Page 25 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 25
Proletari din toate ţările unifi-vă !
Şedinţa Comitetului
Executiv al C.C. al P.C.R.
In ziua de 7 iulie 1972 a avut Ioc şedinţa mai scurt de către Ministerul Agriculturii.
Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., pre Industriei Alimentare şi Apelor, Ministerul
zidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se Comerţului Interior, comitetele executive
cretar general al Partidului Comunist Ro ale consiliilor populare a sarcinilor stabili
mân. te de conducerea partidului şi statului pri
Au participat, ca invitaţi, miniştri şi con vind îmbunătăţirea activităţii in acest sec
ducători ai unor organe centrale de stat tor.
şi organizaţii obşteşti. Comitetul Executiv a examinat proiectul
Comitetul Executiv a examinat şi apro de Lege cu privire la dezvoltarea econo-
bat planul de dezvoltare economică şi so mico-socială planificată a României, pro
cială a Republicii Socialiste România pe iectul Legii finanţelor, proiectul Directive
ANUL XXIV Nr. 5 442 SIMBĂTĂ 8 IULIE 1972 4 PAGINI - 30 BANâ anul 1973, actualizat pe baza orientărilor lor cu privire la sistematizarea teritoriului,
şi măsurilor stabilite în consfătuirile de lu a oraşelor şi satelor, la dezvoltarea lor
cru cu cadrele de conducere şi specialişti economico-socială şi a hotărît ca acestea
din institutele de proiectări şi cercetări, cu să fie supuse spre dezbatere Conferinţei
conducerile ministerelor şi primi-secretari Naţionale a Partidului Comunist Român.
ai comitetelor judeţene de partid. Proiectul De asemenea, Comitetul Executiv al C.C.
Planului de stat îmbunătăţit va fi prezen a| P.C.R. a dezbătut şi adoptat Tezele cu
tat spre adoptare Marii Adunări Naţionale. privire la principalele probleme care vor
In continuare, Comitetul Executiv al fi cuprinse în Raportul la Conferinţa Na*
C.C. al P.C.R. a examinat unele probleme ţionalâ a P.C.R.
privind activitatea in domeniul producţiei, In încheiere, Comitetul Executiv a apro
depozitării şi desfacerii bunurilor alimenta bat unele măsuri cu privire la desfăşura
Colectivele muncitoreşti hunedorene re destinate populaţiei. Au fost adoptate rea lucrărilor Conferinţei Naţionale a Par
tidului Comunist Român şi a soluţionat
măsuri pentru remedierea deficienţelor e-
xistente şi realizarea într-un termen cît probleme ale activităţii curente.
işi conectează generos energiile
Primirea de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU
în m a r e a b ă t ă l i e a delegaţiei Uniunii Progresiste Senegaieze
Vineri după-amiază, tova Au fost de faţă tovarăşii: Senghor, împreună cu urări
prosperitate
şi
răşul Nicolae Ceauşescu, se Paul Niculescu-Mizil, mem pentru poporul senegalez. progres
de
mm a iul im pairii i / $i jpmajaie Comunist Uniunii Progresiste al Prezidiului Permanent al fost reafirmată satisfacţia
al
bru al Comitetului Executiv,
Partidului
general
cretar
î
primit
a
Român,
In cadrul convorbirilor, a
delegaţia
C.C. al P.C.R., şi Ştefan An
drei, secretar al C. C. al
Senegaieze, care vizitează ţa
ambelor partide pentru evo
ra noastră, la invitaţia C.C. P.C.R. luţia pozitivă a raporturilor
al P.C.R. Cu acest prilej, delegaţia de prietenie şi colaborare
Din delegaţie fac parte: senegaleză a transmis tova dintre Partidul Comunist
membru
wMjaaggiMii Kabirou M’Bodje, Politic al răşului Nicolae Ceauşescu un Român şi Uniunea Progre
al
mesaj de salut din partea
Secretariatului
Angajamente eonerete » Realizări de prestigiu m iniţiative valoroase Fapte eroise U.P.S., deputat, vicepreşedin secretarului general al Uniu sistă Senegaleză. exprimîn-
du-se dorinţa comună de a
te al Adunării Naţionale, nii Progresiste Senegaieze, extinde schimbul de expe
conducătorul delegaţiei, Ca- preşedinte al Republicii Se rienţă în domeniul activită
roline Diop, membră a Se negal — Leopold Senghor. ţii economice şi sociale,
Colectivul care a lansat chemarea deputată, preşedinta Consi Nicolae Ceauşescu a trans schimburile de informaţii şi
cretariatului Politic al U.P.S.,
Mulţumind,
t o v a r ă ş u l
mis,
conducerii
numele
în
liului Naţional al Femeilor P.C.R. şi al său personal, un de vederi, în interesul prie
teniei dintre cele două parti
„Pianul fiecărei ioni în 25 de zile“ U.P.S., şi Papa Alloune mesaj de salut conducerii de şi popoare.
