Page 27 - Drumul_socialismului_1972_07

39jSfl?i:ífiS5:5S¿':í-? JSSM
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 442 © SIMBATĂ 8 IULIE 1972
zsϾp^xzBESz: 2^j^m^?isiSESE3SSs^aa BEBonsBEBnanra mscasza^Esajssis^asssssz '^FSE7SZSG'23ES3
In cunnd, va Infra în funcţiune Complexul

1
hidrotehnic şl turistic „Valea de Peşti '

Să asigurăm protecţia apei

\WMA^ potabile, să ne opunem poluării

ÏBKSaaZIK22SC35ïaS3£CrKi
HUNEDORE apelor iacului! ÿ,. S?

■«IMajW«WiaiU.W«UHJ>Ma»lllHM»W
Sistemul hidrotehnic şi tu­ produce poluarea este Inter­ s
zisă de lege. Ape uzate în
ristic
se
„Valea
de
Peşti“
Creaţia literară-reflectare construieşte pe afluentul eu înţelesul legal sînt apele ca­ éIIMmIÍ Printre cci mal buni meseriaş! ai Cooperativei meşteşugă­
re se scurg după ce au fost
nume
acelaşi
al
Jiului
de
folosite în aşezări omeneşti
Vest. Unul din scopurile ur­
mărite este alimentarea cu sau scurgeri de pe versanţi reşti „Viaţă nouă“, din Orăştie, so numără şi croitorul Octavian
Oproiu, prezent In fotografic. Peste puţin timp, o nouă haină va
apă potabilă şl industrială a a apelor de ploaie, încărcate ieşi din miiniie lui: Foto: V. ONOIU
localităţilor şi industriei din cu substanţe nocive (gunoi
a marsier enemente Versor, : TRAIAN FILIMObl » Muzică-ŞTEFAN RADUŢ în amonte de baraj repre­ organice, substanţe chimice De ce simplu dacă se poate complicat
îngrăşăminte
alte
grajd,
de
acest bazin hidrografic.
Apele ce se vor acumula
la
combaterea
întrebuinţate
Vivace ben marcatb
Jir Ao zintă un volum de circa dăunătorilor în livezi, păduri In zona comunei Lunca viziona aceste magazine fo­
5 000 000 mc, ceea ce asigu­ sau gospodării etc.) şi care Cernii sînt mai multe par­ restiere cu cele necesare»
ră un debit instalat de 460 pot ajunge, în final, în albia chete forestiere care apar­ mijloacele de transport de
litri pe secundă din apele sursei de alimentare cu apă.
Anii din urma ţi cei care tori literare organizate la o- ţin U.E.I.L. Hunedoara. A- la Haţeg trec prin munici­
vin sînt ani de mari eveni­ raşe şl sate, In Incinta mari­ de suprafaţă, care, pornind Ar fi deci necesară desfiin­ provlzionarea muncitorilor fo­ piul Hunedoara ca să ajungă
mente politice şl sociala, ani lor uzine, la case de cultură de la staţia de tratare prin- ţarea grajdurilor şi a plat­ restieri din această parte a la Lunca Cernii. De ce nu
care-şl vor găsi locul de frun­ sau cămine, sa va declanşa tr-o conductă magistrală, vor formelor de gunoi de pe locului se face cînd şl cum. s-or putea aproviziona aceste
versanţii Văii de Peşti şi din
te In Istoria patriei noastre. In toamna acestui an (septem­ 1 ajunge pînă la ultimul con­ amonte, interzicerea folosirii Organele de resort din mu­ magazine direct din munici­
Prezenţa lor o simţim pulslnd brie — decembrie) un festi­ fl Cîn-le-ce în zbor, Din Iu - mi - na. zo-n-ior, sumator din reţea. Barajul în bazinul respectiv a îngră­ nicipiul Hunedoara, precum piul Hunedoara ?
pretutindeni, de la un hotar val de creaţie şi interpretare va Intra în curînd în func­ şămintelor organice şi chi­ şi conducerea U.E.I.L. din lo­ Cine găseşte o altă soluţie
la altul al ţarii. In conştiinţa a poeziei patriotice de anver­ ţiune cu întreaga capacitate mice, păscutul vitelor, între­ calitate nu pot urmări mo­ pentru ca magazinele despre
proiectată.
