Page 31 - Drumul_socialismului_1972_07

"fli
nwwMMmsBSBBmEm&irv' Wţ&Qfi&jţlJXjR rç.wiflgrçiw. kjjwy* n9PER«mB!S9
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 443 @ DUMINICĂ 9 IULIE 1972
KS3BEB223âSE!B sissasa^zsfmjiSJî^K^issxaf^^m

Distincţii acordate
D Ă R U I R E unor cadre didactice CARTEA m SCENA ■ DISCUL » ECRANUL

Ieri, în sala mică a Consi­ Consiliul de Stat al Republicii : -/. ; : ; : x-r ... • ... •. •
liului popular judeţean, lntr-un Socialiste România a conferit
{Urmare din pag. î) era prevăzut în 1975. Iată cadru festiv, au fost înmînate Ordinul Muncii, clasa a IlI-a,
de ce, la fel ca lucrătorii distincţiile acordate cu prile­ tovarăşilor conf. Dumitru Fo- Eit* Femei in ofsaid
14 ori. Prin puterea lor de din toate sectoarele de pro­ jul „Zilei Învăţătorului“ unor dor (Institutul de mine Petro­ Editoriale
sinteză, cifrele amintite re­ ducţie ale economiei naţio­ cadre didactice cu activitate şani) şl prof. Tralan P. Groza
flectă justefea politicii agra­ nala, sîntem preocupaţi să merituoasă din Judeţ. (Liceul de cultură generală
re a partidului nostru, ho- punem în valoare toate re­ La festivitate au participat Slmerla) | Ordinul „Meritul e In colecţia Editurii po­
tărîrea cooperatorilor de a sursele existente pentru a tovarăşii Davld Lazăr, secre­ Cultural", clasa a IlI-a, to­ „Femei în ofsaid“ se înca­ Am putea spune că „Femei Al doilea filon al filmului litice „Prelegeri de marxism-
valorifica superior potenţia­ îndeplini cincinalul în cel tar al Comitetului judeţean de varăşului prof. Nicolae N. Fi- drează în categoria comedi­ în ofsaid“ pedalează mult pe vizează cu prea puţine me­ leninism“, destinată celor ca­
lul economic al unităţii. Su­ mult patru ani şi jumătate, partid, Sabin Botlcin, vicepre­ limon (Şcoala generală nr. 10 ilor deconectante, îndeajuns posibilitatea improvizaţiei najamente exagerările care re studiază politica internă
şi externă a P.C.R., au apă­
tele de case noi construite conştient! fiind că pe aceas­ şedinte al Comitetului execu­ Hunedoara). de amuzante ca să sacrificăm hazoase. Dar nu este mai caracterizează o anumită ca­ rut: „Creşterea roiului con­
sau renovate de cooperatori tă cale ne vom spori con­ tiv al Consiliului popular ju­ In continuare, au fost înmî­ pentru ele o oră şi jumătate. puţin adevărat că această tegorie de suporteri ai spor­ ducător al partidului în pro­
în ultimii ani întregesc ima­ tribuţia la ridicarea nivelu­ deţean, Victor Coca, secretar nate Medalia Muncii unul nu­ Subiectul sjţortiv al filmu­ spontaneitate aparentă este tului cu balonul rotund. Nil cesul făuririi societăţii socia­
multilateral
liste
dezvoltate“,
ginea asupra mutaţiilor pro­ lui de trai al întregului nos­ al Comitetului executiv al măr de 9 tovarăşi, Medalia lui — axat pe adulaţia ne­ bine studiată. Motivul este este vorba, fireşte, de nega­ de Ion Mitran şi Ilie Sîrzea :
duse în viata locuitorilor sa­ tru popor. Consiliului popular judeţean, „Meritul Cultural“ unui număr mărginită a regelui tuturor simplu: Zeman vrea ca spec­ ţia fascinaţiei acestui sport „Socialismul şi suveranitatea
telor cuprinse de C.A.P. Boz. Fără îndoială, faptele de Cornel Stoica, Inspector ge­ de 2 tovarăşi. sporturilor, fotbalul — con­ tatorii săi să rîdă. Şi pen­ superb, ci de acele manifes­ de stat“, de Gh. Moca; „Ştiin­
ţa conducerii politico a socie­
