acum se confecţionează că­ Montajul se plînge că n-ar fl rău să amintiţi con­ re? Cînd se vor lua măsuri xistă doar 2 maiştri, astfel că
nă: o producţie peste plan noastre şl de toţi cetăţenii şcoli urmlnd a fi date in rămidă necesară zidirii ducerii ce înseamnă deviza asistenta tehnică pe schimburi,
de 40 tone orz, revenind se concretizează In execu­ folosinţă înainte de înce­ lui. că nu are piese, iar „Nici o maşină, nici un utilaj pentru ca lipsa de piese să atlt de necesară în această
o producţie medie la hec­ tarea unor importante lu­ perea noului an şcolar Prin munca patriotică a sub randamentul planificat, nu împiedice acţiunea acesto­ secţie-pivot a întrepriişcl;-
tar de 4 175 kg. crări de interes obştesc, 1972—1973. De asemenea, cetăţenilor s-au executat la mecanică zeci de nici un minut nelucrat". ra ? Stnt întrebări pe care e rii, este foarte deficitară. La
S-au evidenţiat tn cam- j cum slnt i reparaţia capi­ s-au procurat pe plan local pînă acum lucrări în va­ Nu ne rămîne decît să în­ bine să şl le pună şl condu­ ora 1,20, cînd am revenit în
panle mecanizatorii Dumi- j tală a liniei de Joasă ten­ 500 bucăţi de stîlpi de ste­ loare de 900 000 lei, faţă de strunguri stau tărim vorbele strungarului. cerea întreprinderii. secţia armături, însoţiţi de dis­
tru Bogdan, Maxim Bădău, j siune din Boşorod şi Înlo­ jar necesari electrificării 1 200 000 lei angajament a- pecerul Ion Manea, maistru
VioTel Todoa, Ion Haţegan i cuirea stllpllor din lemn satelor Luncani şi Cioclo­ nual. Dintre aceste lucrări neutilizaie începutul esje projm- Max|mâ ateniie tehnolog, se muncea de zor,
şl brigadierul Eftlmie Mlu- cu stîlpl din beton; con­ vina. Lucrările de electri­ amintim construcţia a 200 dar tot cu efective reduse.
ţescu. struirea unul drum în lun­ ficare a acestor două sate ml zid de sprijin pe Valea Printre cauzele unul astfel ţâter dar intervenţia osIstenţeI tehnice,
gime de 5 km, care face vor începe în acest trimes- Bobăii, lărgirea podului de de fenomen întîlnit la
|
beton peste aceeaşi vale, U.M.M.R. Simeria am re­ de melc a echipei de discip insi Indicaţiile secretarului ge­
construcţia drumului spre marcat : insuficienta pre­ întreţineri frustrează neral al partidului nostru, to­
Termenele de predare vor fi peştera Cioclovina, consoli­ ocupare a conducerii sec­ La ora 20,15, directorul I.P.B. varăşul Nicolae Ceauşescu,
privind generalizarea schim­
ţiei mecanice pentru utili­
darea malurilor Văii Lun­
cani, repararea a 32 km zarea deplină a capacităţilor, folosirea deplină Bîrcea se afla In întreprinde­ bului II şi extinderea schim­
re, preocupat de problemele^
de drumuri $ poteci, pre­ faptul că generalizarea schim­ a capacităţilor producţiei. In toate secţiile' bului III, încadrarea tuturor
reduse cu două zile la fiecare bloc cum şi executarea unor lu­ bului II şi extinderea schim­ întreprinderii s-au obţinut în locurilor de muncă producti­
bului III se înfăptuiesc ane­
ve cu personal bine pregătit
crări de îmbunătăţiri fun­
ciare în valoare de peste mic ş.a. Activitatea secţiilor de bază ultima vreme rezultate de va­ profesional, acordarea unei a-
loare, sarcinile de plan pe pri­
