Page 30 - Drumul_socialismului_1972_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 443 @ DUMINICA 9 IULIE 1972

In minele INIŢIA TIVE DE VALOARE■ EXPERIENŢA POZITIVA

din Valea Jiului ÎN SPORIREA PRODUCŢIEI

Important este acum Constantin Grădinara, fruntaşul de la Uricani care s-a
Realizează

suplimentar
murnrn npmi prin m- ¡nat la întrecere cu propriile recorduri, se destăinuia:

două cicluri
m\im u toate lucrările minimi Nu enici u
99
complete

â ACLS1II MOBIL ill Al INTIilCllili! Lucrurile aces pe lună

Cu puţin timp in urmă, de cel puţin 100 ml va în­ cupări 7 Ni se par cît se
intr-o consfătuire a briga­ semna asigurarea capacităţii poate de concludente în a-
dierilor, cunoscutul miner de producţie a minei pentru cest sens relatările tov. ing- a în abatajele
de la Lupeni, Eroul Muncii îndeplinirea sarcinilor vii­ Gheorghe Giuciea, director învafat La şe&a/a muncii
Socialiste Petre Constantin, toare, va crea una din prin­ tehnic cu problemele de
a avut o idee i brigăzile de cipalele condiţii pentru în­ cercetare-dezvoltare. frontale
mineri să se angajeze — în deplinirea planului în per­ — Extinderea celor trei'
entuziasta întrecere socialis­ spectivă. iniţiative la exploatările
tă ce se desfăşoară în în­ — Nouă, frontaliştllor de miniere din Valea Jiului e- Constantin Grădinara e binecunoscut la Uricani. Nume­ trulea pregăteşte materialul nişti —, de nădejde ca Te­
tâmpinarea Conferinţei Na­ la Lupeni, a declarat mine­ voluează bine, reflectînd con­ le său a făcut ocolul Văii Jiului, iar în ultima vreme al în­ auxiliar pentru armare (şu­ odor Bird, Ion Pirjol, A-
ţionale a partidului şi a ce­ rul Vasiie Calla, ne este de­ ştiinţa înaintată şi hotărî- tregii ţări. Un miner de nădejde. Un fruntaş al adîncurilor, ruburi, cleme etc.). Tot cei lexand.ru Danciu, Costică
lei de a 1 XXkv-a aniversări osebit de plăcut să ne între­ rea minerilor de a-şi aduce un specialist al vitezelor de avansare. In luna mal, brigada doi oameni manevrează ma­ Cimpeanu, Aurel Sotinga,
a proclamării Republicii — cem cu Petre Constantin pen­ întregul aport la înfăptuirea a obţinut o viteză de avansare de 154 ml faţă de 83 ml pla­ şina de încărcat, îndepăr- Aurel Şoşoi, Ion Dănălache,
la depăşirea numărului de tru că el este un om care obiectivelor politicii parti­ nificat în galeria dublă, In profil de 12,5 mp, în iunie — în tînd-o de ort (frontul de în jurul căruia s-au format
cicluri (un ciclu — o succe­ ştie ce vrea, ştie cum să-şi dului. condiţii de lucru mai grele — 123 ml avansare faţă de 71 ml lucru) ca să se poată puşca. şi se formează, ca viitori
siune completă de operaţi­ organizeze munca şi de la Trebuie avute însă în ve-i planificat, în galeria de acelaşi profil. Este iniţiatorul che­ Pentru a evita orice pierde­ mineri, cei nou veniţi la
uni) lunare. Şi a demonstrat el avem Întotdeauna ce în­ dere şi unele aspecte nega-i mării de a se realiza Ia lucrările de deschideri şi pregătiri re de timp cil puşcarea, s-a mină. Ceea ce se remarcă
simplu şi convingător efi­ văţa. Dar, mai presus de tive. Aşa cum subliniam şi' o avansare medie lunară de 100 ml. Iată-1 pe acest miner, asigurat să avem artificier la brigada noastră este fap­
cienţa acestei iniţiative: toate, este sporul de produc­ în cadrul unei anchete or-> plin de optimism, povestind pentru cititorii ziarului nostru la' dispoziţie pe întregul tul că nu avem fluctuaţie,
„...Jn abatajul meu, un ci­ ţie important pe care 11 poa- ganizate pe această temă de despre brigada sa. parcurs al programului de nu avem plimbăreţi, adică
clu echivalează cu 1100 to­ 'te realiza mina prin aplica­ redacţia ziarului „Steagul 6 ore. Pentru a cîştiga timp, din cei care vin, se anga­
ne ; dacă vom realiza două rea de către toate brigăzile roşu" din Petroşani, consi­ artificierul este ajutat ele jează şi apoi pleacă.
