Page 26 - Drumul_socialismului_1972_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 442 ® SIMBÄTÄ P IULIE 1972

Colectivele muncitoreşti I CADRU Dt OIZBAIIRI A PSOBLtMELOR

hunedorene îşi conectează | ISIHJIALU AU NUIVCll Şi Vil/II TI IVIRI LOR

Adunarea generală a orga­ pregătirea şi desfăşurarea a- tea nu-şl îndeplinesc meni­ nu participă la acţiunile da
generos energiile nizaţiei U.T.C. este forul un­ dunărllor în C.A.P. şi la sa­ rea, propunerile făcute şl... t-o în faţa comitetului U.T.C.
muncă patriotică, am chema­
de
consemnează
se
de se dezbat problemele fun­
tineri
te a făcut ca, lunar, orga­
aceasta
conduita
după
Nici
rămîn pe hîrtie. Aşa îşi face
damentale ale muncii şl vie­
ţii tinerilor, cadrul în care se nizaţiile U.T.C. să-şi desfă­ loc formalismul, aşa ne di­ ei nu s-a îndreptat. Dimpo­
şoare adunările generale, a-
trivă, a ajuns la grave în­
analizează activitatea orga­ sigurînd totodată calitatea minuăm cali'atea de membri călcări ale Statutului U.T.C. şi
ai U.T.C.
nizaţiei, se iau măsuri pen­
materialelor prezentate şi sti­
în m a r e a b ă t ă l i e tru continua îmbunătăţire a mularea participării tinerilor lui încredinţat au vorbit şl ale disciplinei şcolare. Organi­
Despre onorarea mandatu­
prin
U.T.C.,
adunarea
zaţia
la
discuţii.
el. E locul unde se produc
organizaţiile
In
schimburi de idei, unde se U.T.C. de la laminorul de tovarăşii Octavian Mireştean, generală, a hotărît exclude­
confruntă opinii şi se supun 800 mm al C.S. Hunedoara, prim-secretar al Comitetului rea el din organizaţie şl a
judecăţii colectivului proble­ turnătoria de la U.V. Călan, municipal Deva al U. T. C., propus consiliului profesoral
mele esenţiale ale muncii şi Şcoala generală Băiţa, sana­ care sublinia munca defec­ să o exmatriculeze, cu drept
Î
C I N C I N A L U L N vieţii tinerilor. Adunarea re­ toriul Pădişa, liceele de con­ tuoasă a unor activişti de pe de înscriere numai dacă se
prezintă — cînd îşi îndepli­
strucţii şl pedagogic , Deva,
încadrează în producţie. Am
şantierul de construcţii din
neşte în bune condiţlunl a-
tribuţiile eu care este inves­ considerat bună poziţia adu­
nării generale, cu o urmare
tită — o adevărată şcoală de utilă pentru viaţa organiza­
educare a uteclştllor. Creşte­ Adunarea generală a ţiei.
PATRU ANI Şl JUMĂTATE adunărilor generale a con­ ducativ al adunărilor gene­
rea conţinutului educativ al
e-
Creşterea
conţinutului
stituit tema unei dezbateri,
la care au participat mem­ rale depinde în mare măsu­
ră do corelarea tematicii şi
bri al Comitetului judeţean organizaţiei U.T.C. dezbaterilor el cu problema­
al U.T.G., secretari ai comi­ tica caro stă în faţa tinere­
tetelor U.T.C. din întreprin­ tului. Ea trebuie să devină
deri, comune, şcoli şl din localltate, Nlcolae Pantea, un autentic forum de dezba­
cooperativele agricole de pro­ Liceul Fetrlla, s-a încetăţe­ prim-secretar al Comitetului tere, o şcoală de educare a
ducţie. nit metoda ca, periodic, ute- uteciştilor. Acest lucru nu se
ciştil să primească sarcini orăşenesc Brad al U.T.C., ca­
Cunoscîndu-se numărul ma­
Rezultatele, re de tineri care îşi desfă­ concrete, lnformînd în adu­ re a stăruit asupra muncii poate realiza cînd discuţiile
nu înfruntă problemele vie­
activelor U.T.C. din şcoli.
