Page 21 - Drumul_socialismului_1972_07

Preşedintele Consiliului de Stat,
Proletari din toate tarile unifl-vă !

Nicolae Ceauşescu, a primit pe secretarul

de stat al S. U. A., William Rogers

Preşedintele Consiliului de la Bucureşti, şi George S. Nicolae Ceauşescu, a trans­
Stat al Republicii Socialiste Springsteen, asistent a.i. al mis, la rîndui său, ui» salut
România, Nicolae Ceauşescu, . secretarului de stat pentru preşedintelui Rlchard Nixon,
a primit, joi, 6 iulie, la Pa­ problemele europene. cele mai bune urări şl do­
latul Consiliului de Stat, pe Cu acest prilej, secretarul rinţa ca relaţiile româno-
secretarul de stat al S.U.A., de stat al S.U.A. a transmis americane să se dezvolte în
William Rogers, care face o preşedintelui Consiliului de continuare.
vizită oficială în ţara noas­ Stat, Nicolae Ceauşescu, din In cadrul întrevederii au
tră. partea preşedintelui Richard fost abordate aspecte ale re­
La primire au participat Nixon un mesaj de salut, laţiilor bilaterale, precum şl
Corneliu Mănescu, ministrul precum şi dorinţa ca relaţii­ probleme internaţionale de
afacerilor externe, Corneliu le dintre Statele Unite ale interes comun.
ANUL XXIV Nr. 5 441 VINERI 7 IULIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Bogdan, ambasadorul Româ­ Americii şi România să cu­ întrevederea s-a desfăşurat
niei la Washington.
Au luat parte Leonard C. noască o evoluţie ascenden­ într-o atmosferă caldă, cor­
Meeker, ambasadorul S.U.A. tă. Mulţumind, preşedintele dială.
a ' ; n , Deschiderea Dejun oferit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu
IN CINSTEA Colectivele muncitoreşti simpozionului şi tovarăşa Elena Ceauşescu

de prospecţiuni
CONFERINŢEI hunedorene îşi conectează geofizice Stat, Nicolae Ceauşescu, îm­ Maurer, preşedintele Consi­ Mănescu, ministrul afacerilor
Preşedintele Consiliului de
externe, cu soţiile, loan A-
liului de Miniştri, cu soţia,
vram, ministrul industriei con­
Elena Maurer, Manea Mă­
preună
cu
soţia,
Elena
Joi,
la
început
au
NAŢIONALE Bucureşti, lucrările celui Ceauşescu, au oferit joi, 6 iu­ nescu, vicepreşedinte al Con­ strucţiilor de maşini, Mlhail
siliului de Stat, preşedintele
ministrul
Florescu,
indus­
lie, un dejun în onoarea se­
triei chimice, Nicolae M.
Consiliului Economic, Ion Pă-
de-al 7-lea simpozion de
cretarului de stat al S.U.A.,
liului de Miniştri, ministrul
Vii generos energiile prospecţiuni geofizice şl William Rogers, şi a soţiei ţan, vicepreşedinte al Consi­
fizica
terestre
scoarţei
sale.
A P. C.R. Şl A în Republica Socialistă Au luat parte Ion Gheorghe comerţului exterior, Corneliu (Continuar# in pag. a 4-a) ¡
România;
In deschiderea reu­ Toastul preşedintelui Toastul secretarului
niunii, a avut loc o fes­
CELEI DE-A în m a r e a b ă t ă l i e tivitate consacrată împli­
nirii a 70 de ani de la
naşterea academicianu­ Nicolae Ceauşescu de stat William Rogers
XXV-Â lui Sabba Ştefănescu, e- Domnule secretar de stat, ■ Domnule preşedinte,
minent om de ştiinţă, i
autor a numeroase lu­
crări şl tratate In do­
Doamnelor şl domnilor,
ir wmm C I N C I N A L U L / N meniul geofizicll. Doamnă Rogers, Doamnă Ceauşescu,
Doamnelor şi domnilor,
ANIVERSARI inţifică, didactică şi in ţia mea, a Consiliului de Stat şi a guver­ i. Doresc să vă mulţumesc, domnule pre­
Aş dori să încep prin a exprima satisfac­
Despre activitatea şti­
şedinte, dumneavoastră şi colegilor dum­
nului român pentru vizita pe care o efec­
tuaţi în România, pentru relaţiile de cola­
A REPUBLICII PATRU ANI Şl JUMĂTATE producţie a celui sărbă­ i de activitate între România şi Statele Unite. neavoastră, pentru ospitalitatea călduroasă
vorbit
acad.