cicluri in plus pe lună obţi­ de frontalişti a acestei ini­ derăm necesar să se acţio-< Ce lucruri interesante aş cu maximum de folos a fi­ doi oameni (examinaţi în Prezentîndu-vă aceste scurte
nem un spor de producţie ţiative. In ce ne priveşte pe neze cu mai multă fermitate putea să va povestesc de­ ecărui minut din programul legătură cu această opera­ relatări despre brigada noas­
de 2 2 0 0 tone ceea ce în- noi — avînd toată stima şi cu mai multă insistenţă, spre brigada noastră 7 Nu de lucru. Sub aspectul or­ ţie) la pregătirea puşcării tră, considerăm că v-am
tr-un an reprezintă peste pentru brigada lui Petre — ca în scurt timp cele trei cred că pe unii i-ar intere­ ganizării, chiar de la intra­ (faţă de unul înainte). Deci, spus totul despre noi. Ceea
26 000 tone. Dacă toţi vom cred că nu este exclusă po­ iniţiative să fie însuşite şi sa prea multe. Stntem o rea In mină fiecare schimb tot timpul, fiecare ştie foar­ ce cred că ar mai trebui
face aşa...". Şi ideea lui Pe­ sibilitatea de a o depăşi, cu aplicate cu rezultate bune mină de oameni — 16, cu se îngrijeşte mai întâi de te precis ce are de făcut, să se ştie este buna înţele­
tre Constantin a prins rădă­ toate că şl ea s-a autodepă- la toate fronturile de lucru; mine 17 — care lucrăm la aprovizionare; după ce a- minut cu minut, operaţie cu
cini. La Lupeni, însuşindu-şi şit, realizînd luna trecută do­ unde există sau se pot crea' o viitoare galerie de bază provizionarea e făcută „din operaţie. In ceea ce priveşte gere, prietenia care ne leagă Comunistul COSTACHE ZA-
iniţiativa, 10 brigăzi de uă cicluri şi jumătate faţă condiţii corespunzătoare. Aşa a minei, ce va deschide ca­ mers“ pentru două armă­ disciplina o respectăm pe noi toţi, ca pe nişte fraţi, HARXA, unul dintre cel mal
in
personală,
atît
în
viaţa
pleacă,
schimbul
noi
straturi
vechi
frontalişti se întrec pentru de două cît s-a angajat. cum se întîmplă de obicei lea spre Rezultatele pe de căr­ turi cel nou trece direct la cu stricteţe. La aceas­ viaţa de familie ca şi în reputaţi mineri de la Paro­
şeni, ales delegat la Conferin­
bune.
iar
care
depăşirea numărului de ci- — Observaţiile minerilor cu tot ceea ce e nou, proas­ le obţinem văd că se cu­ lucru. Apoi, timp de 30 de ta s-a ajuns prin omogeni­ muncă şi toate acestea le-am ţa Naţionalii a partidului, este
petele iniţiative minereşti nosc. Cum le obţinem 7 minute se. pregăteşte fron­ învăţat muncind exi greul, printre primii frontalişti care
au îmbrăţişat iniţiativa orta­
întîmpină şi ele o seamă ds zarea treptată a brigăzii. cului său de la Lupeni, Petre
Ne bazăm pe două ele­ tul de lucru pentru puşcare. Toţi membrii brigăzii sînt cu dificultăţile şi cu lipsu­ Constantin. Realizînd în luna
© Angajamente Izvorîte din înalta conştiinţă piedici printre care se re­ mente importante: pe or­ In timp ce doi oameni per­ trecută două cicluri complete,
marcă manifestările de for­ forează găurile, unul pre­ stabili, statornici. Brigada rile. Le-am învăţat — cum brigada minerului Costache
muncitorească a minerilor @ Sporirea vitezei de a- malism şl rutină. Există în ganizare şi pe disciplină, şi găteşte pămîntul pentru are un nucleu de oameni s-ar spune — la şcoala Zaharia şi-a depăşit simţitor
vansare la lucrările de deschideri şi pregătiri - ga­ mai multe locuri, de exem­ una şi alta vizează de fapt foituit (burare), iar al pa­ vechi — majoritatea comu­ muncii, la şcoala vieţii. sarcinile do plan.