fiecăruia vibrează călăuzitor gură republicană. Cele mai de Pîrîul Valea de Peşti are buinţarea de substanţe chi­ dul cum se aprovizionează care am vorbit să poată fi
adevărul acestui timp comu­ seamă creaţii vor fi Înmănun­ un bazin hidrografic de 33 mice pentru combaterea dău­ magazinele forestiere, pentru aprovizionate după preferin­
nist. Flecare dintre fiii acestui cheate într-o serie de culegeri C¿ (lin zon st j>î-nân Sea. ră Mun-că noas-tră-ffoa-w/iţi-ră, kmp şi colectează apa din nătorilor. ţele celor care le calcă pra­
pămînt îşi pune din toată ini­ purtlnd dedicaţia celei de a masivul muntos al Vîlcanu- că ele sînt în subordlnea co­ gul şi nu după cum se ni­
ma umărul la edificarea soci­ 25-a aniversări a Republicii. lui. Din analizele de labora­ De asemenea, devine obli­ operativei de consum Haţeg. mereşte ?
etăţii socialiste multilateral Acest festival, cit şi concursul tor efectuate a rezultat că gatorie salubrizarea coloniei Un lucru însă rămîne totuşi
dezvoltate. Iniţiat de forurile culturale ju­ Ci dm munit fn-nà la ma-ce Au-cu-na-, tot mat ma-re apa este uşor agresivă faţă forestiere Arcanul, situată la curios. Ca să se poată apro­ N. PALTIN
1 km în amonte de lac, ast­
In primele rlndurl 11 găsim deţene vor constitui dealtfel \ / de metale feroase şl se în­ fel îneît toate apele uzate
pe cel ce s-au angajat cu ero­ unul din obiectivele consfă­ PF= ) r / 1 cadrează în limitele excep­ provenind de la aşezările ....1
ism In Îndeplinirea cincinalu­ tuirii cu conducătorii cenaclu­ rp O?—1 __ 1___ r V±""r^" 1 ţionale cerute apei de băut. gospodăreşti să nu fie de­
lui Înainte de termen. Coloa­ rilor şi cercurilor literare hu- % ----- ST -A- L-&A -4— Pentru a menţine calităţile versate în albia rîului decît Spaţii noi de cazare în campinguri
nele ziarelor şl revistelor nedorene din 16 iulie a.c. hei , he,, hrfV-— Hei ; be,, be, , hei, bei, superioare ale apei, se Im­ după o prealabilă epurare.
consemnează omagiatlv strălu­ Avem convingerea că mem­ y pune luarea de urgenţă a u- Sîntem printre puţinele Zilele trecute a avut Ioc Orăştiel au fost terminate
cirea comunistă a zilelor de brii cercurilor literare se vor nor măsuri riguroase de pro­ ţări din lume care beneficia­ la cabana-camping „Parc" lucrările de construcţie a 6
Intensă emulaţie creatoare cu­ situa la înălţimea evenimen­ ts st tecţie. ză de o legislaţie completă din Zswn, a cooperativei de căsuţe însumînd 12 locuri.
prinse In calendarul polltlco- telor ca mesageri al artei hu- “ Săi id i-ni- rrâ. si cîn- tă Ta -râ-n vi -/ - ior S ă. -v/o -tj, Pîrîul Valea de Peşti fiind în ceea ce priveşte gospodă­ Cu acestea, spaţiul de ca­
social. Glndul lor de înaltă nedorene, seva scrisului. lor } o sursă ideală de alimentare rirea şl protecţia apelor. A- consum, recepţia a două că­ zare al campingului se ri­
cinstire către patrie şi partid găsindu-şl izvoarele printre cu apă, toţi locuitorii şl toţi ceastă lege defineşte gradul suţe din cărămidă, tip casă dică la 32 de locuri în 10
îmbracă, prin pana creatorilor nestinsele flăcări ale furnale­ 4 35a factorii de răspundere au de civilizaţie şi de dezvolta­ individuală, cu două apar­ căsuţe.