— In actualul cincinal sîn- pînă acum confirmă că uni­ neral al Inspectoratului şco­ Ministerul Educaţiei şl Invă- stituie un plus de forţă de tru acest lucru studiază bine tări care îl deservesc. tăţii socialiste“ de Ion Mitran
tem confruntaţi cu obiective tatea în fruntea căreia se lar Judeţean. tămîntulul a acordat Gradaţia atracţie. Aşa că fără doar terenul, studiază posibilitatea Umorul rezultă deci şi şi Alex. Golianu ; „Situaţia
clasei muncitoare şi luptele de
măreţe — ne spunea pre­ află, fără întrerupere, de In semn de preţuire pentru de merit şi titlul de Eviden­ şi poate „Femei în ofsaid" optimă pentru plasarea unei din acest punct de vedere. clasă în capitalismul contem­
şedintele unităţii, tovarăşul unsprezece ani — de la în­ activitatea meritorie in dome­ ţiat unul număr de 27 tova­ va fi un plăcut divertisment poante. De aici rezultă sigu­ Dar acest fir umoristic este poran“.
Tovică Manea. Evaluînd rea­ fiinţare — comunistul Tovică niul Instruirii şl educării ele­ răşi. A fost acordat, de ase­ estival. După acest pream­ ranţa lui Zeman de a conferi departe de cel reprezentat
unei structuri dramaturgico
o In Editura didactică şi
list şi temeinic posibilităţile, Manea, căruia i s-a încre­ vilor şi studenţilor şl a con­ menea, începînd cu data de 1 bul care spune destul de pu­ de arta comică a lut Lipski. pedagogică a apărut lucrarea
am ajuns la concluzia că în dinţat cinstea să fie delegat septembrie 1972, gradul I u- ţin despre film trebuie să ne firave în fond o soliditato In pofida acestei neconcor- „Introducere in filologia ro­
tribuţiei aduse la dezvoltarea nul număr de 12 cadre didac­ referim şi la calităţile de deloc neglijabilă.
mai puţin de patru ani şl ju­ la Conferinţa Naţională a mână. Orientări în tehnica
învăţămîntulul şl culturii, tice. necontestat, calităţi care îl Marele cîştig al filmului danţe valorice între cele cercetării ştiinţifice a limbii
mătate putem îndeplini in­ partidului, va înfăptui exem­ recomandă pe regizorul Bo- este un actor comic exce­ două surse umoristice ale române“, dc Elena Barboricâ,
dicatorii propuşi pentru plar obiectivele ce-i stau în rivoj Zeman ca un expert lent : Lubomir Lipski. Pe Lu- peliculei, „Femei în ofsaid" Liviu Onu şi Mirela Teodores-
cu. Volumul se adresează în
1975. îndeosebi în zootehnie fată. In succesele de pînă Intîînire cu oameni ai muncii al genului comic. Concepţia bomir Lipski îl putem apro­ rămîne un film agreabil. egală măsură lingviştilor, pre­
cum şi cadrelor didactice de
este posibil ca de pe acum acum şl în cele viitoare se despre umor a lui Zeman es­ pia, fără să cădem în păca­ specialitate.
Sala „Arta“ a găzduit Inţîl- ţă expunerea : „România socia­ te vizibil contaminată de e- AL. COVACI
să realizăm ceea ce era sta­ regăseşte şi se va regăsi nirea tovarăşei Maria Groza, listă pe noi trepte de dezvol­ poca de aur a comediei fil- tul exagerării, de Buster
bilit pentru ultimul an al priceperea, dăruirea şi con­ vicepreşedintă a Marii Adu­ tare". mice mute. Astfel se explică Keaton. Acelaşi stil personal,
cincinalului actual. De ase­ ştiinciozitatea cu care pre­ nări Naţionale, cu oameni al In finalul întîlniril, formaţii­ faptul că Zeman cultivă îna­ acelaşi lirism refulat, ascuns
menea, nivelul recoltelor şedintele C.A.P. conduce tre­ muncii din municipiul Deva. le artistice ale Regionalei de inte de toate comicul de si­ îndărătul măştii de clovn.