nările generale felul în care
şoară activitatea în Întreprin­ le-au dus la îndeplinire. — Prestigiul adunărilor ge­ ţii, nu ţin seama de ele, cînd
răspunsul derile industriale ale jude­ progrese făcut, fără creşterea nerale ale organizaţiilor tinerii, uneori, uită să fie ei
S-au
îndoială,
ţului, a fost apreciată orien­
înşişi. Doar adunarea gene­
U.T.C. creşte şl prin invita­
privind
tarea organizaţiilor U.T.C. conţinutului educativ al adu­ rea şi participarea la dezba­ rală a U.T.C. e cadrul în ca­
din aceste unităţi de a supu­ nărilor generale, dar există teri a reprezentanţilor con­ re uteclstul poate să-şi ex­
cel mai ne, periodic, dezbaterilor din organizaţii unde lipsa unul ducerii unităţilor, organizaţii­ prime gîndurile fără nici o
aspecte
generale
adunările
DE ZILE PÎNĂ LA ale participării uteciştilor în control, insuficienta îndruma­ lor de sindicat — a fost de reticenţă, e locul de rostire
a criticii, de afirmare a opi­
părere Virgil Crăciun, secre­
re au dus la inactivitate. In
convingător producţie. Organizaţiile U.T.C. timp ce unii tineri din C.A.P. tar al comitetului U.T.C. de niei uteclste, de catalizare a
de la E. M. Uricanl, E. M.
iniţiativelor, do cristalizare a
la F.C. Orăştie. Prin prezen­
au o atitudine necorespun­
mm ARE A IN FUNCŢIUNE Ghelar, tîmplărie I.I.L. Brad, zătoare faţă de participarea ţa acestora la dezbateri, ti­ sarcinilor. Munca, viaţa de
„Vîscoza" Lupeni, mase plas­
78 PETROŞANI. Colectivul de la muncă, organizaţii U.T.C. nerii se simt stimulaţi, se zi cu zi ne dau adevăratele
muncă al Atelierului de tice F.C. Orăştie, strungărie ca cele de la Veţel, Pui, simt responsabili, iar proble­ subiecte ce trebuie alese ca
zonă C.F.R. Petroşani, an­ U.M.M.R. Simeria, dezbătînd
(Urmare din pag. 1) partidului şi a celei de-a 25-a produce, vom simţi cît de în adunările generale modul Geoagiu, Mărtlneştl, Dîncu mele pe care le ridică îşi tem© în dezbaterile adunări­
aniversări a proclamării Re­ importantă a fost munca grenat cu Întreaga capacita­ în care tinerii îşi afirmă par­ Mare şi altele, în adunările găsesc mai bine rezolvarea. lor generale, ca acestea să
publicii, pentru finalizarea noastră, a constructorilor. A- te in întrecerea ce se des­ ticiparea în procesul de pro­ generale — care şi aşa se ţin Dacă adunarea generală fie nu • numai „ţinute lunar",
şi la alte lucrări com­ înainte de termen a furna­ tunci vom uita toate greută­ făşoară in lnttmpinarea ducţie, în întrecerea pentru rar —, nu discută asemenea dezbate probleme desprinse dar şl aşteptate de tineri. Pe­
plexe, de maximă ur­ lului, ne-au vorbit în cuvin­ ţile pe care le biruim acum. Conferinţei Naţionale a par­ îndeplinirea exemplară a tu­ probleme. Organizaţiile U.T.C. din munca şi viaţa tinerilor, rioada aceasta de muncă e-
genţă. te frumoase tovarăşii Lud- Deocamdată, ştim că numă­ tidului şi a celei de a 25-a turor indicatorilor de plan, de la C.A.P. Romos, Bărăştl, pornind de la fapte semni­ fervescentă în care s-a an­
Hotărîrea de a pune în wig Mudreţchi, inginer-şef pe rătoarea inversă a început, ! aniversări a Republicii, în­ au reuşit să contribuie la re­ Roşcanl, Galaţi, Turdaş, Blă- ficative, cu nume concrete, gajat întregul nostru popor
funcţiune acest mare obiec­ şantier la montaj I, şi Adal- ştim ce avem de făcut. As­ scrie în agenda activităţii medierea unor neajunsuri — jeni-sat, Răchitova-sat n-au subiectul pus în discuţie va pentru a întîmpina Confe­
tiv al cetăţii de metal cu cel bert Leonhard, inginer-şef al cultăm metronomul şl sin­ sale fapte prestigioase. Du­ mai cu seamă privind folosi­ ţinut luni de zile adunări ge­ suscita interes; va face ca rinţa Naţională a partidului