N’Dao, membru al Biroului
Politic al U.P.S., secretar ge U.P.S., secretarului general Convorbirile s-au desfăşu
neral al Mişcării Tineretului al U.P.S. şi preşedinte al Re rat într-o atmosferă de caldă
U.P.S. publicii Senegal, Leopold prietenie.
Exemplu grăitor al
dăruirii în muncă Plenara lărgită a Consiliului judeţean
Cînd s-a lansat chemarea, cum făcuse colegul său Ma
şoferul Victor Cic, de la au rin Cristescu. Se gîndea la al Frontului Unităţii Socialiste
tobaza Haţeg era in cursă. soluţii prin care să ajungă
Cu un autocamion nou. Pe din urmă pe recordmenii au
cel vechi cu care parcursese tobazei, Vaier Şeitan şi Paul
100 000 km fără reparaţii ca Roşu, care realizează în fie Ieri, a avut loc la 'Deva nente cultural-educative la Socialiste au mai fost aleşi
pitale îl dăduse pe mina e- care lună peste 52 000 tone plenara lărgită a Consiliului care să participe toate orga tovarăşii Ileana Birţan şi Pe
chipei lui Mihal Cîrstoiu, de kilometrice... judeţean al Frontului Unită- nizaţiile de masă, obşteşti şi tru Ţîrău.
la întreţineri şi revizii. în ...Da staţia de benzină, spre Socialiste. Lucrările plenarei profesionale componente ale
cerca regretul că s-a despăr seară, un coleg îl opri. au fost conduse de tovarăşul Frontului Unităţii Socialiste, In încheierea lucrărilor
ţit de vechea-i maşină. Avea — Ştii, Victore, că ai noş Ioachim Moga, prim-secretar pentru mobilizarea colective a luat cuvîntul tovarăşul
Ioachim Moga.
însă satisfacţia că deţine tri au lansat chemarea „Pla al Comitetului judeţean Hu lor de muncă la realizarea
alta nouă, la fel de „ascultă nul fiecărei luni în 25 de nedoara al P.C.R., preşedin sarcinilor de plan şi a anga După ce a apreciat activi
toare" ca prima. Şi mai a- zile?“. Accentul trebuie să-l tele Consiliului judeţean al jamentelor asumate în cin tatea desfăşurată, sub condu
vea o satisfacţie. Pe adresa punem pe utilizarea la ma Frontului Unităţii Socialiste. stea Conferinţei Naţionale a cerea organizaţiilor de par
autobazei sale sosi următoa ximum a capacităţilor de Au participat membrii partidului şi a aniversării u- tid, de către sindicate, or
rea scrisoare: „In acest an, transport, să evităm pe cit Consiliului judeţean al Fron nui sfert de veac de la pro ganizaţiile U.T.C., de femei,
plăcile termoizolatoare au posibil parcm-surile goale, tului Unităţii Socialiste, ca clamarea Republicii. Discuţi de celelalte organizaţii care
fost transportate de la uni pentru a conferi eficienţă Comunistul Olimpiu Bortea, operator do turblnil la centrala electrotermica a U.V. Cillan, este dre de conducere din organi ile purtate au constituit, tot fac parte din Front, pentru
tatea noastră la C.S.H. în muncii noastre... exemplu de conştiinciozitate In serviciu. Iată-1, supraveghind cu atenţie, pe tabloul de comandă, zaţiile de masă, obşteşti şi odată, un valoros schimb de transpunerea în viaţă a pro
majoritatea timpului de to Vorbele îi mergeau la su pulsul agregatelor. Foto: V. ONOIU profesionale componente ale experienţă, de idei şi propu gramului ideologic al parti
varăşul Cic Victor, care şi-a flet, determinîndu-1 chiar în Frontului Unităţii Socialiste, neri, un prilej de angajare. dului, de ridicare a conştiin