căi ferate Deva şi Clubului D I S C
este apropiat de cel care burile unităţii. Cu acest prilej, tovarăşa Maria sindicatelor aii prezentat un tuaţie, un comic savuros, in- Oricum, umorul, comicul lui
Groza a prezentat celor de fa­ reuşit spectacol. vitînd la un rîs lipsit de pre­ Lipski este un comic de sol. Tiberiu Brediceanu — „La seceriş". Un disc deo­
judecăţi. Lipski cultivă aerul plin de sebit de valoros şi pentru cel interesaţi ca şi pentru
Subiectul este declarat candoare, un aer de absentă simplii iubitori ai muzicii simfonice româneşti, care
pretextual, pentru că el face faţă de cele lumeşti, recep­ ilustrează muzical datini şi obiceiuri ale poporului
Cooperatorii şi mecanizatorii este o realizare deosebita pen­ variaţluni pe aceeaşi temă. tiv însă faţă de poezia ine­ precedate de un preludiu simfonic. Dintre ele, Doina
Construirea halci comerciale
nostru legat de strînsul recoltei, redate în 11 tablouri
posibil un număr mare de
tru Hunedoara şl locuitorii ei.
fabilă a situaţiilor groteşti.
Intr-adevăr, in noua lială se
poate face' un comerţ mo­ Stăncuţei şi-a căpătat o mare popularitate, fiind a-
proape nelipsită din repertoriul cîntăretilor consacraţi.
dern, civilizat, producătorii in­ Laurenţiu Profeta — Suita I din baletul „Prinţ şl
dividuali şi organizaţiile co­
din ieoagiy se angajează merciale au posibilităţi mult cerşetor“. Şase piese umoristice pe versuri de Tudor
mai bune să-şi prezinte şi
să-şi desfacă produsele. Deşi Arghezl. Primul disc se impune ca o veritabilă crea­
constructorii au predat la ţie componistică, realizată pentru baletul „Prinţ şi
cheie acum dteva luni noua cerşetor" pe libretul Iul Oleg Danovski. In cel de-al
(Urmare din pag. 1) Ion Gîrjob se ocupă de trans­ combine, din care una „Glo­ hală, ei mai au multe dato­ doilea sînt exemplare pentru stilul compozitorului —
porturi, Aurel Cismaş de pre­ ria", 2 prese pentru balotat, rii aici. Treisprezece de toa­ spiritualitatea, duioşia disimulată în zîmbet, fantezia
te: canalizarea la grupul sa­
hotărîrea unanimă de a depu­ darea produselor la baza de 3 autocamioane, 2 remorci şi nitar (care nu se poate nici coloristică, neconformismul în structura muzicală.
vidanja !), nu corespunde ce­
ne ţoale eforturile ca, prln- -recepţie, iar Aurel Pera şi A- alte mijloace. In flux şi con­ rinţelor; prin acoperiş pătrun­
tr-o organizare exemplară a lexandrina Ciornei de elibe­ comitent cu recoltatul se fac de apa pe multe locuri; hi-
muncii, să devanseze terme­ rarea terenului şi însămînţa- eliberarea terenului, executa­
nele iniţiale stabilite în pla­ rea culturilor succesive. Zil­ rea arăturilor şi însămîntarea
nul operativ pe campanie şl nic, am stabilit să analizăm culturilor succesive pe cele
să încheie secerişul pînă la situaţia mersului lucrărilor şi 60 de hectare planificate. S p e c t a c o l
începerea Conferinţei Naţio­ să intervenim cu măsuri ope­ In ceea ce-i priveşte pe co­ „Daforii“ mai vechi
nale a partidului. rative unde va fi nevoie. operatorii de pe combine, este
Comuniştii şi membrii con­ Printr-o planificare judici­ de remarcat conştiinciozitatea la noua hală Teatrul de stat „Valea Ji­ cucul cîntînd" de Gheorghe
siliului de conducere — ne oasă a muncii şi folosirea e- de care dau dovadă ului" din Petroşani prezintă Vlad. Piesă într-un act, „Co­
spunea secretarul comitetului ficientă a forţelor, mijloace­ Lucretia Cismaş, Maria luni şl marţi la Petrila şi medie cu olteni" este inspi­
de partid de la C.A.P., tova­ lor şi a timpului favorabil de Ponoran, Elisabeta Muntean, comercială din Lonea, respectiv Urlcani şi rată din viaţa satului con­
răşul Ioan Curuţ — au repar­ lucru — aprecia inginerul şef Victoria Cranciova şi alţii, Aninoasa savuroasa „Come­
tizate sarcini şi responsabili­ al C.A.P., Alexandrina Cior­ care vor lucra din plin, in­ Hunedoara die cu olteni" sau „Cînd aud temporan.