acelaşi lucru — utilizarea
ranţia asigurării capacităţilor de producţie pentru în­ plu, tendinţa de a se orga­
deplinirea planului în perspectivă ® Dacă toate bri­ niza brigăzi de avansare ra­
pidă care, practic, realizau
găzile' de frontalişti de la E.M. Lupeni realizează două şi pînă acum viteze mari.
cicluri în plus pe lună se va obţine o producţie su­ Or, dacă vrem să facem
1
plimentară de 140—150 mii de tone anual. un lucru serios, cu eficienţă
© Sînt necesare măsuri efective de îmbunătăţire a a- maximă trebuie să ne con­ Minerul comunist RE-
centrăm eforturile şi preo­
provizicnării locurilor de muncă, a asistenţei tehnice cupările pentru a aduce la MUS PĂDUREANU, de
acordate, a funcţionării utilajelor şi instalaţiilor nivelul realizărilor obţinute Ia mina Lupeni, s-a an­
@ Reintru a face un lucru serios, cu eficienţă maximă de brigăzile fruntaşe pe gajat împreună cu orta­
toate celelalte formaţii de cii săi să preia iniţiati­
trebuie concentrată atenţia de a aduce la nivelul re­ lucru. Aceasta este, după va de a realiza lunar
alizărilor obţinute de brigăzile fruntaşe toate forma­ opinia noastră, la ora actu­ cel puţin două cicluri
ţiile ale lucru. ală cea mai mare rezervă complete. După prima
de creştere a producţiei la lună de întrecere, acest
toate minele. vrednic şi destoinic mi­
cluri prbtgramate lunar. Pre­ privind necesitatea creării Iniţiativele minerilor de a ner — prezent în foto­
alături
grafia
noastră,
luarea şi aplicarea acestei unor condiţii de muncă op­ creşte vitezele de avansare, de cîţiva ortaci de-ai
iniţiative reprezintă pe ex­ time la fronturile de lucru de a mări numărul de ci­ săi — are satisfacţia de
ploatare, potrivit ţinui calcul sînt întru, totul juste — ne-a cluri, de a asigura ritmici­ a se număra printre cele
Lucrlnd cu combina într-un
economic estimativ, 12 000 confirmat tov. ing. Dumitru tatea producţiei sînt foarte 10 brigăzi de frontalişti abataj frontal din sectorul VI
tone de cărbune lunar, iar Popeanăş, directorul minei valoroase. Dar ele îşi vor de la Lupeni care, prin al E.M. Lupeni, brigada mi­
anual MO—150 mii de tone. Lupeni. In perioada din ur­ arăta ai adevărat roadele materializarea iniţiativei, nerului MIHAI BLAGA a e-
fectuat suplimentar In cursul
Cam in acelaşi timp, la V- mă am avut destul de nume­ numai în măsura în care ex­ au obţinut peste preve­ lunii iunie trei cicluri com­
ricani, 'de la brigadierul roase defecţiuni tehnice, me­ tinderea şi aplicarea lor are derile de plan o produc­ plete, sporind astfel viteza de
Constantin Grădinarii, a por­ canice şi de organizare care ca suport o organizare supe­ ţie de peste 12 000 tone avansare cu aproape 4 m li­
rioară a întregului proces de
nit iniţiativa de a se reali­ au influenţat negativ rezulta­ producţie, o funcţionare bu­ cărbune. niari peste plan. Succesul a
fost obţinut prin menţinerea
za-de către fiecare brigadă tele unor abataje şl de an­ combinei In perfectă stare de
o avansare medie lunară de samblu, pe mină şi de aceea nă a tuturor compartimente­ funcţionare, folosirea deplină
100 ml la lucrările de des­ asigurarea unor condiţii bune lor de activitate ale minei, a timpului de lucru In abataj
In toate cele patru schimburi.