(Urmară din r>aa. 1) lucru, activitatea este organizată în aşa fel 145 000 lei. La ora 21,00, In secţia me­ de la „Marmura“ Simeria era mul semestru au fost realizate sistenţe tehnice competente şl
îneît să se realizeze angajamentul colecti­ Animaţi de dorinţa de a canică se găseau doar 8 mun­ în toi, deşi trecuse de miezul permanente la fiecare loc de
lucru s-a. Intensificat mult în ultimul timp, vului nostru de a reduce termenele de pre­ Intîmpina Conferinţa Naţi­ citori. Mai mult de 30 de nopţii. şl depăşite. S-ar putea scrie muncă, utilizarea integrală, ra­
fapt care relevă hotărîrea tuturor construc­ dare cu două zile la flecare bloc. onală a partidului cu noi maşlni-unelte erau neutilizate. — Se lucrează 12 cu 24, ne mult despre aceste succese şt ţională, a forţei de muncă şi
torilor noştri de a întîmplna apropiata Con­ Acelaşi ritm de lucru Intens l-am întîl- şi importante realizări - pe Maistrul schimbului II, Nicolae explică inginera Ana Nearadi despre autorii lor, dar n-o fa­ a maşinilor, celelalte Indicaţii
ferinţă Naţională a partidului cu rezultate nlt şi pe şantierele unde se ridică celelalte tărîm edilitar-gospodăresc Clsmaş, ne explică, nu fără — şeful schimbului de noapte. cem cu acest prilej. La I.P.B. privitoare la creşterea efi­
dintre cele mai bune. Doresc să precizez că obiective soclal-culturale, printre care com­ şi de înfrumuseţare, con­ rezerve, că schimbul II şi-a Este pentru prima dată cînd Bîrcea sînt încă mari rezerve cienţei economice şi a calită­
în prezent numărul apartamentelor predate plexul creşă-grădiniţă, cu 340 de locuri şl siliul popular, deputaţii, încetat activitatea, că în se asigură şi noaptea asisten­ nevalorificate deplin, se întîl- ţii produselor, toate vizind o-
şi al celor aflate în diferite stadii de lucru şcoala generală din Teliuc, care urmează a toţi cetăţenii comunei sînt timpul schimbului au stat a- ta tehnică necesară. Pînă a- nesa încă neajunsuri care Im­ biectivul central — realizarea
se ridică la aproape 1 700. fi predate pînă la finele acestui an. La rea­ hotărîţi să muncească cu proape 20 de maşinl-unelte, cum, lăsam totul pe seama şe­ pun luarea pnor neintîrzlate cincinalului înainte de termen
— Aceasta înseamnă că în fiecare zi se lizarea acestui mare volum de lucrări con­ că la această oră au mai ră­ filor de formaţii. măsuri. Potenţialul tehnic şl — sînt clare şi trebuie aplica­
construiesc în medie 10 apartamente. CSte tribuie întregul Colectiv de muncă al şan­ şi mai multă ardoare pen­ mas în secţie doar vreo cîţi- „Prinderea" cadrelor de spe­ uman nu este îndeajuns utili­ te neabătut, cu hotărîre şi res­
tru a depăşi cît mai sub­
blocuri se află Jn stadii mai avansate de tierului IV, de la dulgheri şi fierari beto- va oameni care lucrează pînă cialişti ‘de soarta producţiei, zat ; unele maşini stau din ponsabilitate comunistă. Alte
lucru 7 niştl, pînă la zidari şi electricieni. stanţial angajamentele lu­ la ora 22,00. nu ni se pare o noutate. A- lipsă de efectiv calificat, Indis­ concluzii le lăsăm la îndemina
ate, înscriind pe zi ce tre­
— Din apartamentele amintite, 500 ur-.. — Unde se află schimbul cest lucru ar fl trebuit demult ciplina s-a cuibărit adina in forurilor competente.