puţin două zile înainte de şantierului nr. 1 construcţii. tern hotărîţl să l-o luăm îna­ pă ce realizarea planului de nerale. Deficienţe se manifes­ participarea să fie activă, iar şi cea de-a 25-a aniversare a
termen, îl stăpîneşte pe fie­ — Avem şi unele greutăţi producţie pe primul semes­ rea timpului de lucru. In tă şi în desfăşurarea adună­ măsurile ce se iau să fie ce­ Republicii cu roade de pres­
care muncitor, maistru, teh­ — ne spunea tînărul inginer inte. tru s-a înfăptuit cu 12 zile prezent, majoritatea tinerilor rilor generale din instituţii. le mal adecvate. tigiu, întrecerea pentru înde­
nician şi inginer de pe şan­ Adalbert Leonhard — dar mal devreme, înreglstrîndu- din aceste organizaţii îşi rea­ Pornind de la concepţia că — Pînă mai anul trecut ne plinirea înainte de termen a
tier. Am desprins atributele ne străduim să le rezolvăm se un spor de producţie de lizează ritmic sarcinile de acestea nu au probleme de plăcea să ne scăldăm în ape­ planului cincinal ne oferă
mun.cii constructorilor din cit mai operativ cu toţi fac­ 7 la sută, activitatea atelie­ plan, iar abaterile de la dis­ producţie pentru a le aduce le călduţe ale unor genera­ teme deosebit de bogate în
modul în oare lucrează, ne- torii care concură la execu­ Satul Plai — rului a cunoscut noi impul­ ciplina muncii sînt în con­ în discuţia tinerilor, organi­ lităţi. Acum, ca urmare a conţinut. Ele vor trebui să-şi
precupeţindu-şi nici timpul, tarea acestui obiectiv şl nu suri. Se înregistrează pînă tinuă scădere. zaţiile U.T.C. nu observă nici aplicării în viaţă a sarcinilor găsească un loc central în a-
nici priceperea, nici hărnicia. ne îndoim că vom reuşi electrificat în prezent o depăşire a pro­ De bună seamă că orien­ unele mentalităţi greşite. izvorîte din programul edu­ dunărlle generale ale organi­
Despre munca oamenilor, BLĂJENI. Locuitorii satu­ ductivităţii muncii planifica­ tarea dezbaterilor din orga­ — Cauza principală a aces­ caţional al partidului şi a zaţiilor U.T.C., pentru că sînt
despre eforturile înzecite pe să-l terminăm aşa cum lui Plai, din comuna Blă- te de peste 30 la sută, o nizaţiile U.T.C. spre proble­ tor minusuri — sublinia Ioan celui de-al IX-lea Congres al desprinse din preocupările
care le depun în întîmpina- ne-am angajat. Abia în sep­ jeni, s-au angajat, în cin­ reducere a preţului de cost mele esenţiale ale muncii şi Comănescu, prim-secretar al U.T.C., am trecut la discuta­ arzînde ale tinerilor. Anali-
rea Conferinţei Naţionale a tembrie, cînd furnalul va stea Conferinţei Naţionale a de 5 la sută şi o reducere a preocupării tinerilor şl con­ Comitetului municipal Hune­ rea problemelor concrete ce zînd asemenea probleme, or­
uteciştilor
activitatea
privesc
partidului, să contribuie prin timpului de imobilizare a sultarea largă a acestora a- doara al U.T.C. — este, cred — a arătat Ştefan Costea, se­ ganizaţiile U.T.C. vor stimu­
eu, lipsa de responsabilitate
muncă patriotică la termina­ vagoanelor în reparaţie de supra aspectelor ce se cer fi­ la mai mult întrecerea la ca­
La sectorul III Muscsriu al I. H. Barza rea lucrărilor de electrifica­ 22 la sută. nalizate constituie nu numai a unor activişti, a acelora ca­ cretarul comitetului U.T.C. re s-au antrenat tinerii, iar
de la Liceul „Decebal" din
re a şcolii generale şi a că­ Perioada care a rămas un atribut, ci şi o obligaţie re nu simt mandatul pe care Deva. La clasa a Xl-a G, de roadele acestei noi şl mari
a comitetelor U.T.C. La Den-
tinerii
încredinţat
l-au
cînd
competiţii a muncii vor fi
5 echipe de mlm\ cu realizări de prestigiu minului cultural. S-au pro­ pînă la deschiderea lucrări­ suş, Luncoiu de Jos, Vălişoa- i-au ales. Datorită inconsec­ exemplu, constatînd că o u- mult mal pline.