chideri şi pregătiri, iar la la fronl urile de lucru con­ asigurarea unor condiţii de
Aninoasa de la minerul Pe­ stituie pentru noi o savană lucru optime fiecărei forma­
ţii de lucru. Pe această bază
tru Roman iniţiativa de a de căpetenie. Generalizarea va trebui să antrenăm la în­
se extrage zilnic din abata­ iniţiativelor, care vizează o suşirea noilor iniţiative nu
jele cameră patru cîmpuri viteză de avansare superioa­ Problemele cu care se noscută şi aplicată nu numai Activitatea politică intensă Motivele: ba că este verde, bune extras. In acest scop,
de cărbune de pe fiecare a- ră la toate genurile de lu­ numai brigăzile care merg confruntă în prezent la mina noastră, dar şl în alte desfăşurată de organizaţiile ba că este prea gros, ba... îm­ agitatorii au fost puşi în te­
ripă. Trei iniţiative izvprî- crări miniere şi o producti­ bine ci şl pe acele brigăzi colectivul minei Lupeni exploatări ale Văii Jiului, a noastre de partid s-a soldat mă şi îndrumaţi să organize­
care au nevoie de organiza­
te din înalta conştiinţă vitate mai ridicată, presupu­ re, de îndrumare şi asisten­ sînt cunoscute. Luptăm cu fost larg popularizată prin cu extinderea iniţiativei lui preună cu cadre din condu­ ze discuţii individuale sau cu
muncitorească a minerilor, ne de la bun început o pla­ multă dîrzenie pentru ca în toate mijloacele muncii poli­ Petre Constantin la toate a- cerea exploatării am analizat grupuri de mineri. Concomi­
din devotamentul lor faţă sare corespunzătoare a fie­ ţă tehnică mai bună, de o a- cinstea Conferinţei Naţionale tice. In mod deosebit am pus batajele frontale ale minei, situaţia creată şi am consta­ tent gazeta de perete, gazeta
de partid, din dorinţa ar­ cărui loc de muncă cu efec­ provizionare corespunzătoare a partidului să realizăm şi să accentul pe munca de la om iar rezultatele au întrecut aş­ tat că motivele, în bună mă­ satirică „Sfredelul", staţia de
tive, aprovizionare materia­ a loailut de muncă pentru
zătoare de a contribui ple­ a putea reduce timpii de lu­ depăşim planul pe luna iu­ la om, desfăşurată de agita­ teptările. Zece brigăzi, prin­ sură, nu sint justificate. A- radioamplificare şi celelalte
nar la împlinirea chemării lă, asistenţă tehnică. In con­ cru Ia unele operaţii, pentru lie, să permanentizăm rezul­ tori, de toţi comuniştii. In a- tre care şi cele conduse de mijloace ale muncii politice
partidului: ) cincinalul îna­ secinţă, se cere să urmărim tatele bune la extracţia de celaşi scop am folosit „Ziua Remus Pădureanu, Vasiie Cai- tunci, Ia efectuarea schimbu­ au acţionat prompt, concret,
inte de termen. Trei iniţia­ zilnic, cu atenţie, fiecare loc a lucra mal productiv. cărbune în lunile următoare brigadierului" — acţiune prin la, Mihai Blaga şi, desigur, lui, am chemat la faţa locu­ iar rezultatele încep să se
de muncă din toate punctele Ce se poate spune în fi­ şi astfel să recuperăm o can­
tive care au făcut repede excelenţă generalizatoare a a iniţiatorului acţiunii, au lui pe minerii din brigăzile vadă: lemnul de mină este
de vedere, să asigurăm mer­ nalul acestui dialog î Iniţi­ titate cît mai mare din pro­
ocolul întregului bazin car­ gospodărit cu mai multă gri­
bonifer al Văii Jiului. sul normal, continuu al pro­ ativele minerilor din Lu­ ducţia restantă pe care o da­ jă.