de literatură, veşmlntul ales lor, In adtncurile acestor pla­ 3^j datoria de a-1 proteja împo­ re al unei ţări. Sîntem da­ tamente fiecare, compuse Aici au mai fost construi­
al metaforelor, oglindind viu triva poluării, astfel ca apa tori, fiecare la locul lui de
iuri cu cărbune şi aur, In Ini­ J- m-msH decîn-fecpli-nă, To-ra-t d'n-fac <Je lu-mi-nă. din cameră şi bale, în că­ te anul acesta două filigo-
tot ce se construieşte în a- ! ’ ■ ---- i > să-şi păstreze caracteristici­ muncă, să. contribuim prin
mile minunate ale oamenilor m le fizice, chimice şl biologice suţe fiind în perspectivă a rii — un fel de folşoare de
ceastă străbună vatră roma­ acţiunea şi prin exemplul
Hunedoarei. £ necesare unei ape potabile, nostru la păstrarea purităţii se Introduce apă curentă. toată frumuseţea — unde
nească cu braţul şl cu mintea. apă utilă sănătăţii populaţiei, apelor.
~CT Tot cu scopul de a se se poate servi masa. Pen­
Pe lingă numeroasele şeză­ AUREL1AN StRBU H<e, ; ft*', hei, He, ! animalelor, vegetaţiei şi fau­ A. SIMIONESCU
'OO pA nei acvatice. diriginte la şantierul mări spaţiul de cazare în tru toate căsuţele există
SZ3SL Ê 2T Evacuarea apelor uzate Complexului hidrotehnic şi campinguri, şi la Poeniţa duşuri cu apă curentă.
4—0- sau oricăror materii care pot turistic Valea de Peşti
Cîo- te-ce în zbor, Din Iu- rm-na zo-r>- lor,
lu miné -ţ~r- =r=^
Cîn- te-ce in zbor. Hei bei! Oorgţî o băutură rece? N-avem gheaţă, dar
Ml-eşti Patrie, pe buze, clnteo rar 1
Hotare-ţl scriu conturul unei Inimi
Ctntece In zbor,
In care rlurl grele de lumină Hai viorilor,
Pulsează frumuseţi ce-n noi răsar. Din lumina zorilor/ Din lumina zorilor, FRIGIDERELE STAU GOALE!
> Că din zori şi pînă-n seară Şi să duceţi pîn-la stele
M-cplec In tine ca-ntr-un rlu ce cîntă I Munca noastră-i soare-n ţară, Hora-naltă-a ţării mele.
Să mal culeg o rază sclipitoare Că din munţi pînă la mare Bucurie, ciocîrlle, Să începem raidul de faţă © In cinci oraşe — Deva, Hunedoara, Petroşani, riaşului din sector, completa
Bucuria-i tot mai mare. Peste mîndra Românie. cu două aspecte elocvente gă-
Adinca ta înfiorare sflntă Călan, Simeria — există 500 agregate frigorifice nu­ această idee frigotehnistul Va-
Hei, hei, hei... Hei, hei, hei... | site pe teren : Braseria „Tu­ sile Moldovan.
Iml tule-n cîntec dor de Înălţare. mai în unităţile de alimentaţie publică. Capacitatea
rist“, din Deva, ora 16,00, oră In sectorul său, chiar în
de vlrf în servire, mai ales de răcire a acestora este de peste 50 009 litri la o condiţiile lipsei de clor metil,
Dintr-un prezent de ctntece slăvite că se găseşte şi. bere. Bucuria singură încărcătură. doar 4-5 agregate nu funcţio­
Saltă Inimă şi cîntă, Bucurie-naripată,
Prin ruguri de eroi, prin roşul pur celor ce au prins un loc la nează din 60 pe care le are
Ţara-n viitor s-avintă, Ce cuprinzi azi ţara toată, masă este, însă, scurtă. Berea © ...Dar cele aj’unse pe mîna unor şefi de uni­ de întreţinut. Despre Vasile
Aprins In mîinile bătătorite Inima-I de cîntec plină, inima-i de cîntec plină, este caldă. Şi de la toate me­ tăţi „lasă-mă să te las“ nu răcesc băuturi, ci merg în Moldovan, bufetiera unui res­
Răsări ca o lumină împrejur I Ţara-i cîntec de lumină. Ţara-i cîntec de lumină. sele curg întrebări : „N-aveti taurant spunea: „Dacă-1 chemi
gheaţă?", „De ce ne daţi be­ gol ! noaptea să repare frigiderul
Hei, hei, hei... Hei, hei, hei...