mează a îl predate într-o perioadă foarte Angajamentul este colectiv şi la realiza­ ce succese tot mai însem­ III ? — îl întrebăm. Înfăptuit la „Marmura", unde
apropiată. Acestea se vor adăuga, curînd, rea lui trebuie să participe toate formaţiile nate pe graficul întrecerii — Nu avem schimbul III nesoluţionarea promptă şi
celor 390 de apartamente predate pînă în de lucru, cu pasiunea şi priceperea lor, aşa patriotice. deocamdată. In curînd însă
prezent. In sfîrşlt, alte 800 de apartamente cum au făcut-o de flecare dată constructo­ vom reorganiza acest schimb competentă a unor defecţiuni
se află în diferite stadii de execuţie. De re­ rii hunedoreni care au ştiut să-şi îndepli­ IERONIM GRECU unde vom cuprinde muncitorii şi-a pus amprenta asupra rea­ oraş. Insectarele, albumele
ţinut este faptul că, la toate punctele de nească cu demnitate cuvîntul dat. primarul comunei Boşorod ce urmează liceul seral. lizărilor întreprinderii. ip pe-o gură de ral"... istorice şi geografice, cele
— Ar trebui găsite soluţii Nebănuita frumuseţe a cu vederi din judeţul nos­
Strunguri de mare produc­ pentru a scurta durata de cen­ spaţiului mioritic capătă azi tru şl din fără şl alte ma­
Plai—Blăjeni
la
semniii-
teriale didactice nu ne lip-
SA ACŢIONAM PERMANENT, tivitate, raboteze, freze, ma- trare a pînzelor de la gatere proces complex de spiritu­ sesa. Mllnile copiilor au
caliile cresclnde ale unui
dat naştere unui mia muzeu
şl
alizare aşezărilor noastre etnografia ce cuprinde por­
metamorfozare
propriu
tul şl uneltele de muncă
CU TOATE FORMELE SI MIJLOACELE Florile recunoştinţei rurale. ale blăJenaţilor. In zilele
libere ne-am aliat pe vale,
Pe-un picior de plat... Sa­
tul Plai, aşezare moţească amenajlnd drumul de acces
M U N C I ! P O L I T I C E Nacu, de la Liceul din Că­ cu o încărcătură mal mare născută la poalele dure ale ca să poată veni In sat
Nu se pot spune cuvinte
Petre
Pentru
profesorul
maşini. Acum clnd Întregul
—
fermecător
„Vulcanului"
lan. „Ziua învăţătorului“ a
Naţională a partidului au
uşor de umărul sting —
însemnat şi ziua de rămas de dăruire şi de dragoste vlrl de 1 266 metri, aplecat popor lntlmpină Conferinţa
(Urmare din pag. 7) le-au asumat reclamă însă o Evident, în această muncă pra ceea ce au de făcut în bun de Ia profesia de das­ pentru meseria aleasă. Toţi deţinătoarea pădurii sărutu­ lapte remarcabile, noi am
muncă tot mal susţinută, o se cer antrenate toate for­ săptămîna următoare“. La căl. cei din sală am fost mîn- lui şi a legării irăţlei de făcut gropi şl am montai
duce mai mult şi mal bine, mobilizare şi mai efectivă a mele şi mijloacele de care noi în judeţ, /avem cîteva dri că putem sărbători
de
şcoală,
„Despărţirea
cu cheltuieli mai mici. Aşa tuturor forţelor şl rezervelor. dispunem. Agitaţiei vizuale, iniţiative care fac tocmai după 35 de ani de muncă,
stau lucrurile In ce priveşte Acestui scop trebuie să-i fie gazetelor de perete, brigăzi­ acest lucru : „Dirigenţia este pentru mine încerca­ munca de decenii la cate­
obiectivele muncii 8e la om subordonată şi In continuare lor artistice de agitaţie le muncitorească“, de la E.M. rea cea mai grea. Nu sînt dră a unui astfel de om. PUI-HJUE1,
la om la O.S.M. 2 şi furnalele întreaga muncă politico-edu- revine rolul de a populariza Lonea, „La sfat cu ortacii“, Buchetul dc trandafiri