curat şi transportat pe plan venţei în pregătirea adunări­ tecistă se sustrage permanent
BRAD. Cu fiecare zi care ne apropie de Conferinţa local 38 stîlpi, s-au săpat lor Conferinţei Naţionale ra, participarea cu regulari­ lor generale, unele din aces- de la activităţile organizaţiei, L. UC1U
Naţională a partidului, graficele întrecerii socialiste de gropile, s-au plantat stîlpii constituie un nou prilej pen­ tate a membrilor U.T.C. la
conectarea
eforturilor
tru
Ia I.M. Barza devin tot mai bogate. La sectorul III Mu- şi, cu 7 zile Înainte de ter­ noastre la înalta tensiune a
sariu, echipa condusă de Ion Ştefan, de la orlzofntul 330, men, In satul Plai a înce­
şi-a depăşit planul pe luna iunie cu 15 Ia sută. La ori- put să ardă pentru prima faptelor pentru a conferi
j zontul 210, rezultate bune au fost obţinute şi de echipa dată becul electric. devizei '„Cincinalul în pa­
i condusă de Alexandru Froza, care a obţinut un procent T.a lucrările executate un tru ani şi jumătate" un răs­
| "de 130 la sută realizări de plan. Echipa condusă de Ion aport deosebit şl I-au adus puns concludent, pe măsu­
i Benea, de Ia orizontul 250, a realizat planul lunii iunie Slmion Virtel, Aron Jurca, ra înaltei responsabilităţi ca­
j în procent de 124 la sută. La acelaşi orizont lucrează şi Nlcolae Vîrtei, Ioan Vur- re ne guvernează activita­
I echipa iul Anghel Oprcan, care şi-a depăşit sarcinile cu dea, Gheorghc Duma, A-
; 20 Ia sută. O realizare deosebită o constituie aceea a echi- vram Duma, Ioan Miheţ, tea.
j pei conduse de Remus Suciu : 150 la sută producţie de Ioan Jurca, Candln Pătrui ILIE ARDELEANU
j metal pe luna iunie. şl alţi cetăţeni. corespondent voluntar
de a aduce o contribuţie ac­
Exemplu OELE6ĂŢ8 li C08FEBISŢA WAŢIOMflLA Ă PARTIDULUI (Urmară din Daq. 1) tivă la îndeplinirea tuturor cestora. In popularizarea le­
gilor au fost insuficient an­
om înaintat, cu o înaltă con­ sarcinilor construcţiei socia­ trenaţi deputaţii consiliilor
ştiinţă socialistă, este nevoie liste. împreună cu organiza­ populare, cît şi unele orga­
grăitor al Gemenii te apreciază de o activitate intensă, care ţiile componente — sindicate, ne de specialitate. Va trebui
să se organizeze cu regulari­
organizaţiile U.T.C., de femei
nu va înceta niciodată.
— au obligaţia de a desfăşu­
cu
oamenii
Consiliul judeţean al Fron­
o
B vy
a s
darusns tului Unităţii Socialiste are ra o intensă muncă politică tate dezbateri hotărîri diferitelor
asupra
muncii
în rîndul colectivităţilor din
de
de
proiecte
şl
o mare răspundere în coor­
întreprinderi şi de pe şantie­
maselor,
consultarea
legi,
organizaţiilor
compo­
în muncă strinsă legătură ou după narlie, donarea şl îndrumarea acti­ re, pentru întărirea discipli­ centralizarea propunerilor a-
vităţii
nei
cestora, astfel ca propunerile
în
producţie,
reducerea
nente, astfel îneît munca de
educaţie ce se desfăşoară pe cheltuielilor materiale, a con­ făcute de cetăţeni în cadrul
(Urmare din pcg. 1) multiple planuri să fie mai sumurilor specifice, îmbună­ dezbaterilor să fie temeinic
cu oamenii ; cs fapte bine orientată spre ridicarea tăţirea calităţii produselor, studiate şi luate în conside­
— Băieţi, faceţi un calcul nivelului general al cunoaş­ pentru creşterea răspunderii rare în vederea perfecţionă­