EUGEN EVU re caldă ?“, „De ce nu ţineţi @ Servicii plătite prin naivitatea unor şefi de u- unităţii, noaptea vine şi-l re­
cont de cerinţele consumato­ pară“. Chestiune de conşti­
rilor?". La toate aceste între­ nitâţi, dar din buzunarul statului. inciozitate.
bări, ospătarele răspund de Problema întreţinerii şi ex­
sus : „Ce vrei, tovarăşe ? ploatării agregatelor frigorifi­
O a m e n i o r U R C U Ş N-avem gheaţă I". ce am mai tratat-o amplu în
Cu asta — cred ele — au
urmă cu un an şi ceva. Alunei
Cîmpiile visează grîu
ţumiţilor. Dar nu-i chiar aşa.
Sub povirniş de lună plină pus capăt întrebărilor nemul­ s-au luat măsuri, activitatea a
fost mal bine organizată şi o
— La unitatea mea situaţia
sau foarte puţin folosite, în
Prin apele ţinuţe-n frîu In bar, după tejghea, există timp ce consumatorii erau ser­ e cea mai bună — spunea vreme nu s-a simţit nevoia de
§ o r i d a Curg constelaţii de lumină. un vas mare, în care s-au pus ple sînt multe : la bufetul „Vi­ Nicolae Alexa, „Carpaţi“ din a reveni. Iată însă că dezin­
viţi cu băuturi calde. Exem­
responsabilul
sticlele de bere în apă, dar
teresul şi Ţin oarecare gol în
restaurantului
Şi munţii săgetează-n cer
într-o apă neschimbată de mai
aprovizionarea cu agent frigo­
Rotirea timpului înaiiă multe zile. Ceva mai încolo, ile noi“, cofetăriile din cen­ Petroşani. In această „cea mai rific au dat iar treburile peste
Şi frumuseţile se cer în magazie, două dulapuri fri­ trul nou al Devei, precum şi bună situaţie posibilă” un a- cap, au readus problema „pe
Desăvîrşite-n vis şi daltă. gorifice, de mare capacitate, la restaurantele „Bucegi", gregat nu funcţionează, iar
Colectivul de artişti ama­ trei acte reeditează străvechi lansarea în joc a inocentului „Corvinul“, „Dunărea", pati­ ordinea de zi" la mai multe
tori ai Casei de cultură a sin­ intrigi. Béatrice (Nicidina O- aspirant la glorie nemuritoa­ merg în gol. Răcesc doar cî­ altui nu răceşte, ceea ce e niveluri. Cercetînd situaţia din-
seria
„Dorna",
chioşcul
dicatelor şi ai Şcolii populare laru) şi Hélène (Maria Lă- re — Flaimuc, poet de saloa­ Culori de steag clocotitor teva roţi de caşcaval, ceva de răcoritoare „Cireşica“, totuna. tr-un punct de vedere, ajun­
— Utilajele nu sînt nici în­
de artă din Petroşani şi-a ban), secretare la agenţia de ne „cu volum", precum şi a Ne dau îndemnul şl tăria produse semipreparate, pentru (la care gheaţa se to­ treţinute, nici exploatate ca gem la concluzia că iar a slă­
propus, în stagiunea care se publicitate „Ritter", stnt aga­ pleşuvului contabil cu mine- Să-nfăpluim în viitor care şi un frigider de casă pea afară, în bătaia soarelui) lumea — spunea inspectorul bit exigenta I.R.U.C., benefi­
încheie, să reamintească oa­ sate şi amuzate în acelaşi care, Carîmb (Ion Liciu) — Tot mai prosperă România ! „Fram" ar fl prea mare. şi altele din Hunedoara. O comercial Gabriel Kandut. Am ciarii săi principali, T.A.P.L.