Ce ecou au găsit aceste ducţiei, să prevenim defec­ peni, Aninoasa şi Uricani au torăm patriei, să îndeplinim Cu privire la activitatea ga­
iniţiative în rîndul factori­ ţiunile, orice stagnare. găsit un ecou puternic în cît mai responsabil — în con­ zetei de perete şi a gazetei
lor producţiei şi obşteşti ? — In ultimul timp a spo­ rîndul tuturor colectivelor diţiile schimbului de 6 ore —- satirice „Sfredelul" aş vrea să
Ce preocupări există pentru rit şi la mina noastră preo­ miniere din bazinul Văii Ji­ sarcinile pe anul 1972. Este E X T I N D E R E A mai adaug ceva. Am luat, de
generalizarea lor, pentru cuparea tuturor factorilor de ului, sînt îmbrăţişate cu căl­ un obiectiv mobilizator, nu cîtva timp, măsura ca edi­
optimizarea condiţiilor la conducere de Ia mină — dură şi interes de către mi­ uşor de realizat, dar organi­ ţiile acestora să se publice nu
fronturile de lucru, pentru ne-a spus tov. ing. Ion Ilea- neri şi colectivele de condu­ zaţiile noastre de partid, co­ numai în incinta minei, dar
ridicarea întrecerii socialis­ nu, directorul Exploatării mi­ cere şi îşi dovedesc eficien­ muniştii, toţi minerii sînt con­ şi în_ centrul oraşului, pentru
te pe o treaptă superioară 7 niere Paroşeni — pentru ţa prin exemplul convingă­ ştienţi de acest lucra şi de­ METODELOR ÎNAINTATE ca şi familiile minerilor, cu­
Ne-am adresat pentru în­ crearea unor condiţii din ce tor al faptelor. In flecare zi, pun zi de zi, ceas de ceas, noscuţii, toţi cetăţenii Lupe-
ceput unor exponenţi di­ în ce mal bune la fronturile brigăzilor care au îmbrăţi­ eforturi stăruitoare, demne de niului să afle cine sînt frun­
recţi ai opiniei celor che­ de lucru, deoarece ne dăm şat iniţiativele li se aliniază renumele de fruntaş pe care taşii minei, cine se distinge
maţi să-şi spună cuvîntul perfect de bine seama că noi şi noi formaţii de lucru colectivul nostru l-a cîştigat în mod deosebit în toate acti­
în anii trecuţi.
concret la fronturile de lu­ numai aşa putem conta pe din subteran. Aici, în Valea Strădania deosebită, hărni­ OBIECTIV PRINCIPAL AL MUNCII POLITICE vităţile şi totodată să-i ştie
cru din subteran, cu privire o participare efectivă şi e- Jiului se confirmă, pe zi ce şi po cei ce absentează ne­
la noile iniţiative. ficientă a minerilor Ia creş­ trece, ca un lucru cert, că cia minerilor noştri, abnega­ motivat, trag chiulul, risipesc
— Chemarea colegului şi terea vitezelor de avansare acolo unde iniţiativele au ţia cu care luptă pentru a ieşi materialele, comit acte de in­
prietenului meu Constantin — pe baza sporirii producti­ fost îmbrăţişate fără întîrzi- din impas sînt, în bună mă­ disciplină. Măsura mi se pa­
Grădinara mi-a dat de gîn- vităţii muncii — la' toate ge­ ere ele acţionează ca un sură, rodul activităţii politice experienţei bune în produc­ re foarte potrivită, foarte efi­
dit, dar mi-a produs şi o ma­ nurile de lucrări. puternic element stimulator, pe care o desfăşoară organi­ ţie —, consfătuirile de lucru depăşit planul lunii iunie nu care expediau la suprafaţă cientă.
re bucurie — ne-a declarat — Ne străduim pe toate influenţind favorabil depăşi­ zaţia de partid şi, sub îndru­ pe care le organizăm cu re­ cu 8 000, ci cu 12 000 tone de lemn de mină nefolosit, con­ Am vorbit pînă acum de­
şeful de brigadă Constantin căile — ne-a declarat în rea pianului, ca de exemplu marea acesteia, organizaţiile gularitate cu maiştrii, tehni­ cărbune. Aceste rezultate deo­ ducerea sectorului, biroul or­ spre cîteva din obiectivele
Trifan de la Uricani. Spun cursul anchetei tov. Ing. la mina Uricani, sau obţine­ sindicală şi de tineret. Comu­ cienii, şefii de brigăzi şi de sebite sînt, la rîndul lor, larg ganizaţiei de partid. împreună muncii noastre politice, de­
mi-a dat de gîndit pentru că, Emil Muru, directorul minei rea unor paşi importanţi pe niştii, în primul rlnd, sînt în schimburi, conducerile sectoa­ popularizate, astfel ca întreg am examinat fiecare bucată spre modul cum acţionăm
de mai multă vreme, cele do­ Vulcan — pentru a crea con­ calea redresării — aşa cum permanenţă în clocotul mun­ relor şi a exploatării, cu se­ colectivul de mineri să-şi în­ de lemn. Rezultatul: cea concret. Sîntem conştienţi în­
uă brigăzi ale noastre se află diţiile necesare însuşirii şi s-a constatat în ultima lună cii, constituind un exemplu cretarii organizaţiilor de par­ suşească un ritm de muncă mai mare parte din acest lemn să că şi în această direcţie
în întrecere pentru depăşi­ generalizării celor trei Ini­ la minele Lupeni, Vulcan şi pentru toţi ceilalţi mineri. Din tid, emisiunile la staţia de ra- înalt, o productivitate a mun­ a fost găsit apt pentru lucră­ mai avem multe de făcut.