făcut datoria în mod exem acel moment să intre în ac numeroşi invitaţi. In continuarea ordinii de ţei socialiste a maselor de
plar. Prin modestia şi ţinu ţiunea lansată de colectivul A fost prezentă, de ase zi plenara a rezolvat unele oameni ai muncii, vorbitorul
ta sa etică, caracteristică o- său... menea, t o v a r ă ş a Maria probleme organizatorice. a subliniat aportul acestor
mului societăţii noastre so A doua zi află că şi-a de Numărătoare Inversă pe Groza, membră a Birouluj organizaţii în mobilizarea
cialiste, face cinste autoba păşit planul zilei anterioare Executiv al Consiliului Na Ţinînd seama de aderarea maselor de muncitori, ingi
zei dumneavoastră. Rugăm cu 20 la sută. Alţi colegi — ţional al Frontului Unităţii la Frontul Unităţii Socia neri, tehnicieni, ţărani pen
să ţineţi seama de aprecierea Adam Vida, Ioan Crişan, Socialiste, vicepreşedinte al liste a organizaţiilor de Cru
Conferinţa
întîmpina
tru
a
noastră şl să o faceţi cunos Ioan Coţolan — aveau însă şantierul furnalului nr. 9 Marii Adunări Naţionale. ce roşie, sport şi pionieri, Naţională a partidului cu re
cută întregului dumneavoas realizări mai bune şi în el Plenara a avut următoarea plenara a cooptat în Consi zultate economice de presti
tră colectiv. Intrucît în pre izvorî atunci dorinţa ca în ordine de zi : liul judeţean al Frontului giu, pentru îndeplinirea ac
zent sarcinile noastre pentru ziua următoare să fie el pri — Informare cu privire Unităţii Socialist« pe tovară tualului cincinal înainte de
C.S.H. sînt mărite, vă rugăm mul. N-a fost primul, ci al la contribuţia organizaţiilor şii ; loan Frăţilă, preşedinte termen.
să sprijiniţi pe tov. Cic Vic doilea. Şeful de autobază, componente şi consiliilor lo le Comisiei judeţene de Cru
tor cu un autocamion nou". Gheorghe Valea, „tăticul" — DE ZILE PINĂ LA cale ale Frontului Unităţii ce roşie. Mircea Biriş. pre Aşa cum sublinia tovară
Semnează conducerea Fabri cum s-au obişnuit şoferii să-i Socialiste la activitatea poli- şedintele Consiliului judeţean şul Nicolae Ceauşescu la ple
cii de produse refractare spună — le comunicase că tico-educativă şi la mobiliza pentru educaţie fizică şi nara Consiliului National al
Baru. dacă merg in ritmul ăsta INTRAREA IN FUNCŢIUNE rea oamenilor muncii pentru sport, Gligor Haşa, preşedin Frontului^ Unităţii Socialiste
...Avea deci un autocamion autobaza are toate şansele 73 îndeplinirea angajamentelor tele Consiliului judeţean al — a arătat în continuare
nou. II ajutaseră toţi tovară sâ-şi îndeplinească planul lu luate în întrecere. Organizaţiei pionierilor. Ilea vorbitorul — realizările obţi
şii care îi apreciază munca. nii iulie în mai puţin de 25 Pe şantierul furnalului nr. Ieri, după-amiază, am con furnalului, evidenţiin- — Măsuri organizatorice. na Bîrtan, preşedinta Comi nute în domeniul educaţiei,
Conducea şi se gîndea la de zile. 9 de la Hunedoara, construc semnat noi succese pe acest clu-se in mod deosebit La primul punct de pe or tetului judeţean al femeilor. al formării omului nou, con
modul în care o să-l întreţi ILIE COJOCARI) torii înscriu zi de zi noi fap fierbinte front al muncii. De echipele conduse de Ni dinea de zi au luat cuvîn- Petru Ţîrău, vicepreşedinte structor al socialismului, tre
