Page 17 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 17
Vizita în tara noastră
a secretarului de stat al
S.U.A., William Rogers
La Invitaţia ministrului a- avut loc un schimb de ve
facerilor externe, Corneliu deri cu privire la relaţiile
Mănescu, miercuri după- bilaterale româno-americane,
amiază, a sosit la Bucureşti, evidenţiindu-se cu acest pri
într-o vizită oficială, William lej posibilităţile multiple de
Rogers, secretarul de stat al dezvoltare în continuare a
S.U.A., împreună cu soţia. acestor relaţii.
Convorbirile s-au desfăşu
★ rat într-o atmosferă cordială,
Miercuri după-amiază, la de înţelegere şi respect reci
Ministerul Afacerilor Exter proc.
ne, au început convorbirile
oficiale între Corneliu Mă ★
nescu, ministrul afacerilor Miercuri, 5 iulie 1972, s-a
externe al Republicii Socia semnat la Ministerul Aface
liste România, şi William Ro rilor Externe Convenţia
gers, secretarul de stat al consulară dintre Republica
Statelor Unite ale Americii. Socialistă România şi State-
le Unite ale Americii.
La convorbiri participă din
ANUL XXIV Nr. 5 440 JOI 6 IULIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI partea română George Ma- Din partea română, con
venţia a fost semnată de
covescu, prlm-adjunct al mi
nistrului afacerilor externe, Corneliu Mănescu, ministrul
Corneliu Bogdan, ambasado afacerilor externe al Româ
niei, iar din partea america
rul Republicii Socialiste
România la Washington, pre nă de William Rogers, secte-'
cum şi alte personalităţi ofi tarul de stat al S.U.A.
ciale române. După semnare, ministrul
Din partea americană iau de externe al Republicii So
cialiste România, Corneliu'
parte Leonard C. Meeker,
ambasadorul S.U.A. la Bucu Mănescu, şi secretarul de
reşti, Richard Pedersen, con stat, William Rogers, au'
silier al Departamentului de rostit scurte alocuţiuni, evi
Colectivele muncitoreşti hunedorene executiv la Departamentul de va contribui la sporirea con
denţiind că acest document
Stat, Theodore Eliot, secretar
tactelor şi vizitelor între cele
alţi
Stat,
reprezentanţi
ai
Departamentului de Stat şi două ţări, în folosul cauzei
ai Ambasadei S.U.A. la Bucu păcii şi înţelegerii interna
îşi conectează generos energiile reşti. (Agerpres)
ţionale.
In cadrul convorbirilor a
Cu privire la convocarea celei de-a
în m a r e a bătălie XXVi-a sesiuni a Consiliului de
Ajufor Economic Reciproc
La 10 iulie a.c„ la Mosco sesiunea se va desfăşura la
nivelul
şefilor
guverne
va vor începe lucrările ce
de
CINCINALUL ÎN PATRU ANI Şl JUMA TATE tă calitate, rectificatorul Iosif Jurca depune Întreaga sa price lei de-ia XXVI-a sesiuni a din ţările membre ale
Pentru asigurarea Fabricii chimice Orăştie cu scule de înal
C.A.E.R.
Consiliului de Ajutor Econo
pere şi putere de muncă.
mic Reciproc. In conformita
te cu înţelegerea intervenită, I (Agerpres) ; 4
oscila intre 9 şi 1! grade, iar
cea maximă intre ZI şi 24 Vizita oficială de prietenie a ministrului
La începutul lunii iunie, pe post), dar nici prea bun clamat şeful de brigadă. In — Cel puţin două ! — l-au grade.
de la Lupeni a pornit o în nu a fost considerat, de vre iunie trecem de 9 tone ! corectat ortacii. VREMEA. PENTRU URMĂTOARELE afacerilor externe al Republicii Populare
sufleţită chemare adresată me ce alte brigăzi se '“'apro Minerii au luat o atitudine Obiectivul a fost atins. In DOUA ZILE
celorlalte colective minereşti, piau de 10 tone sau au tre aprobatoare : este în mersul luna iunie minerii din briga Vreme în generai călduroa Polone în Republica Socialistă România
care suna astfel: „Fiecare cut peste acest nivel. Oame- firesc al lucrurilor să reali- da lui Calotă au extras pe PENTRU 24 ORE să, dar uşor instabilă, cu ce
rul
noros
după-
temporar
Vremea se ameliorează trep
brigadă de frontalişti să rea ste plan 1321 tone cărbune. tat. Cerul va fi variabil, tem amiaza, cînd vor cădea aver
lizeze două cicluri complete Adăugate celor obţinute an porar acoperit după-amiaza, se de ploaie, Însoţite de des Ministrul afacerilor externe nia, la invitaţia ministrului a-
pe lună peste prevederile pla terior şi celor care vor mai clnd local vor cădea averse cărcări electrice. Vint slab, al Republicii Populare Polo facerilor externe al Republi-
pinâ la potrivit din nord-est.