tăţi concrete. Spre exemplu, nei — ne vom respecta clusiv duminica, cînd timpul Scenă din film
Elisabeta Bozeşan, Ion Rob, angajamentul. Toate ope­ este favorabil.
Maria Romcea, Maria Mădean, raţiunile sînt organizate în Sîntem confruntaţi cu sar­
Ion Şofronie, Iosif Cristei şi flux, astfel îneît să nu înre­ cini sporite —- relata şeful
Elena Murg se ocupă de des­ gistrăm timpi morţi. S-a a- secţiei de mecanizare, Roman drofoarele Încă nu s-au pus
In Funcţiune; şaso uşi n-au
făşurarea* secerişului. Ana vut în vedere că putem rea­ Suciu. Mecanizatorii Trif Gli- minere (n-au avut nicioda­
Calciu şi Ion Borza răspund liza strîngerea zilnică a recol­ gor, Ion A. Rus, Ion Buda, tă !); pe unele porţiuni, ten­
cuiala a Început să cadă ; as­
de înmagazinarea recoltei, tei de pe cel puţin 30 de hec­ Cornel Beca, Traian Rînzar, faltarea halei s-a făcut de
Vasile Ardean, Ion Mădean şi tare, avînd la dispoziţie 6 Adam Ioniţă, Gheorghe Zapo- mfntulală şi aşa mai departe.
dean şl Cornel Stăculet sînt Toate aceste defecţiuni au
hotărîti să facă totul pentru fost aduse la cunoştinţa con­
a susţine angajamentul coo­ ducerii şantierului din cadrul La Giuj — primul muzeu farmaceutic din iară
I.C.S. Hunedoara, care a con­
peratorilor. Masa se va servi struit hala, aşa că slnt cu­
în cîmp, s-a asigurat func­ noscute şi... recunoscute, dar Localul celei mai vechi siderat timp de aproape două viitorului
ţionarea fără întrerupere a u- se intlrzie începerea şl fina­ farmacii din Cluj, dalînd din milenii ca leac universal, ob­
lizarea lor, ceea ce îngreu­
tilajelor şl folosirea în două nează buna desfăşurare a acti­ anul 1573, a fost complet res­ ţinut din carne de viperă, o-
• schimburi a tractoarelor la a- vităţii comerciale a halei. taurat. Aici funcţionează, sub piu şi diverse ingrediente;
rături, cit şi asistenta tehni­ Greutăţi mai sînt şl cu ri­ egida Muzeului de istorie a praful de mumie, un alt me­ Oamenii de ştiinţă afirmă că energia atomică poate
că pentru remedierea pe loc dicarea ritmică şi promptă a Transilvaniei, primul muzeu dicament de vindecat „toate servi la elaborarea otelului, precum şl a fierului
gunoiului menajer ce se adu­
a eventualelor defecţiuni. nă aici zilnic şi in mare can­ farmaceutic din tară. In 7 în­ bolile“ şi care se cumpăra cu spongios, solicitate tot mai mult. Crearea de reactoa­
titate. Pînă în ziua de 12 mai re atomice necesare metalurgiei este o chestiune de
In discuţia purtată cu toţi a.c. I.G.Ci. Hunedoara ridi­ căperi sînt prezentate nume­ aur, în greutate echivalentă;
mecanizatorii care lucrează ca foarte anevoie acest gu­ roase rarităţi şi curiozităţi, „ochiul de rac" pentru scos viitor apropiat. Din punct de vedere economic, se