nă, pentru a parcurge cu el te de muncă, prin care ma pe agenda de preocupări a colae Ştcfoi şi Ion Dici, tul tovarăşii Ionel Hodorog, al Comitetului judeţean pen buie considerate numai în
cel puţin 285 000 km fără rele obiectiv urcă spre împli montorilor am notat: precum şi maistrul Ka- Maria Milrofan, Gheorghe tru cultură şi educaţie socia ceputuri. Pe drumul educa
nici o reparaţie capitală, aşa (Continuare in pag, a 2-a) nire. @ A fost terminat los Arpad. Iga, Nicolae Zamora, Cornel listă, Iosif Matyas. artist plas ţiei, al ridicării nivelului de
montajul podului ru La rîndul lor, constructo Petruţa. Ion Ud rea, Teodor tic. bunăstare a maselor popu
lant din hala de tur rii participă cu acelaşi suc Rusu, Ioan Irimie. Ca membri ai Biroului e- lare, pentru formarea unul
Recordul combinierufui Dumitru Orăşan nare ; ces la finalizarea lucrărilor : deosebi, la necesitatea orga xecutiv al Consiliului jude
Vorbitorii s-au referit. în
© S-au finalizat pro
aseară,
ei
Pînă
©
bele de presiune la e- au încheiat o scrie de nizării unor acţiuni perma- ţean al Frontului Unităţii (Continuare în pag. a 2-a)
purarea brută, respec lucrări. între care pe
li 6 ORE DE LUCRU - 25 TONE DE ORZ tiv la ciclon, sacul de prim plan se situează
praf şi conducta încli
nată, creîndu-se front înzidirea celor 3 cau-
pore, lucrare de maxi
Dumitru Orăşan este unul sporit la stringerea recoltei. binei, conducerii ei în mod de lucru pentru zidari, mă importanţă în an Nici o zi pierdută,
dintre cel mai harnici şi pri Cunoscînd bine modul de ireproşabil, preocupării mani care, azi, încep partea grenajul furnalului ;
cepuţi mecanizatori care lu funcţionare a combinei, el a festate pentru buna ei întreţi de lucrări ce le revin; © Tot pină aseară,
crează pe ogoarele C.A.P. reuşit să stabilească chiar din nere şi funcţionare. Această © Suflanta nr. 3 a constructorii au termi
din Pricaz, fruntaş în muncă prima zi de muncă un record realizare constituie un exem fost închisă cu peste 20 nat montarea grinzii nici un bob risipit!
pe S.M.A. Simeria. Tocmai de de producţie la recoltarea or plu şi un îndemn adresat tu de zile înainte de ter sehipului, au început
aceea 1 s-a încredinţat o com zului. In numai 6 ore de turor mecanizatorilor pentru menul prevăzut în gra zidăria la gitui furna
bină autopropulsată „Gloria". muncă a secerat şi treierat cu a depune toate forţele şi pri fic ; lului, concentrindu-şi
Pentru a cinsti Conferinţa Na combina 25 000 kg orz. tot ceperea lor în vederea strîn- © Continuă în ritm eforturile la finisarea
ţională a partidului cu fapte atit cit prevede norma pen gerii la timp şi fără pierderi intens montarea insta halei troliilor, precum La strânsul recoltei să folosim
de muncă demne de toată la tru programul de lucru de 10 a recoltei şi a cinsti astfel laţiilor de răcire la va
uda, Dumitru Orăşan s-a stră ore. Conferinţa Naţională a parti tra furnalului : G. D.
duit şi a învăţat să mînuiască Recordul stabilit se datoreş- dului cu fapte cît mai demne © Ieri, a fost mon
cit mai bine noua combină, te folosirii din plin, cu randa pentru numele de mecaniza tat cel de-al doilea toate forţele şi mijloacele !