1
nului' '. Autor : cunoscutul şef După o lună de întrecere, minerii din fi extrase, rezultă că ei vor de ploaie, însoţite de descăr Temperatura, In creştere u- ne, Ştefan Olszowski, va face cii Socialiste România, Cor
cări electrice. Vint slab din
de brigadă Petre Constantin, întîmpina Conferinţa Naţio vest. Temperatura minimă va şoară. o vizită oficială de prietenie neliu Mănescu, în perioada
Erou al Muncii Socialiste. nală a partidului cu un plus în Republica Socialistă Româ 10—11 Iulie 1972.
S-a înfiripat o întrecere brigada Iul Ion Calotă de ia Vulcan răs de cel puţin 2 000 tone. A-
dîrză, pasionantă între fron- cest succes n-a apărut din
taliştii din Valea Jiului, al senin ci a fost minuţios pre
cărei efect a ieşit în eviden pund chemării de ia Lupeni: gătit. Manifestări
ţă la sfîrşitul lunii, cînd bi — Cînd îţi propui ceva, a-
lanţurile au consemnat im firmă tînărul şei de brigadă, ’ Mobilizare susţinută la
portante sporuri de produc trebuie să ştii cu cine por | cultural-educative
ţie. Elocvent este, în această „Im realizat două cicluri neşti la drum, pe cine poţi
privinţă, exemplul oferit de conta în ducerea bătăliei. DEVA. In cadrul am*
brigada minerului Ion Calo Primul lucru pe care l-am ; biant, generat de Intîmpl-
tă de la Vulcan. făcut după ce am preluat SECERIŞUL GRIULUI i narea Conferinţei Naţlona-
Aflînd de angajamentul lui complete peste prevederile brigada a fost să-mi cunosc j le a partidului, şi a celei
Petre Constantin, acesta şi-a ortacii. Am lucrat cu fieca j de-a 25-a aniversări a Re*
convocat ortacii, au chibzuit re în parte pentru a vedea Din discuţia purtată cu to din Brănişca, ne spunea că turilor succesive, la unitatea | publici!, se organizează o
îndelung şi în cele din urmă ce poate şi la ce se pricepe varăşii] inginer , şef al Ş..M.A. s-ap. luat măsuri organizato amintită cultivîndu-se cu po j seamă de manifestaţii cul
au.., decis să realizeze -Şi ei *<( mai bine. Asta mi-a permis Ilia, Miron Câta, am des rice care vor permite ca rumb 30 de hectare, cultura tural-educative.
două cicluri peste prevederi să repartizez fiecăruia lu întreaga recoltă să ajungă fiind deja răsărită. Recolta La Deva a avut loc o în-
le planului. Hotărîrea nu era crări pe măsura capacităţii prins faptul că în raza de la timp şi fără pierderi în tul griului s-a început şi se tîlnire cu tineretul a to
pripită. Calotă cunoştea pu şi priceperii sale. La mine activitate a acestei unităţi hambare. Mecanizatorii A- desfăşoară din plin, de ase varăşului David Lazăr, se
terea de muncă a tovarăşilor în brigadă toţi lucrăm pentru s-a încheiat, seceratul,orzului menea, şi la C.A.P. Sîrbi. cretar al Comitetului jude
săi, capacitatea lor de mobi unul şi unul pentru toţi... de pe întreaga suprafaţă pla In ceea ce priveşte însă- ţean de partid, o expunere
lizare atunci cînd este vorba nii lui Calotă s-au pus cu zăm mai mult, parcă vroiau — Cînd sarcinile sînt re nificată. Astfel s-au creat mînţarea culturilor succe pe tema „Femeia, partici
să înfăptuiască ceva deose ambiţie pe treabă. In a cin- ei să spună. Şi acest „mai partizate judicios — apre premise favorabile ca forţe © Cooperativele agricole sive, lucrarea s-a făcut pant activ la procesul de
