Page 33 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 33
Proletari din toate fările uniîl-vă I Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
a primit pe ambasadorul
Republicii Volta Superioară
Luni 10 iulie, t o v a r ă ş u l plecarea sa definitivă din tara
Nicolae Ceauşescu, preşedin noastră.
tele Consiliului de Stat al Cu acest prilej a avut loc
Republicii Socialiste România, o convorbire care s-a desfă
a primit pe ambasadorul Re
publicii Volta Superioară, Mi şurat într-o atmosferă cor
chel Kompaore, în legătură cu dială.
Plecarea tovarăşului
Ion Gheorghe Maurer
la Moscova
Luni dimineaţa a plecat la kas, Ion Pătan, Mihai Marines-
Moscova tovarăşul Ion Gheor cu, vicepreşedinţi ai Consiliu
ghe Maurer, preşedintele Con lui de Miniştri, membri ai gu
MmuÊMumwuwKmnutÊWtam ■■■■■■■■IMBBBSDBQESnSMBSnBflBn siliului de Miniştri, conducă vernului şi alte persoane ofi
torul delegaţiei Republicii So ciale.
ANUL XXIV Nr.5 444 MARTI 11 IULIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI cialiste România la ■> lucrările A fost de fată V. I. Drozden-
———I—| celei de a XXVI-a sesiuni a ko, ambasadorul Uniunii Sovi
Consiliului de Ajutor Econo etice la Bucureşti.
mia Reciproc. MOSCOVA 10. — Cores
★
Colectivele muncitoreşti răşii Gheorghe Rădulescu, vi pondentul Agerpres, L. Duţă,
Din delegaţie fac parte tova
ÎN CINSTEA «# cepreşedinte al Consiliului de transmite : Luni, a sosit la
Moscova tovarăşul Ion Gheor
Maxim
Berghianu,
Miniştri,
Élf
ghe Maurer, preşedintele Con
preşedintele
Gomltetului
de
CONFERINŢEI işi conectează Stat al Planificării, Teodor Ma- siliului de Miniştri, conducă
torul delegaţiei Republicii So
şeful
relaţii
rinescu,
secţiei
cialiste România la lucrările
externe a C.C. al P.G.R., loan
Avram, ministrul Industriei celei de-a XXVI-a sesiuni a
Consiliului de Ajutor Econo
construcţiilor de maşini, Mi-
• - NAŢIONALE ţ$m i energiile in marea ¡bătălie triei chimice, loan Ursu, pre mic Reciproc.
hail Florescu, ministrul indus
La aeroportul Vnukovo ÎI,
şedintele Consiliului National t o v a r ă ş u l , Ion Gheorghe
A P. C R. Şl A Octavian ffiroza, ministrul e- A. N. Kosîghin, preşedintele
mm pentru Ştiinţă şl Tehnologie, Maurer şi membrii delegaţiei
române au fost intîmpinati de
nergiel electrice, Ion Drăgan,
SlfeSí»:;:-
mm 5 : V : ” Cincinalul în secretar general al Consiliu Consiliului de Miniştri al
U. R.S.S., M. A. Leseciko şl
mm lui de Miniştri, Radu Gonstan- L. V. Smirnov, vicepreşedinţi
DE-A mm tinesen, vicepreşedinte al Co ai Consiliului de Miniştri,
misiei guvernamentale de co
laborare şl cooperare econo V. S. Fiodorov, ministrul in
dustriei de prelucrarea tiţeiu-
ÍÜ|: XXV-A ISiil mică şi tehnică, şi Vaslle lui şi petrochimice, N. D.
Bucur, locţiitorul reprezentan
Mal(ev, adjunct al ministrului
tului permanent al Republicii
şi
energeticii
¡LÄfÄL ¡yaţn[ ajn[ şi ¡ujnaţa^e Socialiste România în G.A.E.R. N. V. Fadeev, electrificării,
secretarul
Delegaţia este Însoţită de
ANIVERSĂRI consilieri şi experţi. C.A.E.R., şi alte persoane ofi
ff© ciale.