pe combine, am remarcat an­ noi. La data amintită s-a în­ între care „miraculosul" pre­ corpurile străine din ochi, „e- consideră că mari perspective sînt oferite de exploa­
gajamentul fiecăruia de a-şi cheiat o minută între condu­ parat „Theriaca Veneta”, con­ lixirul dragostei“ etc. tarea reactorilor cu neutroni rapizi care produc căi-
cerea halei şl cea a secţiei de
îndeplini şi depăşi norma pe salubritate a I.G.CX. O vreme dură şl combustibil nuclear, iar folosirea energiei a-
utilaj, de a depune eforturi clauzele minutei s-au respec­ tomice în siderurgie va modifica fluxul clasic al teh­
pentru ca secţia lor să fie tat, în hală se făcea curăţe­ nologiei produselor de oţel. In acest sens a şl fost
nie şl gunoiul se ridica cu
fruntaşă la recoltarea cerea­ operativitate. Acum, gunoiul „Turnul lăpuşneami“ va fî restaurat supusă probelor de producţie industrială o Instalaţie
lelor. nu se mal ridică la fel de o- pentru obţinerea directă (omiţînd stadiul fontei) a
peratlv, ceea ce este o altă
Consemnăm ca valoroasă greutate în activitatea norma­ Vechiul „Turn Lâpuşneanu" torul bastion va fi consolidat flerului spongios, care este o admirabilă materie pri­
iniţiativa cooperatorilor şi a lă şl... curată a halei. din Suceava, construcţie mo­ şi întregit prin plombe de zi­
mecanizatorilor din Geoagiu, Kîndurlle de faţă se vor o numentală datînd din a doua dărie în porţiunile deteriora­ mă pentru obţinerea de pulberi metalice. Din acest
rezultatul obţinut în primele Invitaţie pentru I.C.S. şi jumătate a secolului dl XVI- te, potrivit planurilor origina­ fier se matrtţează piese de maşini şt se confecţio­
zile de la declanşarea recol­ I.G.CX. Hunedoara in a-şi fa­ le, găsite în cursul cercetări­ nează materiale magnetice.
tatului constituind o dovadă ce datoria aşa cum se cuvine lea, urmează a fi integrat în lor oamenilor de ştiinţă.
că angajamentul asumat în faţă de hala comercială, prin circuitul obiectivelor de in­
cinstea Conferinţei Naţionale aceasta fădndu-şl datoria fa­ teres turistic din nordul Mol­
I.M. Barza, atelierul mecanic. Se lucrează de zor la confecţio­ ţă da hunedorenl 1
narea tuburilor ele aera]. Foto: GH. IMF ARAT a partidului va fi îndeplinit G. IGNAT dovei. In acest scop, impunâ- *■' ‘
exemplar. $ iii Ife
Un document
despre Rovlnarî
Piedici in calea Un document de arhivă gă­
sit de cercetători se referă
la pămîntul Rovlnarilor. In el
se arată, printre altele, că
Pe traseul turistic ce se în­ a asigura produse proas­ servi nimic „la gheată“ şi e ochii gestionarului. Berea de prin anii 1916—1917 s-au să­
tinde de la cele două intrări pete şi variate de carne, iar cald. Abia pe la trei fără un la braseria ştrandului era tul­ pat la Rovinari primele gale­
în judeţ — Lăpugiu de Jos, ţarcul era plin de păsări, ga­ sfert a venit o maşină cu cîţi- bure, semn că-i trecuse ter­ rii.