bit. Au demonstrat-o în atî- cea lună, randamentul a a- mult" se cheamă 9—10 tone ciază Aurel Costache şi Af- le şi mijloacele mecanice să pe suprafeţe mai mari şi la dezvoltare al municipiului
tea rînduri. In ianuarie, de guns la 8,7 tone pe post, cu pe post... fie concentrate la recoltatul din cadrul consiliului inter- C.A.P. Ilia şi Bretea Mureşa-
pildă, au obţinut un randa 700 kg mai mare decît se — Pentru asta trebuie să AL. SĂNDULESCU griului, la eliberarea terenu cooperatist Ilia au încheiat Deva“, simpozionul „Dez
ment de 7,1 tone pe post. Nu realizăm 2 cicluri complete- lui şi însămînţarea culturilor recoltatul orzului nă. Faţă de prevederile pla voltarea municipiului Intre
putea fi socotit ca nesatisfă prevăzuse. în plus ! — i-a avertizat Ca succesive în mirişte. nului însă, în raza S.M.A. cele două Conferinţe Na
cător (planul era de 6,9 tone — Se poate, deci ! — a ex- lotă. (Continuare în pag, a 2-a) Succesul deplin al lucrări © La C.A.P. Boz, Brăniş Ilia există restanţe aprecia ţionale a P.C.R.“, o consfă
lor de strîngere a recoltei bile, acţiunea nefiind înde tuire pe tema rolu
este determinat, fără îndoia ca şi Sîrbi combinele au in plinită nici în proporţie de lui tînărulul specialist
lă, de felul cum s-a organi trat în lanurile de grîu 30 la sută. în perfecţionarea pro
...................... “1 zat munca în fiecare unita © Să fie intensificat rit Deoarece vremea s-a ame- cesului tehnologic, pre
Numărătoare inversă pe neri — elevi, liceeni, mun te agricolă, de respectarea mul la însămînţarea culturi mente posibilitatea ca toate cum şl o expoziţie de car
LUPENI. Peste 500 de ti
lidrat simţitor, există real
întocmai a fluxului tehnolo
te social-politică organizată
citori ai diferitelor între gic stabilit şi de folosirea lor succesive I forţele şi mijloacele să fie la I.P.B. Bîrcea.
prinderi industriale ale Lu-
Pentru cadrele didactice
şantierul furnalului nr. 9 peniului, sînt antrenaţi zi din plm a mijloacelor me xente Negrilă. Viorel Jurca, concentrate la secerişul griu din municipiu vacanţa este
canice, a forţelor manuale şi
lui, la grăbirea executării a-
lele acestea intr-o vastă
a timpului favorabil pentru
înţeleasă ca un prilej, poa
a însămînţării
culturilor
.. iii■ ' ....i-J acţiune de muncă voluntar- seceriş. Aurel Nojogan şi Cornel Be răturilor şi succesive. înfăp te mai nimerit, de a parti
patriotică: amenajarea u- Ln această ¡privinţă se tea depun multă strădanie tuind exemplar aceste lu cipa mai activ la progra
7J- DE ZILE PÎNĂ nui parc al tineretului. Vii ve aspectele întîlnite la coo pentru a folosi combinele cu crări, cooperatorii şi meca ; al partidului nostru.
detaşează ca exemple poziti
mul de educaţie socialistă
torul obiectiv va constitui
randament sporit. Pe tarlale
nizatorii
Confe
întîmpină
/ D INTRAREA cel mai Important complex perativele agricole din Boz le unde secerişul nu se poa rinţa Naţională a partidului M. MITROFAN )
turistic şl de agrement al
cu realizări meritorii pe li
te face mecanizat, la C.A.P.