menilor banalul adevăr, acela timp de insistenţele cu care Moş Costache îi zic ai casei, TRAÎAN FILIMCN De ce nu se pune berea, apa situaţie aparte am întîlnit la aplicat amenzi multor şefi de şi O.C.L. alimentara, nu cola­
că le place să rîdă. Au fă­ domnul Coctrţău (Gheorghe veşnic şi neconsolat adorator. minerală, alte băuturi pe gră­ restaurantul „Bachus" din De­ unităţi pentru că păstrează în borează optim, personalul co­
cut-o cu succes in cursul lu­ Sereş) revine zilnic pentru a tarele de jos ale acestor dula­ mercial nu e suficient instru­
Sentimentele generale u- puri enorme ? va, unde celor două dulapuri frigider slănină sărată şi me­
nilor aprilie şi mai la Petro­ afla dacă nu a apărut func­ it în privinţa folosirii acestor
mane, brodate pe fondul so­ frigorifice proiectanţii şi con­ zeluri afumate.
şani, Petrila şi Aninoasa. Re­ ţionarul de la domenii. Obse­ cial bine determinat, veridici­ Şeful unităţii, Giovani Iones- structorii ce au renovat loca­ Despre întreţinere, Dumitru agregate (sau nu le folosesc,
cent, mesajul lor reconfortant sia vieţii sale şi a coanei cu, spune că nu permit orga­ lăsîndu-le să meargă în gol,
tatea ţipurilor create, puterea lul le-au asigurat un asemenea Ghiţan, responsabilul com­
a fost interceptat şi la distan­ Frosa (Lia Pădureanu), stima- Şedinţa cenaclu’ui nele sanitare şi că... nu s-a sau le suprasolicită). F-a ruai
lor de convingere dau piesei spaţiu în care nu pot funcţio­ plexului „Parîngul“ din carti­
ţă — pe scena Casei de cul­ gîndit la acest aspect, căutînd văzut că starea de disciplină
lui Locusteanu actualitate şi „Flacăra“ na, sufocîndu-se pur şi sim­ erul Aeroport, avea următoa­
tură a municipiului Timişoa­ să ne convingă, desigur fără pe la unele secţii I.R.U.C., în­
aderenţă la public. Persona­ plu din lipsă de aer... rea părere :
ra. Prezenţa colectivului pe- rost, că berea din magazia din deosebi la cea din Petroşani,
jele realizate de George Ne­ I.a Hunedoara, în cadrul Starea agregatelor frigorifi­ — Unii salariaţi de Ia în­
troşănean cu farsa lui Petre graru, Gheorghe Sereş, Silvia clubului ..Siderurgistul' , a curte e rece. Şi afară erau ce din unităţile de alimentaţie treţinere ai I.R.U.C. profită de are nevoie de corectări. Cu-
1
Locusteanu „Funcţionând de Artlştl amatori din Liciu, Ion Liciu se individu­ avut loc o nouă şedinţă a „doar" vreo 30 Am consul­ publică şi alimentare din mu- slăbiciunea unor şefi de uni­ mulînd toate acestea, Direc­
la domenii" s-a conturat ca alizează nu numai prin doza cenaclului literar ,,Flacăra“, tat cu privire la afirmaţia de nicipul Petroşani a făcut nu tăti care nu tin evidenta ore­ ţia comercială a judeţului tre­
un răspuns matur da iniţiati­ de grotesc cu care i-a înzes­ aîiliat Filialei din Braşov a mai sus pe asistentul igienist, demult obiectul unei analize lor cît au funcţionat roal a- buie să concluzioneze că sînt
va Casei de cultură din Ti­ judeţ în confruntare Dumitru Frătilă, de la Inspec­ gregatele. Plătesc ca st cum încă multe de făcut în privin­
trat generos autorul, ci şi Uniunii scriitorilor, puternic toratul sanitar de stat. în comitetul executiv al con­ ţa unei bune întreţineri şi fo­
mişoara de a susţine un prin arta deosebită pe care atelier de creaţie a mânui­ siliului popular municipal. Au ar fi funcţionat toată luna.
schimb de experienţă intre' cu publicul timişorean au impus-o de la prima ri­ torilor condeiului din jude­ — N-am oprit şi nu vom o- fost analizate, cu acea oca­ De aici se deduce că se face losiri a utilajului comercial, a
colectivele dramatice ale ce­ dicare a cortinei pînă la sfir- ţul nostru in cadrul şedin­ pri niciodată pe nimeni să ră­ zie, toate aspectele pro­ şi o întreţinere bună dar ea agregatelor frigorifice în spe­
cial.