C.S. Hunedoara, Uzina „Victo­ catlvă desfăşurată de organi­ iniţiativele fruntaşilor la de la I.M. Hunedoara, „De o fire emotivă, dar...“. roşii oferit profesorului de
ria“ Călan, I.P.B. Bîrcea, sec­ zaţiile de partid din între­ toate locurile de muncă, re­ vorbă cu conştiinţa“ de la „Pînă in ultimele clipe geografie Petre Naeu este
ţia mase plastice a F.C. O- prinderi şl instituţii, de pe zultatele obţinute în între­ U.V. Călan, „Munca colecti­ ale vieţii mele, eu nu mă
râştie, Şantierul 1 construcţii şantiere şi ogoare. .: cere, prin forme convingă-/ vă, ţel unic — realizarea voi considera în afara în- buchetul recunoştinţei. Sînt
Deva, Autobaza Haţeg şl e In această ordine de idei, toare, expresive, să aborde­ exemplară a planului de că­ florile inimilor noastre,
bine ca aceasta să se facă pe­ se desprinde ca obiectivul cel ze la modul concret şi su­ tre fiecare salariat“, de la văţămîntului. Ori de cîte stimate coleg, cu care-ţi
ste tot, cu şi mai multă per­ mai Important pentru organi­ gestiv toate problemele le­ „ I.C.S. Hunedoara. In cadrai ori se va ivi ocazia, voi omagiem munca şi-ţi urăm
severenţă. Este deosebit de zaţia noastră judeţeană, pentru gate de reducerea cheltuieli­ lor un loc important îl ocu­ da tinerilor un sfat şi voi
necesar să explicăm oameni­ colectivele de muncă desfă­ lor materiale. pă informarea L. de către primi cu bucurie informa­ „tinereţe fără bătrîneţe“. slnge a Iul Horia, Cloşca stllpii pentru a trage cu­
lor cit mai convingător că şurarea unei acţiuni foarte Am arătat că apariţia ‘şi maiştri a muncitorilor asu­ şl Crlşan, aparţine comu­ rent electric In şcoală şi
realizarea cincinalului înainte perseverente pentru reducerea afirmarea de noi iniţiative pra felului cum s-a încheiat ţii despre mersul şcolii ION MARINESCU ne/ Blăjeni, loc primenit de pe la casele oamenilor.
de termen nu este o simplă săptămîna şi cu sarcinile de noastre româneşti“. corespondent voluntar mina gospodarilor mo(I. ...Par lucruri simple, o-
lozincă, ci calea sigură a ac­ viitor. Casele răzleţe adăpostite blşnuile. La Plai plnă mal
celerării progresului, In toate Activitatea politică în Ia umbra cireşilor şi din anii trecuţi nu se auzise de
domeniile, implicit In creşte­ ÎN SPRIJINUL ÎNDEPLINIRII sprijinul producţiei vizează curtea cărora nu lipseşte Iranzistoare. Acum se tra­
rea nivelului de trai şl că a- însă nu numai sarcinile de tuia ce face renumită... ţui­ ge curent electric pentru
ceastă acţiune nu se desfăşoa­ DEPĂŞIRII ANGAJAMENTELOR producţie ci şi cerinţele a- ca de coarne slnt construite televizoarele cumpărate deja.
ră numai la nivelul unităţi­ fective ale oamenilor care din cărămidă şt piatră. Pu­ Fiindcă nu aveau şcoală ca
lor, cl se coboară la echipă, /realizează bunurile. Organi­ ţine se mal păstrează din lumea In sat, copiii făceau
brigadă, la fiecare salariat in cheltuielilor materiale de pro­ valoroase a devenit un fapt zarea zilelor consacrate o- trunchi gros de stejar. Dar plnă la comunele din 'jur
In ilecare zi cite 10.12 km.
parte, fiecare fiind chemat să ducţie, a consumurilor speci­ cotidian. Secţia noastră de ţelarilor, furnaliştilor, mine­ In oricare casă ar fi să Acum au şcoală cu tot ce-i
muncească mal bine, să gos­ fice şl realizarea da economii propagandă a editat broşu­ rilor şefi de brigadă, turnă­ intri, găseşti oameni primi­ necesar.