şi voi. Sîntem în ziua de 7 In eforturile susţinute terii ; formarea omului cu o şi combativităţii faţă de lip­ rii şl definitivării proiectelor
iulie şi am realizat deja a- (Urmară din pag. 1) ale colectivului I.M. Bar­ înaltă conştiinţă socialistă să suri, de a lua atitudine faţă de legi şi hotărîri. De ase­
proape 30 la sută din planul (Urmare din pag. 1) za de a-şi onora exem­ constituie o preocupare per­ de cel care nu se încadrează menea, în faţa consiliilor stă
acestei luni. Să-i dăm bătaie Milotin despre stadiul lucrării. S-a oferit cu manentă. Aceasta presupune în normele eticii şl echităţii sarcina d© a acorda o aten­
ca prin 23—24 să-l încheiem amabilitate să ne conducă pe şantier, fără brii brigăzii întîi, în fruntea căreia se plar angajamentele luate colaborare, conlucrare mai socialiste. ţie sporită organizării parti­
cu succes la toţi indicatorii. a şti că urma să fie personajul acestor rîn- află de 10 ani tovarăşa Otilia Teodorescu, în cinstea Conferinţei strînsă între organizaţiile Aşa după cum a rezultat cipării diferitelor categorii
•...Angajamente şi fapte. duri. delegată la Conferinţa Naţională a partidu­ Naţionale a partidului, componente, iniţierea şi des­ şi din lucrările plenarei, de oameni ai muncii la con­
Gîndurl, apoi soluţii. La Ha­ Din vorbele lui calme desprindem fapte lui, care şi-a cîştigat stima şi aprecierea co­ utecistul Constantin Mun- făşurarea de mai multe ac­ consiliile locale ale Frontului ducerea societăţii.
ţeg, unde s-a’ lansat însufle- de muncă şi de viaţă pe care le păstrează muniştilor, a tuturor ţăranilor cooperatori ţiuni comune, diferenţiate, Unităţii Socialiste vor trebui Organizaţiile componente
ţitoarea chemare, toate aces­ ca amintiri dragi. prin muncă şi hărnicie. teanu se incadrează cu din care însă să se elimine să aibă o preocupare mai ale Frontuiui Unităţii Socia­
tea sînt la ordinea zilei şi ...Atunci, la 16—20 de ani, cînd brigada în — Oamenii te apreciază, oriunde ai lu­ toată priceperea şl ca­ caracterul festivist. Trebuie mare pentru desfăşurarea liste © necesar să se ocupe
cuprind întreaga colectivita­ care mă aflam şi eu era citită în faţa ca­ cra şl orice funcţie al îndeplini, nu după pacitatea sa de muncă. să desfăşurăm munca direct muncii politico-educative, în­ cu mai multă răspundere
te. De la şofer la şef de au­ reului şl primea drapelul roşu de fruntaşă vorbe, ci după muncă, după ceea ce faci Lucrările efectuate de e! cu oamenii, să avem cu el deosebi prin deputaţi, în rîn- pentru popularizarea în rîn­
tobază. Năzuinţa i comună : pe ziua, săptămîna, luna respectivă, dra­ pentru a răspunde încrederii acordate, pen­ întîlniri de lucru, să fim în dul ţărănimii, al pensionari­ dul maselor a politicii inter­
cincinalul în patru ani şi pel pe care-1 păstram ca pe cel mal drag tru ca treburile în cooperativă să meargă la maşinile de încărcat permanenţă în mijlocul lor, lor, al gospodinelor şi al al­ ne şl externe a partidului în
cinci luni — aşa cum s-au cît mai bine, să prospere continuu şi odată primesc întotdeauna ca­ să ne sfătuim împreună. tor categorii de cetăţeni. cadrul acţiunilor ce se în­
angajat. lucru. cu aceasta viaţa şi munca oamenilor să de­ lificativul de foarte bine. Astăzi se pune mai mult Totodată, ele răspund de or­ treprind.