dinspre Lugoj şi Zam dinspre ta oricînd a fi preparate pen­ va bulgări de gheaţă. Fîntîna menul de garanţie, dar ges­ Deşi în acea vreme se lu­
Arad — şi pînă la băile tru masa celor ce o doreau. nu poate fi folosită pentru că tionarul Iosif Giurgiu o men­ cra cîte 10—12 ore în galerii,
Geoagiu, la orice oră a zilei La Poieniţa Orăştiei, frigide­ pompa nu are sorb. ţinea în vînzare. minerii n-au reuşit în doi ani
circulă fără încetare maşini. rele sînt în permanenţă în­ Bufetul Veţel, al cooperati­ Frigiderul pentru îngheţa­ să scoată decît 1 000 de tone
Sînt turiştii, oameni veniţi cărcate cu produse care fac vei din comună, este căutat tă de la cofetăria complexului de cărbune.
KIEV. — Un nou avion do transport. In curind îşi va începo cursele noul avion pentru
să-şi petreacă , concediul în faima campingului, nelipsind de localnici şi de turişti. Nu nu funcţionează, iar îngheţa­ Astăzi, un singur excavator, transportul mărfurilor, automobilelor etc., „AN-2S“. Greutatea maximă la decolare — 24 tone,
tara noastră, în judeţul nos­ niciodată cirnăciorii „â la O- spunem nimic despre spiritul ta care se serveşte — e cea instalat la mina Roşia de Jiu, viteza de croazieră — 430 km/h.
tru. răştie", pe care s-au străduit „gospodăresc" al responsabilei „universală", de cacao. Unde extrage într-o oră o cantitate
Consiliul judeţean al turis­ atît alte unităţi să-i imite, Elisabeta Nica (apropo de o fi îngheţata de fructe ? Şe­ mult mai mare de cărbune.
mului — în componenta că­ ful complexului, Ion Muntoiu,
ruia intră factori de răspun­ e convins că „n-ar avea rost" ENCICLOPEDICE
dere din toate întreprinderile, să pregătească pentru seară
instituţiile şi organismele ca­ terasa restaurantului, că n-ar
Satul
re concură la activitatea de La locurile de popas de pe traseul solicita nimeni să servească Proteine j Dulcele, din judeţul lui, au scos la Iveală In di carne şi schelet au fost trans­
turism din judeţ — a conce­ pe terasă. E drept, cine do­ ! i Arad, îşi are originea nume­ verse straturi unelte de silex formate prin presiunea rocii
put din vreme măsurile ce reşte, poate merge la terasa lui de la o străveche îndelet­ urme de locuinţe din perioa într-o substanţă cărbunoasă
trebuie luate pentru ca turiş­ turistic Zam—Geoagiu-Băi de lingă lac, dar cînd avem nicire a locuitorilor săi: albi- dele culturilor „Criş“ şi „Cu se află unii din care se trag
năritul.
tii să se simtă bine, să fie bi­ la dispoziţie spaţii adecvate j din petrol | Au fost găsite docu­ cuteni", ciocane din piatră specii actuale care, trăiesc in
ne informaţi, bine tratati. pentru servire pe timp căl­ mente care atestă practicarea vase din lut ars lucrate ci Mediterana, Atlantic şi Paci­
Foarte multe din acele măsuri duros, de ce să nu le punem I Producerea de substanţe j stupăritului, în această loca­ mîna, idoli străvechi din ce fic. Bogăţia de peşti fosili a
sînt acum împlinite şi efectul la dispoziţia oamenilor ? Poa­ ; nutritive pe alte căi decît j litate, încă în urmă cu o ju­ ramică, vîrfuri de săgeţi, ar munţilor din judeţul Neamţ a
lor se face simtit. Am putea „botezîndu-i" în fel şi chip. „curăţenia" şi „ordinea" din te că „ar avea rost“. j cele obişnuite a luat o ma- i mătate de mileniu. Dealtfel, me şi diverse obiecte din ara intrat în circuitul valorilor
vorbi de multe preocupări La campingul Strei, unde bucătărie), dar aici, ca şi din­ Campingul Strei n-are un i re dezvoltare în lume. Cer- j existenţa, în Banat, a harnice­ mă, bronz şi fier, harnaşa paleontologiei mondiale, ma­
pentru dezvoltarea bazei ma­ am poposit seara tîrziu, nu colo, ai da nu ştiu cît pen­ grup sanitar corespunzător. cetătorii şi-au îndreptat de i lor şi folositoarelor insecte mente pentru cal, brăzdare sivele Cozla, Pietricica si Cer­
teriale a unităţilor cu profil mai găseai nici un loc de dor­ tru un pahar de băutură rece S-a proiectat unul, s-au găsit mult atenţia asupra petro- j este semnalată de izvoare is­ vechi de fier, unelte pentru negura • fiind declarate monu­
turistic. La Zam s-au construit mit, iar aprovizionarea era dacă ar fi cineva din perso­ banii pentru construcţia lui, lului, din care se extrag I torice mult mai vechi, specia­ tors şi ţesut, un zdrobitor mente ale naturii.