podărească mal bine tot ce 1 la preţul de cost. Aici sarci­ ra „Iniţiative hunedorene“, torilor, a primirilor într-un tori, cu suflete deschise,
„I(i pare rău Slmloane că
se pune la dispoziţie, să de­ na muncii politice este de a care se referă la cîteva ini­ cadru festiv a celor care au mlndri de istoria satului şi te-am slătuit să te Întorci
pună un plus de conştiinţă şl determina în conştiinţa oame­ ţiative care şi-au confirmat obţinut rezultate deosebite, de laptele lor actuale. In satul tău ?" — stă scris
conştiinciozitate in tot ce nilor o nouă viziune asupra eficienţa. Dar, la ora actu­ a serilor distraotiv-educative Aici, printre cele 180 de lntr-o scrisoare semnală de
face. mobilului producţiei şl asu­ ală, avem şi alte iniţiative, pentru fruntaşi în producţie „turnuri" la coif retras de pro/esorul loan Leheneanu,
Agitaţia vizuală a fost axa­ pra conceptului de datorie în­ cel puţin la fel de valoroa­ sau a sărbătoririi celor care deal, nu departe de zum­ de Ia Liceul pedagogic din
tă pe sarcinile curente, popu- deplinită. Să facem oamenii se. Munca politică nu le ies la pensie dau satisfacţie zetul zglobiu al „Văii Pla­ Abrud.
larizînd, în forme atractive, să înţeleagă că nu e suficient susţine însă cu aceeaşi in­ preţuirii muncii, presti­ iului", stă În casa bătrl- „Nicidecum, răspunde Si-
convingătoare, chemările la să se îndeplinească planul cu tensitate — am zice — cu giului de care se bucură în nească. cu părinţii săi, În­ mlon Vlrtei — omul care a
întrecere ale minerilor' din orice preţ şi că este deosebit care ele apar, nu militează sînul colectivităţii toţi cei văţătorul Sirriion Vlrlei. Om crescut odată cu Plaiul.
Lupeni, Aninoasa, Urlcani, de Important să aibă mereu cu consecvenţă pentru pre­ care îşi fac pe deplin dato­ In plină maturitate, Învăţă­ Uite, chiar azi m-am înţe­
din Poiana Ruscăi, de la Bar­ în vedere cu ce cheltuieli ma­ luarea lor şi de alte colec­ ria. De aceea, trebuie acor­ torul s-a reîntors „de pe les cu Aron Jurca, locţii­
za, pentru mărirea vitezelor teriale realizăm planul, fieca­ tivităţi şi, astfel, unele au dată toată atenţia şi acestor la şcoli" In locul natal prin torul secretarului organiza­
de avansare în abataje şi pre­ re produs, cu ce consumuri, rămas în stadiul de unicat. forme. 1956, cu glndul bun de a ţiei noastre de partid, şi cu
gătiri, îmbunătăţirea calităţii la ce parametri calitativi şi Spre exemplu. Iniţiativa de Comuniştii, oamenii muncii ridica o şcoală nouă şi In Ratila Miheţ, preşedinta
Plai.
producţiei, economisirea mate­ de utilitate. pe Şantierul de construcţii hunedoreni şi-au exprimat consiliului sătesc al le-
rialului lemnos, ale siderurgiş- Desigur, aceasta nu în­ nr. 1 Deva „Fiecare echipă hotărîrea fermă de a-şi — Am tolosit ca şcoală meilor, să mobilizăm oa­
tilor de la Hunedoara şi Că­ seamnă orientarea muncii cu planul depăşit“ nu a fost îndeplini şi depăşi sarci­ plnă mal acum cîţ/va ani menii pentru mî/ne la a-
lan, de a realiza toată fonta politice în exclusivitate pe generalizată pe celelalte nile şi angajamentele a- casa minerului Mihe( — om menajarea cursului văii.