s-o folosească cu randament ment sporit, a capacităţii com- tori. tronson al sehipului (Continuare in pag. o 2-a)
Munca pe ogoare cunoaşte • COOPERATIVELE A- meria care, pentru a grăbi rit
o intensitate deosebita. Volu GRICOLE DIN PETRENI Şl mul recoltărilor, folosesc nu
DELEGAŢI LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI mul mare de lucrări care se TOTIA AU TERMINAT RE numai combinele, ci şi coa
cere executat în această peri
sele şi secerile. Intre primele
oadă impune o cît mai temei unităţi din cadrul acestui con
nică organizare a muncii, fo COLTATUL ORZULUI © siliu care au terminat recol
Acţionfnd în strânsă apreciază nu după losirea din plin şi cu randa IN UNITÂJILE DIN CA tarea orzului se află coopera
ment sporit a tuturor forţelor
tivele din Totia şi Petreni. La
si mijloacelor mecanice şi DRUL CONSILIULUI IN- C.A.P. Petreni tot orzul a fost
legătură cu oamenii vorbe, ci după fapte manuale de care dispune fie TERCOOPERATIST SIMERIA recoltat manual, iar la Totia
care cooperativă agricolă în
parte. Aceasta cu atît mai S-AU SECERAT PESTE 100 cu combina de către mecani
zatorul Ion Aruncuteanu. Şi
— Am vrea să vorbim cu tovarăşul Toma Munca pe ogoare cunoaşte în aceste zile mult eu cît ploile care au HA DIN CELE 362 CULTI la C.A.P. din Sîntandrei, Si-
Brăgău, ne-am adresat maistrului Gheorghe o intensitate deosebită. întreţinerea culturi căzut în ultima vreme au în- meria şi în altele s-au format
Marcu, de pe şantierul furnalului nr. 9 al lor, stringerea furajelor, recoltarea şi valo tîrziat recoltarea orzului Pen VATE CU ORZ. echipe care lucrează la sece
Hunedoarei. Unde-1 putem găsi ? rificarea legumelor şi în mod deosebit sece tru a termina cît mai grab rişul manual al orzului.
— Ştiu eu ce să vă spun ?... La locul său rişul orzului şi griului sînt lucrări care cap nic secerişul orzului si a se Nu trebuie aşteptat ca paiele „In unităţile consiliului In-
de muncă. Adică... pe şantier. Sînt pu tează întreaga forţă şi energie a lucrători putea trece cu toate forţele să fie strtnse numai cu ajuto tercooperatist Simeria, deser
ţine orele dintr-o zi în care să nu-] găseşti lor de pe ogoare şi care se cer a fi execu la recoltarea griului, este bine rul preselor Această operaţi vite de secţiile de mecaniza
pe tovarăşul Brăgău pe şantier. tate cît mai repede şi mai bine. Acestea sînt să fie folosite cu maximum de une trebuie făcută cît mal re ale S.M.A. Simeria — ne
L-am aflat cu greu pe comunistul Toma şi preocupările de căpetenie ale cooperato randament toate combinele, iar grabnic, pentru a se crea front relata ing. Emil Szekely, di
Brăgău, lingă coşul de fum, ajuns în acea rilor din Simeria. La această intensă activi acolo unde acestea nu pot in de lucru tractoarelor pentru rectorul staţiunii — am reu
zi la cota 24. Discuta cu maistrul Mihail tate sînt angajaţi cu toate forţele şi mem- arat, pregătirea terenului şi
tra să fie mobilizaţi cît şit să recoltăm, folosind tim
DUMITRU GHEONEA N. ZAMFIR mai mulli cooperatori cu coase însămintarea culturilor suc pul prielnic dintre ploi, peste
le şi secerile. De asemenea, la cesive.
(Continuare In oaa. a 2-a) (Continuare in neg. a 2-a) eliberarea terenurilor de paie, Bine au procedat acele co N. BADIU
în urma combinelor, să se fo operative agricole din cadrul
losească greblele şl furcile. consiliului intercooperatlst Si- (Continuare In pag. a 2-a)