şi Brănişca, unităţi unde zi
oraşului. Lucrările se vor
sarcinilor
recoltatul
început
Boz
lele trecute s-a început re
materializării
nia
s-a
finaliza către sfîrşitul anu
lui curent. coltatul griului. Tovarăşul manual. Paralel cu strînge- cu care sînt confruntaţi în
rea recoltei de păioase s-a
actuala campanie de strînge-
Miron Betea, secretarul Co
Cronică vie pe schele sculele, iar fonta va clocoti Cei care lucrează aici mitetului comunal de partid trecut- şi la însămînţarea cul re a recoltei. | Fapte din munca
în uriaşele retorte. dovedesc pe lingă entu-
Timpul îşi reduce dimensiunile Un tur de orizont pe la
mai multe puncte de lucru, ţăranilor
Oamenii se întrec permanent cu ei înşişi
însoţiţi de tovarăşul Toma Album de vacanţă
Pe şantierul iurnalului nr. înşişi în hărnicie şi abnega Brăgău, secretarul organiza cooperatori
9 al Hunedoarei ciocoiul ţie. Pe orice vreme, ei înal ţiei de partid pe şantierul nr. Parcul —
muncii nu conteneşte 24 de tă cu pricepere şi curaj co • Ferma zootehnică a
ore din 24. Oameni şi ma tele marelui obiectiv al a- 1 al I.C.S.H., discuţiile cu întreaga activitate desfă turilor. Pionierii de la şco „Digitalis", destinată strînge- C.A.P. din Rapoltu Mare a
şini dau o bătălie aprigă cestui cincinal. mai mulţi oameni ne-au pri şurată de pionierii hunedo- lile generale Simeria, Haţeg, rii şi valorificării plantelor realizat, faţă de planul semes
trial de 56 500 litri lapte, o
pentru finalizarea lucrărilor De ieri, pe şantierul fur lejuit, ieri, notat ii interesan şantier al reni în vacanţa de vară a Rapolt, Orăştie, Dobra, Geoa- medicinale. producţie de 69 000 litri lapte
Înainte de termenul prevă nalului nr. 9, a început, ca te, pline de substanţă. Ca acestui an poartă amprenta giu şi alte localităţi au par -k marfă. De asemenea, a fost
elanului
ticipat la lucrări de plivit,
entuziasmului
şi
zut In grafice. Fiecare zi să spunem aşa, numărătoa I creator cu care toţi oamenii prăşit şi recoltare a produse Din cele 45 tabere auto- realizat şi planul semestrial
la export, livrindu-se 30 ca
este o cronică vie a mun rea inversă : au mai rămas DUMITRU GHEONEA tineretului muncii din judeţul Hunedoa lor de pe loturile legumicole; fimanţate, ce vor fi organi pete tineret bovin In greu
cii însufleţite a constructo 75 de zile pînă cînd Con ra întîmpina apropiata Con — pionierii din satul Bir- zate de şcolile şi casele pio tate de 9,5 tone came. Un
merit deosebit In obţinerea a-
rilor, care se întrec pe ei structorii îşi vor strînge (Continuare în pag. a 2-a) ferinţă Naţională a partidu tin, comuna Vaţa de Jos, au nierilor din judeţ, 10 deja cestor realizări revine îngriji-
Maria
Cră
lui şi cea de-a 25-a aniver ajutat C.A.P. din localitate şi-au început activitatea, cu- torilor-mulgători lancu, Maria
Viorica
ciun,
sare a proclamării Republicii. la adunarea baloturilor de prinzînd pionieri din munici Orban, Cornelia Paştiu, Victo
O bună parte din pionierii paie. piile Hunedoara şi Petroşani. ria Stăniiă, membri de partid,
ziasm, hărnicie şi prezenţă Anuţa . Mărunţ, secretara or
Promoţie nouă de activă în perimetrul aces hunedoreni au hotărît să-şi După o activitate rodnică Peste 300 de pionieri din ganizaţiei U.T.C., Maria Oa-
★
★
dedice două săptămîni din
nă, Petru Jeler, Aron Tomo-
muncitori ceferişti tui şantier al vacanţei. De vacanţa de vară unor acţiuni în timpul anului şcolar, da judeţele Braşov şi Maramu taş, Inochente Benţa, iar de
fapt,
parcul
tineretului
ia tineret bovin Jefa Vasiu,
poartă denumirea de şan social-utile : torită condiţiilor asigurate reş îşi petrec vacanţa în ta Susana Taşnadi, Maria Boga,
pionierii de la Şcoala
—
prin grija partidului şi sta
Luni, Regionala de căi tierul nr. 6, alte cinci a- generală nr. 5 Petroşani au berele de la Sarmizegetusa, Martin Pataki, membri de
Vaţa de Jos şi Ilia, din ju
partid, Sinziiana Filimon, Fira
ierate Deva a primit absol semenea fronturi ale mun adunat piatră de pe Jiu şi tului, fiii siderurgiştilor şi deţul nostru. Roman şi alţii.
venţi din promoţia anului cii voluntar-patriotice fiind au efectuat săpături pentru minerilor hunedoreni îşi pe
• Cooperativa agricolă din
1972 a şcolilor profesiona amplasate în diferite zone fundaţia sălii de sport a trec vacanţa „mare" în mod ★ Foit şi-a realizat planul se
le de specialitate. ale oraşului. El Inserează şcolii ; util şi plăcut : Peste 80 de studenţi ai u- mestrial ia producţia de lapte •
— deja s-au întors 500 de
S-au prezentat pentru în o şosea de 250 m în ser — tot două săptămîni au pionieri care şi-au petrecut niversităţilor şi institutelor marfă şi a livrat în plus 4 775 i j
litri.