peste plan cu cocs economisit, sprijinirea doar a iniţiati­ şantiere ale T.C. Hunedoa­ sumate în marea între­ bun şi gospodar — dar se Ştiti, ăsta-i un angajament
de a produce mai mult oţel velor şi acţiunilor care vi­ ra, deşi au trecut luni de cere, de a Intîmpina cu simţea nevoia unei alte luat In cinstea Conferinţei
de calitate. Pe unele şantiere, zează direct economisirea la lansarea el. Or, popu­ rezultate deosebite Conferin­ clădiri. Am cerut sprijin Nătionale a partidului".
agitaţia vizuală a chemat con­ cocsului şi metalului la Hu­ larizarea şi generalizarea i- ţa Naţională a partidului şi Pe la comună şi l-am pri­ ...Şl după ce Închide pli­
structorii să urmeze exemplul nedoara şi Călan sau a lem­ niţiativelor oferă muncii po­ aniversarea unui sfert de mit. Cu acest ajutor şi cu cul o la spre Dealul Pălti-
echipei lui Vasile Smeu de la nului la I.M. Barza şi I.M, litice de masă tocmai cadrul veac de la proclamarea Re­ tortele noastre proprii am nei, repetlnd fraza aceea a
Deva care a lansat iniţiativa Hunedoara. Reducerea chel­ în care să-şi dovedească ime­ publicii. In acest cadru de construit o nouă şcoală, cu lui Avram Iancu, care-i
„Fiecare echipă cu planul de­ tuielilor materiale este con­ diat eficienţa, să-şi cîntă- emulaţie generală, munca sală de clasă, cameră pro- ■ place enorm: „Sintem mulţi
păşit“, iar în unităţile de diţionată de un complex de rească acţiunile prin rezul­ politică este chemată să-şi lesorală, muzeu şi club. In ca şl cucuruzul brazilor,
transporturi să se utilizeze factori, de rezerve. Confe­ tate. aducă o contribuţie deose­ curtea şcolii am plantat cu sintem mulţi şi tari", cu
In cuvîntarea la Conferin­
mai raţional parcul şl capaci­ rinţa organizaţiei judeţene ţa extraordinară a organiza­ bită la punerea în valoare a copiii In ziua inaugurării un convingerea fermă cd satul
tatea, de a lucra o zi pe lună de partid a relevat faptul că ţiei de partid a municipiului întregului patrimoniu mate­ brad. Bradul a crescut, iar lor cunoaşte la lei ca toate
cu combustibili şi lubrifianţi e- dispunem de mari posibili­ rial şi uman, să sprijine noi Intre timp am tăcut un satele judeţului şi ale tării,
bazin pentru apă de izvor.
conomisiţi. tăţi de creştere a indicelui Bucureşti, tovarăşul Nicolae prin toate formele şi mij­ Am tras apoi conducte şi prin propria lor tărie, pro­
loacele activitatea creatoare
îndeplinirea angajamentelor da utilizare a timpului de Ceauşescu spunea: “... este a oamenilor muncii anga­ Maistrul principal Viorel Boi dura şi şeful de echipă Alexan­ am instalat chiuvete In cesul liresc de melamorto-
pe care comuniştii, organiza­ lucru, a maşinilor şi utila­ necesar ca săptăminal mun­ jaţi ferm în opera de edi­ dru Păşcoiu, din sectorul II Mu sariu, stnt doi comunişti de frun­ şcoală. Am amenajat săli­ zare şi Înnoire.
citorilor să li se arate cum
te ai organizaţiei de partid a I.M. Barza. In cinstea Conferin­
ţia judeţeană de partid, toţi jelor, a productivităţii mun­ a fost realizată producţia şi ficare a societăţii socialiste ţei Naţionale a partidului, ci au obţinut o însemnată depăşire a le după pretenţiile de la C. ILIE
oamenii muncii din judeţ şl cii în fond. s& 11 sa dea explicaţii asu­ multilateral dezvoltate. planului la minereu şl metal. Foto: GH. IMPARAT