spaţii de cazare tip locuinţă corespunzătoare. nalul bufetului în măsură să dar tot o unitate cu acest nu­ proteine — acestea servind j liştii apreciind albinăritul din pentru struguri, ceramică şi
individuală, ia Orăştie — că­ Acestea ar fi realităţile ca­ ţi-o ofere, chiar răcită în apă me, cooperativa „Streiul" din Ia producerea de diferite j aceasta zonă a fi unul dintre obiecte de origine daco-roma-
suţe noi, filigorii, la Strei s-a re colorează frumos străda­ de la fîntînă. Se vede însă că Călan, încurcă lucrurile, tă- alimente. In U.R.S.S., An- j cele mai vechi din Europa. nă, vestigii bizantine şi feuda­ „Şcoala bunicilor“ din car­
asfaltat drumul ce duce la niile de a avea în judeţ o ac­ dacă nu e gheată, inventivi­ râgănînd începerea lucrărilor. glia, Franţa, Italia au fost j Apicultorii din Dulcele res­ le. Pe baza relicvelor, arheo­ tierul clujean „Iris" — formă
camping, Ia Geoagiu s-a ame­ tivitate turistică prosperă, Pă­ tatea responsabilei nu merge Servirea e pe bază de auto­ ! puse la punct instalaţii ca- j pectă tradiţia profesiunii lor. logii trag concluzia că în a- do învăţăinînt medical de ma­
pînă acolo incit să caute alte
najat un nou bazin, s-au mai cat însă că a trebuit să în- servire, căci campingul are ; re produc mari cantităţi de i El îşi perfecţionează cunoş­ ceastă zonă prezenta fiinţei să, extinsă în prezent în ma­
construit vile şi multe altele. tîlnim în acest raid şi „pete soluţii. In tare, alături de 2-3 un om la bar şi unul la gră­ ; proteine din petrol. Se pa- ■ tinţele în cadrul unor cursuri umane s-a perpetuat, neîntre­ joritatea judeţelor tării, a a-
Toate realizările acestea, din­ negre“, care colorează neplă­ pui ai bufetului, mai „găz­ tar, plus responsabilul. N-are ; re că Japonia este mult mai j organizate de cercul apicol rupt, cel puţin 50 000 de ani. juns la a zecea promoţie de
tre care am amintit doar cî- cut acest ansamblu de pre­ duiesc“ vreo 20, fiind ai con­ O.J.T. posibilitatea să înca­ | interesată în această pro- j din Sebiş, iar copiii lor înva­ absolvenţi. Bunicii capătă aici
teva, vădesc preocupări sus­ ocupări. tabilului şef. dreze cu personal suficient o ; blemă. La ora actuală, slnt i ţă stupăritul, participînd la noţiuni de pediatrie şi de
ţinute. La campingul „Parc" din In ştrand, la băile Geoagiu unitate ca aceasta, care-i a- j în construcţie două mari u- ; lecţii teoretice şi practice spe­ Masivele Cozla, Pietricica şi psihologie a copilului, învaţă
Unităţile comerciale de pe Zam, în magazia unităţii be­ aglomeraţia a trecut. Nu ştim duce beneficii cît un restau­ i zine care vor produce cîte i cial tinute pentru ei de către Cernegura, din judeţul Neamţ, jocuri dişlractiv-educativo fo­
trasee se străduiesc şi ele, rea din cîteva sute de sticle ce şi cum s-o fi vîndut peste rant de clasa I ? • apicultori cu mare experienţă. constituie adevărate depozite lositoare în creşterea nepoţi­