au
torit
borare care se desfăşoară în multe domenii
pe care ne-aţi arătat-o şi pentru tot ce s-a:
Şerban Ţlţeica, vicepre­
v- £••>; şedinte al Academiei Re­ Desigur, relaţiile dintre ţările noastre du­ făcut pentru ca această 9curtă vizită a noas­
publicii Socialiste Româ­
tră să fie cît mai plăcută.
nia, prof. univ. Vfrgil rează de mult timp, dar cred că putem spu­
Ianovlcf, membru cores­ ne că ele au cunoscut un progres simţitor După cum aţi arătat, domnule preşedinte,
• în ultimii ani, îndeosebi ca urmare a vizi­ vizita preşedintelui Nixon în România, vi­
pondent al Academiei,
prim-adjunct al minis­ tei preşedintelui Nixon în România, în 1969, zita dumneavoastră în Statele Unite ne-au
Numărătoare
şi a vizitei pe care am efectuat-o eu însumi
In întrecerea socialistă trului minelor, petrolului în Statele Unite, în 1970. plasat pe drumul dezvoltării unor relaţii
şl geologiei, Dorel Zu-
mai bune între cele două ţări ale noastre.
Aş dori să remarc cu bucurie faptul că,
i . inversă grăvescu, şef de sector plicat schimburile economice, tehnico-ştiin- Sperăm .că şi scurta vizită pe care o fac
drept urmare a acestor vizite, s-au multi­
astro­
la Observatorul
în ţara dumneavoastră va contribui cît de
nomic, dr. ing. Dragomlr
pentru mai mult metal Institutului de directorul ţifice şi în alte domenii, precum şi schimbu­ cît la realizarea acestor progrese în conti­
Romanescu,
geofizi­
rile de delegaţii şl de cetăţeni ai ţărilor
că aplicată, şl prof unlv. noastre. nuare.
..... . După cum ştiţi şi după cum aţi remarcat
T
- ' Liviu Constantinescu, Aş putea spune că cele realizate pînă a-
r a* —rr.*:-.' membru corespondent al cum arată ce posibilităţi şi în ce direcţii dumneavoastră, domnule preşedinte, am
m rla electrică pentru Academiei.
asimilarea tehnolo­ 74 de zile pînă (Continuare ¡n pag. a 4-a) (Continuare în pag, a 4-a)
HUNEDOARA luri înalt aliate, pen­
ÉT wmi giilor moderne şi oţe­ la intrarea
U tru transformarea a- în funcţiune Dialog viu intre muncitori şi conducători pe cea mai arzătoare
REŞIŢA cestei oţelăril într- ® Teodor Malancea —-
Í* .... m un adevărat labora­ „veteranul" montorilor temă: EFORI URI SUSŢI1IE PENTRU REDRESAREA PRODUCŢIEI!
— n-are răbdare
HOTARIREA SIDERUR- ® Creşterea cali­ tor al producţiei de 9 Electricienii — „um­
bra" constructorilor
GIŞTILOR HUNEDORENI ficării, competenţ«! oţeluri speciale; 9 O singură voinţă — o- O sală primitoare, aranja­ realizărilor de sectoarele IV, ciclului în fiecare zi, pe or­ nice. şi materiale. Cuvîntu!
biectivul va funcţiona
DE A PRODUCE Şl LI­ profesionale şl res­ © Preocupările co­ înainte de termenul tă cu gust, din care nu lip­ V, III şi I. Faţă de lunile ganizarea muncii la fronturi­ hotărîtor îl au oamenii...
sesc panourile care înfăţişea­
anterioare, mina a înregis­
le de lucru, pe realizarea rit­
Oamenii îşi spun cuvîntuî
ză pe larg rezultatele celor
VRA ECONOMIEI NAŢI­ ponsabilităţii munci­ lectivului de la lami­ prevăzut mai bune formaţii de lucru, trat un adevărat salt, ajun- mică a planului. O dovadă Deocamdată aici, în forumu:
gînd la un pas de redresare.
de necontestat a valorii unei
brigadierilor, iar de mîine îr
Ne strecurăm abil prin­
ONALE NUMAI METAL torilor, maiştrilor şi norul „300“ pentru tre complexele lucrări, că­ chemările adresate minerilor Sînt citate şi formaţiile de iniţiative. Un fapt care insu­ adîncuri.