lor două lăcaşuri de cultură. şitul spectacolului. ţei a citit poetul Aurelian cească băuturile în frigider blemei — aprovizionarea sec­ nu so face peste tot. ION CIOCLEI
Succesul repurtat de artiştii Cei prezenţi în sala Casei Sîrbu. Pe marginea creaţii­ — ne-a declarat dînsul. E ţiei Î.R.U.C. cu piese de — Starea agregatelor depin­
amatori timişoreni cu piesa lor prezentate, făcînd par­ clar. Responsabilul de la „Tu­ schimb şi agent frigorific, mo­ de de conştiinciozitatea mese­ GH. I. NEGREA
de cultură a municipului Ti­ rist" e preocupat să caute
„Gaiţele" de Al. Chiriţescu te din ciclul „Gest. Semn dul cum îşi fac datoria unii
bila sa consoartă, era aflarea mişoara, la spectacolul petro- scuze, nu . soluţii de mai bună
pe scena Casei de cultură din Cuvînt"., au avut loc discu­ salariaţi ai secţiei, discernă­
unui ginere funcţionar la do­ şănenilor, au rîs din suflet, servire.
Petroşani a fost elegant ree­ ţii, s-au făcut recomandări. mântul cu care sînt exploatate ŞCOALA PROFESIONALĂ
menii. Ciudata dorinţă îşi a- au rîs pe săturate şi au mul­
ditat de mesagerii dragostei S-a evidenţiat necesitatea Restaurantul „Ciuperca“, din aceste utilaje în comerţ.
vea rădăcini pe cit de vechi ţumit tot din suflet, cu aplau­ Hunedoara, responsabil Romeo
de artă hrănită la izvoare de ca toţi scriitorii hunedoreni Am „picat“ cu ancheta noas­ ENERGETICĂ DEVA
pe atît de hazoase. In noap­ ze spontane, strădania şi ta­ Abramovici.
energie şi cărbune. tea venirii pe lume a Aspa- lentul artiştilor din Valea să reliefeze mai pregnant în tră în municipiul Petroşani la
Tradiţiile mai vechi de un siei (Cornelia Olaru) fiica lor, scrisul lor realizările oame­ — Cît de mare ar fl cani­ scurt timp după acea analiză. ANUNJA
Jiului. S-a dovedit încă oda­ cula, nu mă plîng că n-am Cîteva păreri, cîteva consta­
deceniu ale şcolii populare coana Frosa visase un func­ nilor muncii de la oraşe şi
tă, cu argumentele artei, că sate, succesele obţinute în gheaţă — ne spune şeful uni­ tări făcute denotă o stare de că primeşte candidaţi !a examenul de admitere
de artă şi-au confirmat şi cu ţionar de la domenii. De a-
acest prilej vigoarea. „Jocul tunci, intima convingere a oamenilor le place să rîdă. opera de ed'iicare socialis­ tăţii. Folosesc la capacitatea lucruri nu roză, dar foarte în şcoala profesională pentru specialitatea FI­
maximă spaţiul frigorific de
„pestriţă".
de-a vacanţa", „încotro", „Bu­ cuplului Coctrţău rămăsese tă. care dispun : în barul frigori­ L-am însoţit la trei unităti NISOR CONSTRUCTOR.
cătăreasa", „Visul unei nopţi că doar un funcţionar de la ILEANA LASCU fic — 100 de sticle, în vitrina pe frigotehnistul Adrian Stă-
de iarnă", „Ultima oră", „O domenii va putea asigura vii­ frigorifică — 200, în dulapul nilă. Ni s-a spus că este unul Elevii vor beneficia de gratuitate pe timpul
noapte furtunoasă" şi acum torul fericit al odraslei lor. frigorific — 300. Un total de dintre salariaţii secţiei car=-şi şcolarizării pentru cazare, masă, îmbrăcăminte
„Funcţionarul de la dome­ De unde şi insistentele anun­ 60Ó sticle cu diferite băuturi face conştiincios datoria. şi rechizite.