...Apoi, cînd au pornit uzina oocsochimi-
— Mijloacele muncii noas­ că, furnalele 5—6 şi 7—8, oţelăria II, gru­ vină mai frumoasă şi mai bogată. Efortu­ ca oricînd sarcina de a ne ganizarea controlului obştesc In încheiere, vorbitorul
tre politice — mărturiseşte purile 2—3 ale termocentralei — ştiind că rile noastre — spunea tovarăşa Otilia Teo­ Foto: GH. IM PARAT înzeci eforturile în toate do­ şi deci au un rol important şi-a exprimat convingerea că
Filip Vlntilă, secretarul co­ în ele e încorporată şl o parte din truda dorescu — sînt îndreptate pentru a smulge meniile. Consiliul judeţean, în îmbunătăţirea deservirii aplicarea măsurilor stabilite
mitetului de partid — con­ mea în calitatea de electrician pe care am pămîntului rod cît mai bogat, ca unitatea consiliile municipale, orăşe­ populaţiei. în plenară va asigura ridi­
verg către acest obiectiv. avut-o şl o am. noastră să fie tot mai puternică şi înflori­ neşti şi comunale au datoria Una din sarcinii© de mare carea muncii politico-educa­
Munca de la om la om, toare. răspundere ce revine consi­ tive la un nivel mal înalt,
...Cînd am fost primit în partid şi ales, In această direcţie acţionează comitetul de liilor Frontului Unităţii So­ ea va cuprinde mal bine ma­
popularizarea celor mal deo­ în 1968, ca secretar al organizaţiei de bază partid al cooperativei, al cărui secretar este cialiste — a arătat în conti­ sa mare de oameni ai mun­
sebite realizări, explicarea pe şantierul nr. 1 al I.C.S.H., după ce 10 din 1968 tovarăşa Teodorescu, organizaţiile nuare vorbitorul — o consti­ cii salariaţi şl nesalariaţi şi
precisă a îndatoririlor ce re­ ani am avut sarcini pe linie de U.T.C. de bază, printr-o susţinută muncă politică 0 ZI PIERDUTĂ, tuie popularizarea largă a le­ va avea o eficienţă sporită în
vin fiecăruia, generalizarea ...Anul trecut, cînd am primit Ordinul de educare şi dezvoltare a conştiinţei so­ gilor şi hotărîrilor, cunoaşte­ mobilizarea acestora la în­
experienţei înaintate sînt Muncii. cialiste a maselor, întărirea ordinii şi disci­ rea lor de către toţi oamenii făptuirea măreţelor sarcini
doar cîteva mijloace prin ca­ ...Şl, bineînţeles, în 24 iunie a.c., cînd am plinei, a răspunderii faţă de sarcinile de muncii în scopul aplicării a- ce ne revin în actuala etapă.
re cointeresăm pe fiecare sa­ fost ales delegat la Conferinţa Naţională a producţie şi angajamentele luate în între­ BOB RISIPIT!
lariat. N-am primit încă un partidului. cere.
răspuns „oficial" chemării Ne oprim pe rînd în mai multe puncte — Datorită muncii susţinute depuse de
noastre. Dar auzim că şo­ de lucru. Maistrul dă explicaţii, păreri, so­ comunişti, de toţi membrii cooperatori,
ferii de la alte autobaze îşi luţii. Le dă cu competenţă şi răbdare. Pen­ C.A.P. din Simeria este astăzi o unitate (Urmare din pag. 1) nele Turdaş şi Rapoltu Mare
reconsideră rezervele şl vor tru că, trebuie s-o spunem, în cel 21 de ani multimilionară, fruntaşă în agricultura ju­ sînt mobilizate forţe şl mij­
să ne răspundă. Pînă atunci de cînd lucrează fără întrerupere pe şan­ deţului prin producţiile mari pe care le ob-' 100 ha din cele 362 cultivate loace care permit ca strînge-
noi ne străduim să ne res­ tierele Hunedoarei, Toma Brăgău a devenit ţine. Şi în acest an ne-am străduit din toa­ cu orz. N-am putut lucra din rea recoltei de orz să se fa­
pectăm obiectivele ce derivă nu numai electrician, ci un adevărat con­ te puterile — ne spunea brigadiera coope­ plin nici o zi întreagă. Avem că la timp şi fără pierderi.