lucru care au adus cel mai
de a-şi . însuşi iniţiativele
flă încredere în posibilităţile
— Un şir de luni, spunea
CU ÎNALTE PERFORMAN­ inginerilor, ca factor asigurarea tuturor rora vizitatorul de ocazie menite să ducă la creşterea substanţial aport la creşte­ reale ale colectivului de a brigadierul Vasile Ruşitoru
vitezelor de avansare şi a
rea vitezelor de avansare şi
nu le poate percepe înce­
reveni la normal, de a înde­
secretarul
di
comitetului
TE CALITATIVE, modul în esenţial în produce­ beneficiarilor cu la­ putul şi sfîrşitul, ordinea productivităţii muncii în a productivităţii muncii: bri­ plini şi depăşi sarcinile zil­ partid din sectorul VI, ce
găzile de frontalişti conduse
subteran, la realizarea cinci­
şi importanţa. Pe noi ne
nic, de a recupera minusul
care pe iunie s-a situat în
care muncitorii, maiştrii, rea oţelurilor de cali­ minate cu grad su­ pun la curent cu aceste nalului înainte de termen. „ - V fruntea celorlalte sectoare
La mina Lupeni are loc o
probleme oamenii cu care
am stat cu capul plecat. A-
tehnicienii şi inginerii de tate superioară; perior de finisare; discutăm. Aflăm astfel de manifestare devenită tradiţio­ GADIERULUI cum putem ridica privirea
nală : „Ziua brigadierului".
eforturile lor înzecite în
la oţelăriile şi laminoare- cinstea Conferinţei Naţio­ In jurul meselor, dispuse !¡|¡¡ IjÄil Şi o vom ridica tot mai sus,
Vom întîmpina după tradiţii­
le combinatului hunedo- ® Experienţa unui ® îndeplinirea şi de­ nale a partidului, aflăm în careu, se află, faţă în fa­ : : LA EM LUPENI le noastre minereşti şi Con­
ţă, cei mai de seamă, cei
că furnalul — unul din
rean s-au angajat prac­ prim-topitor fruntaş cele mai mari obiective mai de nădejde bărbaţi ai ferinţa Naţională, şi Ziua
minerului, şi Ziua eliberării,
tic la înfăptuirea acestei păşirea de către si- industriale ale Hunedoarei minei: brigadieri, şefi de lliilli şi Ziua Republicii.
sectoare, membri ai comite­
în elaborarea tutu­ în acest cincinal — se află de Petre Constantin, Vasile de producţie de la începutul Petre Constantin, de la ca­
hotărîri, face astăzi O- derurgiştii hunedoreni la cote ridicate, că price­ tului oamenilor muncii, re­ Caila, Ion Solomon, Vasile anului. Dar acum avem în re a pornit iniţiativa care a
ror şarjelor în pro­ perea şi hărnicia construc­ prezentanţi ai organizaţiilor Rusu, Cristian Pompei, Re- faţă luna iulie. Lună bogată făcut deja înconjurul Văii
BIECTUL „DIALOGULUI torilor îl vor finaliza îna­ de partid, de sindicat şi mus Pădureanu, Mihai Bla- de vară. Lună marcată dt Jiului şi care a ridicat vă-
de
gramul sortimental a tuturor angaja­ inte de termen. U.T.C. ga, Ion Onuţ, care şi-au în­ cel mai însemnat eveniment zînd cu ochii realizările mi­
încearcă
Se
bilanţ.