indiferent dacă sînt sub fir­ tăcuse „fluturi". Responsabi­ zi sub denumirea de răcori­ 100 000 tone de proteine pe ; ic de animale fosile — scoici, lor. Tot la Cluj au fost ini­
ma O.J.T. sau a cooperaţiei lul Ionel Ardeleanu dădea a- toare la chioşcul din ştrand Acestea sînt cîteva din „pe­ zi 1 Cercetări efectuate pe dea­ melci, broaşte ţestoase şi peşti tiate primele scoli din tară
de consum, să asigure cazare sigurări că nu o va pune în al O.J.T., pe care-1 gestionea­ tele negre" care strică armo­ lul Ciomaga, din judeţul Vas- — care au trăit în apele cal­ pentru instruirea medicală a
bună, varietate de produse vînzare la camping. După ce ză pensionarul Ioan Moldo- nia strădaniilor pentru o ac­ de ale unei mări existente po mamelor şi taţilor. „Şcoala
culinare, de băuturi sau de a trecut o comisie de inven­ van, dar noi am plătit cu 2 tivitate turistică prosperă, aceste meleaguri cu 60 milioa­ mamei“ de Ia fabrica de tri­
răcoritoare. tariere prin unitate, ce mai lei — dublul preţului tari­ spre mulţumirea turiştilor ca­ £ B ne de ani în urmă, In ultimii cotaje „Someşul“ are cele mai
Am parcurs într-o zi, de di­ caută acolo un astfel de pro­ far ! — un pahar de 200 ml re ne vizitează judeţul. Sînt Kardiomobilul ani, cercetătorii au găsit în multe eleve, Şcoli ale taţilor
mineaţa pînă seara, traseul a- dus care şi-a pierdut calită­ de ceva, între limonadă şi ci­ probleme de nerezolvat ? Nu. rocile masivelor 38 de specii funcţionează în mai multe în­
mintit. Cu acea ocazie am ţile ? Unul din cele două fri­ tronadă, bineînţeles, cu pre­ O.J.T., cooperaţia de consum de peşti pietrificaţi, într-o ui­ treprinderi din judeţ- Medicii
„cules“ aceste impresii şi gidere, nou-nouţ, a fost adus tenţia de citronadă. Gestiona­ au rezolvat altele mai grele. Un nou vehicul denumit „Kardlomobil“ a fost pre­ pediatri şi profesorii universi­
ne-am bucurat de mulţumirea ia unitate... gata defectat. rul dă vina pe Ana Dobra, Avem convingerea că vor pu­ zentat zilele acestea presei din Ziirich. Este vorba de mitoare stare de conservare tari de la catedrele de psiho-
turiştilor care au intrat pe La Lăpugiu, într-un ferme­ care a servit. „Ea e femeie tea înlătura şi aceste piedici un automobil construit special pentru cazuri extrem naturală, dintre care 21 de logie-pedagogio ale institute­
porţile judeţului nostru. cător cadru natural, se află de serviciu, nu ştiu de ce-şi de urgente (infarcturi şi alte boli de inimă), fiind e- specii constituie unicate ale lor de învăţămînt superior
La campingul „Parc" din campingul „Dumbrava", cu bagă nasul". Numai că Ana din calea bunei serviri. chipat cu tot ce trebuie pentru a menţine în viaţă ştiinţei. Printre peştii fosili­ predau lecţii despre îngriji­
Zam, unde abia se terminase cîteva căsuţe şi un bufet. E Dobra îşi băgase mina în bu­ pacienţii pînă la spital. rea corectă, educarea şi in­
inventarul, se lucra pentru^ miezul zilei, dar nu se poate zunarul consumatorilor sub ION CIOCLE1 É___________ zaţi prin mumifiere a căror struirea copiilor.