din iniţiativă. E vorba de structor, cu toate meseriile pe care le înglo­ rativei — pentru a putea obţine producţii însă forţe şi mijloace sufici­ Timpul începe să se îmbună­
respectarea orelor de prezen­ bează acest cuvînt înălţător. cît mal bune în toate sectoarele de activi­ ente ca, în cîteva zile bune tăţească. Desfăşurînd întreaga
tare la beneficiari, desfăşu­ — întreaga noastră activitate de şantier tate. La grîu şi porumb vom realiza pro­ de muncă, să terminăm sece­ activitate sub deviza : „Nici o
rarea activităţii într-un o trecem întotdeauna prin filtrul muncii po­ ducţii superioare celor prevăzute în planul rişul orzului şl să trecem să zi pierdută, nici un bob risi­
schimb prelungit de o zi lu­ litice ; cu calm, cu grijă, cu răbdare, cu de producţie cu aproape 1 000 kg la hectar. lucrăm din plin la recoltarea pit", cooperatorii şi mecanizato­
mină, utilizarea la maximum răspundere — spune secretarul de partid Veniturile planificate din zootehnie şi le- griului. Dispunem de 34 com­ rii, în frunte cu comuniştii,
posibil a parcului de auto­ Toma Brăgău. gumicultură a fi obţinute în primul semes­ bine, din care 3 autopropulsa­ trebuie să-şi mobilizeze for­
vehicule. — Dacă, eventual, veţi lua cuvîntul la tru au fost depăşite, realizîndu-se peste te „Gloria“, 13 prese de balo­ ţele şi să depună toate efor­
La' Haţeg, unde s-a lansat Conferinţa Naţională, ce veţi spune ? 800 000 lei. De asemenea, s-au realizat pre­ tat paie, iar împreună cu con­ turile pentru strîngerea la
o valoroasă iniţiativă, între­ — Aş fi copleşit de însemnătatea clipei. vederile planului anual la efectivul total ducerile cooperativelor am a- timp şi fără pierderi a recol­
gul colectiv — exemplu grăi­ Nu ştiu dacă aş reuşi să exprim tot ceea de bovine. Au fost cosite, strînse şi depozi­ sigurat 11 sănii pentru scosul tei. Pînă nu-i strînsă întreaga
tor al dăruirii totale în mun­ ce aş dori. Aş menţiona însă eforturile deo­ tate furajele obţinute la prima coasă, iar în baloţilor la capătul tarlalelor recoltă nu poate să spună ni­
că — înscrie noi fapte în sebite ale constructorilor Hunedoarei socia­ prezent se face coasa a doua la lucernă şi La arături şi pregătirea tere­ meni că şi-a făcut pe deplin
cronica întrecerii cu rezultate liste, care înalţă această vatră de foc, zi de se recoltează fînul natural. nurilor folosim 35 tractoare si datoria. Lucrînd fără întreru­
deosebite închinate Conferin­ zi, pe noi trepte de frumuseţe şi civilizaţie. A început şi se munceşte cu forţe spo­ toate maşinile agricole nece­ pere, din zori şi pînă seara,
ţei Naţionale a partidului şi La plecarea de pe şantier, l-am reîntîlnit rite pentru terminarea secerişului la orz şi sare pentru însămînţarea cul­ ţăranii cooperatori şi mecani­
celei de-a 25-a aniversări a pe maistrul Gheorghe Marcu. trecerea cît mai urgentă la recoltarea griu­ turilor duble. Totul depinde în zatorii îşi vor onora cum se
proclamării Republicii. Este — Ei, l-aţi găsit pe tovarăşul Brăgău ? Să lui, pentru a dobîndi în cinstea Conferin­ această privinţă de rapidita­ cuvine sarcinile şi angajamen­
încă o dovadă a înaltei res­ ştiţi că este un om foarte bine pregătit pro­ ţei Naţionale a partidului rezultate şi mai tea cu care sînt eliberate te­ tele asumate în cinstea Confe­
ponsabilităţi, a abnegaţiei şi fesional şi politic, pasionat de muncă, apro­ bune în muncă. La aceste eforturi colecti­ renurile de paie. Noi am însă- rinţei Naţionale a partidului, La cele două maşini la caro lucrează, comunistul Nlcodln
dăruirii cu care colectivele piat de oameni, energic şi ponderat. Tot. ve o contribuţie însemnată îşi aduce şi bri­ mînţat pînă acum culturi suc­ făcind tot ce le stă în putin­ Bocşa, de la F.C. Orăştie, depune multă pricepere şi conştiin­
hunedorene răspund condu­ şantierul îl cunoaşte, îl apreciază şi îl sti­ gadiera Otilia Teodorescu care din zori şi cesive pe o suprafaţă de a- ţă ca întreaga recoltă să a- ciozitate profesională. Sînt de fapt atributele care Însoţesc
munca fiecărui comunist de la fabrica chimică, ca preambul al
cătorului nostru încercat: mează. pînă seara se află la muncă, în cîmp. proape 80 ha". jungă cît mai grabnic in ham­ modului responsabil in oare e înţeleasă deviza: cincinalul îna­
partidul. La cooperativele din comu­ bare. inte de termen.