un
EXPERIENŢEI HUNEDOA­ mentelor asumate — A, uitaţi-1 pe Malan­ Scurt, simplu, fără conve­ suşit iniţiativa de a realiza al anului: Conferinţa Naţio­ nei Lupeni, colegul său Va­
si de bună calitate; cea — „veteranul“ monto­ nienţe. Iunie a fost o lună lunar două cicluri în plus. nală a partidului. Cum vom sile Caila, care vrea să-l de­
#
RA - REŞIŢA". » pînă la Conferinţa rilor — ne spune cineva. mai spornică decît cele pre­ însumate, cantităţile de căr­ întîmpina acest eveniment ? păşească în realizări (nu-1
El vă poate da cele mai
bune extrase peste plan în
— Pentru iulie, ca şi pen­
In pagina a li-a a zia­ © Angajarea comu­ Naţională a partidu­ sigure relaţii. cedente din acest an, dar nu luna iunie de aceste brigăzi tru lunile ce vor mai urma nici o supărare pentru a-
ceasta!), Victor Zbîrnă, Ion
atît de bogată ca să dea sa­
rului nostru, hunedorenii DUMITRU GHEONEA tisfacţii depline. Din cele 7 se ridică la 12 000 tone. O din acest an — spunea ingi­ Popescu, Ion Onuţ, arată
dovadă a hărniciei şi price­
cum a muncit unul, cum a
vorbesc despre : niştilor de la oţelă- lui. (Continuare în pag. a 3-a) sectoare ale minei, • 6 au de­ perii. O dovadă că s-a pus nerul Dumitru Popeanăş, C. MAGDALIN
preşedintele comitetului oa­
păşit planul. Sectorul VI a
realizat o depăşire de 2 400 stăpînire pe abatajele fron­ menilor muncii — avem asi­
tone, fiind urmat în ordinea tale în ce priveşte realizarea gurate toate condiţiile teh­ {Continuare in pag. a 3-a)
DELE6ĂTI LA CONFEBIUŢU SAIIOMU k PARTIDULUI
Locul maistrului este Succesele se „învaţă“ — condiţie hotărîtoore
io abataje, la echipe, j | Colectivului
pentru creşterea efectivelor şi a producţiei animaliere
acolo unde e mai greu
nul pe întregul an în mai tidului, ar fi puţin. Colecti­
puţin de 11 luni şi să eco­ vul acesta se poate mîndri In această perioadă, paralel perativa din Rapoltu Mare.
nomisim, • în cinstea Confe­ cu performante de invidiat. cu lucrările de recoltare a Aici — ne relata ing. Antoniu loz. In aceste unităţi se re­ Sîntandrei, unul din pârtii
marcă o mai mare preocupare
rinţei Naţionale a partidu­ Din 1964, de cînd e condus cerealelor şi întreţinerea cul­ Teodorescu, şeful fermei zo­ pentru asigurarea bazei fura­ panţii la discuţii — referi
lui, materiale în valoare de de Maria Hurmuz, în fieca­ turilor de legume, atenţia con­ otehnice — s-a terminat pri­ jere. du-se la necesitatea asigur
200 000 lei. re inventar s-a reflectat pre­ siliilor de conducere ale C.A.P. ma coasă la trifoi şi lucernă rii unor cantităţi sporite de f
Cel care vorbeşte despre ocuparea lucrătorilor din şi a specialiştilor trebuie în­ pe toată suprafaţa de 69 ha, Pentru ferma zootehnică a raje şi de bună calitate
s-a
aceste realizări, despre an­ magazin pentru reducerea dreptată în egală măsură spre iar întreaga producţie de 138 C.A.P. din Sîntandrei _________ spunea : „Dacă vom hrăni ai
gajamentele sectorului său, cheltuielilor pe circulaţia asigurarea furajelor necesare tone fînuri a fost transportată cultivat cu trifoliene o supra­ malele numai cu paie şi c
este maistrul miner Ioan mărfurilor. Se mai poate hrănirii animalelor în perioa­ si depozitată în sire. Tot aici faţă de 81 ha. Finul rezultat ceni, aşa cum s-a întîmplat
Gavrileţ, secretarul comite­ mîndri colectivul condus de da de stabulatie. Toată lu- s-au însilozat 120 tone nutre­ de la prima coasă a fost iarna trecută, nu vom obţii
tului de partid al sectoru­ Maria Hurmuz cu faptul că | mea ştie că fără furaje nu se ţuri (resturi de la grădina de transportat şi depozitat în şi­ nici lapte şi nici carne". To
lui III Musariu al I. M. în 6 luni din acest an nu pot creşte animale, nu se poa­ legume, ierburi şi masa verde re. De asemenea, s-a însă- mai din lipsa de hrană penti
Barza. Cuvintele sale poar­ a avut nici o reclamatie re­ te obţine producţie animalie­ obţinută de pe 5 hectare). Şe­ mînţat după secară masă ver­ animale, C.A.P. Sîntandrei r
tă în ele o siguranţă, o cer­ feritoare la buna servire, că ră. Tocmai pentru că se cu­ ful fermei spunea că se vor de o suprafaţă de 20 ha po­ Şi-a realizat planul semestri