cadrare în producţie absol lucrat pionierii de la Şcoala vacanţa în taberele de la de învăţămînt superior din l
venţi de la şcolile profe pentină, terase, tonete, pe generală Baia de Criş la e- Otvoş şi Desna, judeţul A- întreaga ţară s-au alăturat • Ferma legumicolă a i
sionale C.F.R. din Buzău, luze cu flori, o originală xecutarea termoficării şcolii rad, Stuplni, judeţul Braşov eforturilor cadrelor didactice C.A.P. din Sintandrei a livrat i
Arad, Sibiu, Iaşi cu spe instalaţie de linie îhgustă (săpături, canalizări, nivelări şi Schitu-Costineşti ; din judeţ pentru organizarea ln primul semestru peste 100 :
tone legume şi zarzavaturi, i
cialităţile montator S.C.B., cu trenuleţ pentru agre ete.); în cele mai bune condiţiuni rcalizind faţă de 86 000 lei ve- :
electromecanic T.T.R., lă — pionierii de la Liceul — în prezent se află ple a vacanţei pionierilor şi şco nituri planificate pe această i
cătuş mecanic utilaje C.F.R., mentul celor mici. Pînă în Călan au efectuat lucrări caţi în taberele de la Gura- larilor din judeţ. perioadă peste 110 000 lei.
electrician I.F.T.E. şi alte prezent s-au executat zi pentru amenajarea unei pla honţ, Budila, Năvodari şi ★ • Cooperativa agricolă din j
specialităţi. Ei au fost re duri, de susţinere, o por je pentru copii şi a unui Costineşti, precum şi în ta Vacanţa „mare" este doar Rapoltu Marc a avut planifi- ;
cat să realizeze in semestrul :
partizaţi în unităţile de ba ţiune de 50 m de şosea a şanţ de protecţie pe rîul berele speciale de la Sucea la început. Cărările patriei, I un venit de 391 600 lei din j
va, Homorod, Gîlma, Bran şi
ză ale Regionalei C.F. De fost conturată. Se preconi Strei ; Timişul de Sus, peste 600 de taberele de la munte şi de zootehnie şi a obţinut peste ■
400 000 lei.
va. Absolvenţilor li s-a — cei de la Şcoala gene pionieri din judeţ, iar în zi ia mare, ogoarele şi livezile
vorbit despre principalele zează începerea lucrărilor rală . Haţeg contribuie prin lele următoare urmează să judeţului aşteaptă pionierii • Ferma legumicolă a j
atribuţii profesionale şi ex- pentru instalaţii de scurge muncă la construcţia bazei plece în taberele de la Pău- hunedoreni ca împletind jo C.A.P. din Rapoltu Mare a li- j
vrat ln primul semestru pe- I
traproiesionale ce le revin re a apei, instalaţia elec- | sportive a şcolii; liş, Gurahonţ şi Năvodari în cul şl voioşia, munca şi o- ste 60 tone legume şl zarza- j
în calitatea de tineri mun trică. — în municipiul Petro că 300 de pionieri; dlhna, să contribuie cu noi vaturl, realizlnd un venit de j
86 300 lei. Pe total legume şi i
citori şl cetăţeni al patriei şani s-au organizat comitete fapte şi realizări la efortul verdeţuri, planul a fost de
Furnalul nr. 9, noul colos siderurgic al Hunedoarei, Îşi de noastre. !. GIF-DEAC ! de blocuri pioniereşti, care — 300 de pionieri din me constructiv al oamenilor păşit ou 11 tone, iar valo
fineşte tot mai mult cotele finale prin munca avintată a construc Lupeni sprijină asociaţia de locatari diul rural îşi vor petrece va muncii din judeţul nostru şi ric cu 26 000 Iei.
torilor. Foto: V. ONOIU C. AOANEI în întreţinerea zonelor verzi, canţa în tabăra judeţeană din întreaga ţară.
• Cooperativele agricole de
a scărilor şi balcoanelor din producţie din Rapoltu Mare
blocurile unde locuiesc : şl Sintandrei au realizat pla- i
— o intensă activitate se nul anual Ia efectivele dc bo- i
vine. Numărul de bovine a i
Angajamente concrete h Realizări de prestigiu ■ iniţiative valoroase ■ Fapte eroice şi I.A.S. din judeţ pentru In pag. a lll-a • Curier • Curier fost depăşit cu 28 capete ia j
desfăşoară pe ogoarele C.A.P.
Rapoltu Marc şl cu 109 cape- j
sprijinirea campaniei de în te la Sintandrei, iar la ovine i
cu 60 şi respectiv 81 capete. j
treţinere şi recoltare a cui-