rea celor mai mari realizări ţiative la toate brigăzile de Petrila. rîndul comuniştilor s-au năs­ dioamplificaie, programele bri­ cii la nivelul cerinţelor. rile din subteran şi a luat ca­ Ne gîndim în permanentă
pe care le-am obţinut fiecare mineri unde este posibil. In Important este în prezent cut iniţiative valoroase, ac­ găzii artistice de agitaţie. Am Este cunoscută stăruinţa ce lea întoarsă, minerii fiind con­ cum să îmbunătăţim conţinu­
dintre noi. Cunoscînd price­ acest sens conducerea ex­ ca, fructiftcînd din plin ex­ ţiuni de eficienţă, metode de acţionat, de asemenea, opera­ se depune la exploatarea vinşi de risipa ce o făceau, tul şi formele activităţii poli­
perea şi ambiţia lui nea Cos- ploatării şi conducerile sec­ perienţa dobîndită pînă acum, muncă înaintate. Aceste ini­ tiv şi concret prin gazetele noastră pentru reducerea con­ de pagubele pe care le adu­ tice a organizaţiilor de par­
tică, puterea de muncă a toarelor au stabilit progra­ elanul şi resursele locale, ţiative se bucură de sprijinul de perete, panouri, lozinci sumului de lemn de mină. Le­ ceau exploatării. tid, a tuturor comuniştilor,
băieţilor săi, îmi pun mereu me de lucru judicios întoc­ comitetele oamenilor muncii total al comitetului de par­ mobilizatoare afişate Ia locu­ gat de acest aspect, am să Faptul ar fi putut să trea­ cum să-i imprimăm un plus
alte şi alte pi óbleme: re să mite pentru toate locurile de şi organizaţiile de sindicat, tid al exploatării, al celorlal­ rile cele mai frecventate de mai dau un exemplu de mo­ că neobservat. Noi nu ne-am de dinamism. Toate acestea în
fa-jiirn şi cum să facem *8-1 muncă, urmărindu-se asigu­ sub îndrumarea organizaţiilor te organizaţii de partid de la mineri. Un astfel de panou, dul cum am acţionat noi fa­ mulţumit însă numai cu ac­ scopul major de a întîmpină
mină, în scopul cunoaşterii şi
întrecem. Mi-a produs o ma­ rarea condiţiilor necesare de partid, să acţioneze cu extinderii lor la cît mai multe de pildă, aşezat la intrarea în ţă de o situaţie ce tindea să ţiunea concretă, la faţa locu­ Conferinţa Naţională a parti­
re bucurie pentru că majori- pentru realizarea ritmică a perseverenţă pentru extinde­ formaţii de lucru. incinta minei, arată ca prin ia proporţii. Cîteva zile în lui, de care am vorbit mai dului cu succese cît mai mari.
ialea brigăzilor de la lucră­ sarcinilor de plan de către rea celor trei valoroase ini­ Am să dau un exemplu. Ini­ şir s-a observat că este scos înainte, ci am făcut din a- Şi sîntem convinşi că vom
rile de deschideri şi pregă­ fiecare brigadă şi sector. ţiative la toate brigăzile un­ ţiativa minerului şef de bri­ aplicarea iniţiativei lui Petre la suprafaţă, încărcat în va- ceasta obiectul unei campa­ reuşi 1
tiri de la mina noastră au Carp este părerea factori­ de există condiţii. gadă Petre Constantin : ,.Două Constantin mina Lupeni poa­ gonete, lemn de mină nefolo­ nii pentru combaterea risipei
răspuns iniţiativei din prima lor de conducere din Cen­ cicluri în plus pe lună, la a- te extrage lunar, în plus, sit, lemn introdus în subte­ de material lemnos şi reali­ IOAN RACZEK
zi, iar realizarea unei viteze trala cărbunelui Petroşani Anchetă realirată de batajele frontale", deja cu­ 8 000 tone de cărbune. ran cu două-trei zile înainte. zarea de consumuri cît mai secretarul comitetului
medii lunare pe exploatare în legătură cu aceste preo­ C. MAGDALIN reduse la mia de tone de căr­ de partid ai E.M. Lupeni