titudine specifică- celui o- s-a angajat să depăşească noaşte că asigurarea furajelor depune toate eforturile în ve­ rumb pentru siloz. In această la producţiei de lapte şi ca
bişnuit să privească cu res­ cu două procente planul de este o condiţie hotărîtoare în derea însilozărli întregii can­ unitate, care are o fermă le­ ne. De la cele 230 vaci af]
ponsabilitate orice sarcină desfacere pînă la Conferin­ creşterea efectivelor şi a pro­ tităţi planificate de 890 tone, gumicolă ce ocupă o supra­ te în lactaţie s-a obţinut
şi s-o ducă la îndeplinire ducţiei se impune a se valo­ existind posibilităţi pentru a faţă de 100 ha, există mari producţie zilnică de lapte ma
cu succes. ţa Naţională şi că pînă a- rifica toate sursele de nutre­ se depăşi această cantitate. De posibilităţi pentru însilozarea fa de numai 2 litri şi ceva ţ
L^am văzut la locul său Magazinul alimentar de au­ cum l-a depăşit cu 5 pro­ resturilor de la grădină, dar cap de animal. Acest exemp
L-am revăzut în plenara de muncă, discutînd cu oa­ ţuri de care dispune fiecare asemenea, s-a trecut şi se lu­ nu s-a făcut nimic pînă acum
comitetului de partid pe în­ menii pe care îi are în sub­ toservire nr. 8 din Hune­ cente. cooperativă. crează cu o echipă de 9 oa­ in această privinţă. Aici, a- relevă cit de păgubitoare e
treprindere. Calm, ferm, ordine. La fel de calm, ferm doara are un nume la care — Cum ati reuşit, Maria Consiliile de conducere tre­ meni la cositul finului natural nul trecut, datorită lipsei de te pentru cooperative neasigi
e perfect îndreptăţit — „Ra­
rarea furajelor necesare. I
convingător. Cei prezenţi îl şi convingător, le dădea Hurmuz, să obţineţi rezulta­ buie să acţioneze cu toată de pe cele 117 ha aflate în preocupare a consiliului de C.A.P. Dobra, de exempl
ascultau cu atenţie : indicaţii tehnice, soluţii pid". Aici cumpărătorul se te care v-au ridicat la înăl­ răspunderea pentru a se asi­ proprietatea cooperativei. conducere, majoritatea colete- unde s-a asigurat o hrănii
„Sectorul nostru este de pentru problemele care a- bucură de o servire opera­ gura animalelor raţii cores­ Şi la cooperativele agricole lor de la sfecla de zahăr au
doi ani fruntaş pe între­ păreau. Un miner mai tivă. Dacă numai la atît s-ar ţimea răspunderii de a re­ punzătoare Toate unităţile ca­ din Foit şi Bobîlna s-a termi­ putrezit în cîmp în loc să fie corespunzătoare a vacilo
prindere. In lunile care au vechi, aproape de vîrsta reduce meritul colectivului prezenta la Conferinţa Na- re au o balanţă furajeră defi­ nat prima coasă pe cele 30 şi, însilozate. Consiliul de condu­ producţia de lapte planificai
trecut din acest an am din magazinul respectiv, pe ION CIOCLEI citară au datoria să-şi com­ respectiv. 25 ha trifoliene, iar cere al cooperativei trebuie să nu numai că a fost realizat
realizat şi depăşit sarcinile DOINA JULA care-1 conduce comunista pleteze acest deficit prin co­ nutreţul rezultat a fost trans­ dar s-au livrat în plus pest
şi angajamentele. Acum, ne Maria Hurmuz, delegată la situl ierburilor de pe zonele portat şi depozitat la grajdu­ intervină pentru ca în acest prevederile planului semestr
angajăm să îndeplinim pla­ (Continuare în pag. a 3-a) Conferinţa Naţională a par­ (Continuare în pag. a 3-a) drumurilor şi ale căii ferate, rile pentru animale. La coo­ an resturile de la grădina de al clteva mii de litri lapte.
prin însilozarea resturilor de perativa din Bobîlna se lu­ legume şi coletele de la sfe­
ia grădinile de legume sau crează la recoltarea celor 11 cla de zahăr şi cea furajeră O preocupare susţinută per
prin cumpărarea de fîn pentru hectare de borceag şi 18 ha — culluri care ocupă o supra­ tru cositul şi strînsul furaj«
coasă de la unităţile care au de fînuri naturale. In această faţă de aproape 70 ha — să
prestigiu surplusuri de nutreţ. unitate s-a însămînţat după fie însilozate. N. BADIU
In această privinţă un e- masă veorde o suprafaţă de 19 Intr-o " recentă adunare ge­
i - xemplu bun îl constituie coo­ hectare cu porumb pentru si- nerală a cooperativei din (Continuare In pag. a 3-a)