ţuri, nevroticele căutări şi aş­
nii" — sînt numai cîteva din teptări care aduseseră la am în permanentă puse la re­ — Am un sector mare, spu­ Examenul are loc în ziua de 12 iulie 1972 şi
piesele puse în scenă cu pa­ ce. Rotaţia continuă pe măsu­ nea, şi aproape în riecare uni­
siune şi multă competenţă şi exasperare întreaga suflare a ra consumului. Chiar şi cînd tate am cîte un agregat care constă din matematică şi fizică.
agenţiei „Ritter".
care au întrunit aprecierile am gheată, frigiderele le folo­ nu funcţionează din lipsă de Candidaţii care au susţinut examene Ta ma­
Simultan se consumă şi al­
sincere ale publicului. Fiindcă sesc la maximum. Introduc în agent frigorific. Zilele acestea tematică şi fizică la alte şcoli profesionale şi au
cei înrolaţi în detaşamentul te drame sentimentale. Zia­ ele cîte sticle încap, pe care am primit freon în loc de dor obţinut cel puţin media 5 (cinci) însă au fost de­
slujitorilor artei se dăruie a- ristul Jorj Rimniceanu (Ri- ospătarii le scot apoi şi le metil. E o substanţă cu care
cesleia cu tot ce au mai bun, chard Buşneag) nutrea senti­ pun în frapierele cu gheată, n-am lucrat pînă acum. Am claraţi respinşi pot fi admişi Ia specialitatea fi­
mai generos; şi în acest caz mente prea pure pentru dră­ după cum se fac comenzi de început să fac înlocuirea, dar nisor constructor fără a mai susţine examen de
puntea actor-spectator devine gălaşa Aspasia Coctrţău ca către consumatori. nu ştiu cum se vor compor­ admitere.
Două exemple grăitoare de­ ta agregatele.
trainică. E unul dintre „se­ să poată asista imperturba­ Informaţii suplimentare Ia sediu! şcoli, Deva,
spre ceea ce se cheamă bun Pentru buna funcţionare a
cretele“ artiştilor amatori din
bil la jocul meschin menit str. Minerului nr. 28, telefon 12813.
Petroşani, salutaţi pe scena gospodar, atenţie, solicitudine agregatelor se importă agent
unei nefericite lansări în via­ — şl viceversa ! — fată de friqorific. Dar la unitatea de (327)
timişoreană cu ropote de a-
ţă. De aceea, la apariţia lui miile de consumatori, care carne din cartierul Carpaţi o
plauze aproape la fiecare re- pretind pe bună dreptate o
T. Popescu Piscifling (Gheor­ paletă ruptă de la ventilatorul
. plică. Şi tot de „secretele" băutură rece pe timp de ca­ agregatului a retezat ţeava de
ghe Negraru), mult căutatul
succesului ţine deplina substi­ niculă. Primul exemplu, cel al cupru şi tot clorul metilic s-a
tuire a actorilor personajelor funcţionar de la domenii, ri­ ascunderii după degetul „n-am scurs pe jos. Şi secţia nu avea L O T O
jucate. Petre Locusteanu a dicol Don Juan vînător de gheaţă" (dar nu folosesc agre­ în magazie un gram do clor
fost un fin cunoscător al psi­ gatele frigorifice!) l-am găsit metil. Agregatul respectiv
zestre, Jorj porneşte „la lup­ Rezultatele tragerii din 7 iulie 1972 :
hologiei umane. ,,Funcţiona­ urmat cu credinţă de mulţi funcţionase tot timpul cu o
tă". Şarja societăţii burgheze, Extr. I,: 74, 21, 73, 45, G0, 39, 7G, 8, 80.
rul de la domenii" nu e o Ceramic,i — Îngemănare perfectă do măiestrie, frumuseţe şi alţi şefi de unităţi care nu-şi masă de lemn peste el, con­
realizată de această savuroa­ motivo de nepreţuită valoare. Foto: V. ONOIU complică existenţa. Adică am Extr. a Il-a : 49, 31, 23, 59, 50, 4G, 62.
farsă gratuită, un joc de dra­ trar oricăror instrucţiuni de
gul jocului. Subiectul celor să farsă, se completează prin văzut spatii frigorifice goale folosire.