¡§¡¡1 La’ plecare, pe aeroportul Erau prezenţi ambasadorul
Băneasa, erau prezenţi tova extraordinar şi plenipotenţiar
A REPUBLICII răşii Ilie Verdet, prim-vicepre- al Republicii Socialiste Româ
şedihte al Consiliului de’ Mi
în
Uniunea
Sovietică,
nia
Í & »tâtM'j'iàtà* ’¿itr'Âi-'ir ^ x&m V-1: •• vi;:' niştri, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Badrus, şl membrii
Emil Drăgănescu, Janos Faze-
ambasadei române.
Jth
Brigada fui Nicolae Enache, încheierea lucrărilor sesiunii
Marii Adunări Nationale
de la mina Vulcan, nale, constatînd, în şedinţa sa puizate şi că alte lucrări nn
Biroul Marii Adunări Naţio
au mai fost propuse pentru a
din 10 iulie a.c., că punctele
înscrise pe ordinea de zi a fi supuse dezbaterii Marii A-
va extrage 7000 tone de actualei sesiuni a Marii A- închise lucrările sesiunii.
dunări Naţionale, a declarat
dunări Naţionale au fost e-
cărbune peste plan La U.V. Călan * 8
o artă să şlii să-ţi apropii oa Angajamente onorate
; Numele Iui Nicolae Enache
revine pe primul plan al în 9 Primul mar« „se menii, să le canalizezi voin
trecerii care se desfăşoară cret“ : buna organizare a ţele spre un singur ţel.
între brigăzile de frontalişti muncii şi înţelegerea în Vrînd să fie mai clar, înce înainte de termen
de—la mina Vulcan. El era pe să-şi prezinte „secretele“
frecvent pronunţat cu 2—3 tre ortaci Unul dintre acestea s-ar numi
ani în urmă, cînd brigada sa 9 In luna iunie —4 190 permanenta legătură cu oame CĂLAN. Antrenaţi în ma la Călan au depăşit cu mult
obţinea constant rezultate re tone de cărbune în plus nii. Un asemenea deziderat rea întrecere socialistă ce 1 000 tone fontă cit s-au an
marcabile. Pe atunci, realiza nu se realizează de la sine. se desfăşoară pe tot cuprin gajat să dea in plus tn pri
randamente de 12 tone pe Şeful de brigadă lucrează, ca sul patriei, muncitorii, ingi ma etapă a Întrecerii.
post, nivel rar atins în Va stare de o asemenea ispra nerii şi tehnicienii de la U- Succesul Jurnaliştilor de
lea Jiului. Prin trecerea la vă. Ieşind de Ia baie, Nicolae orice miner, într-un schimb. ziua „Victoria" Călan întîm- Ia Călan are o dublă semni
programul de 6 ore în subte Enache s-a îndreptat spre se pină Conferinţa Naţională a ficaţie prin faptul că toată
ran, oamenii lui Enache, ca şi diul comitetului de partid. Nu AL. SANDULESCU !\Iina Anlnoasa. Şefii (le schimb Dumitru V. Lazăr, din brigada lui Pavcl Dediu, si Nicolae partidului cu un bilanţ bo fonta dată peste plan s-a
alţi mineri dealtfel, au în- pentru că îl aşteptam noi a- schimbul II. .Venit, din brigada lui Ilie Nicolaie, impreună cu o parte din ortacii lor, Înaintea intrării in gat de realizări. El şl-au o- produs cu cocs economisit.
Foto: I. LICIU
tîmpinat o serie de dificultăţi, colo, ci pentru că la el deve (Continuare în Daq. o 2-aî norat înainte de termen an Vorbind despre roadele ac
generate, recunosc ei înşişi, nise o obişnuinţă acest lucru. gajamentele asumate în cin tivităţii creatoare desfăşura
de insuficientele pregătiri în Deseori trece „pe la tovarăşul stea acestui important eve te de comunişti, de întregnl
treprinse pentru a face acest Săcăluş", secretarul comitetu niment. Producţia globală colectiv de muncă de Ia fur
pas. Cîtva timp, roadele mun lui de partid pe exploatare, suplimentară realizată de la nale pentru reducerea con
cii lor n-au fost cele scontate. pentru a-1 informa despre re Duminică, începutul anului însumează sumurilor specifice, trebuie
Nu pentru multă vreme însă. zultatele obţinute şi a-i cere 8 478 000 lei, cu 3 478 000 lei precizat că de la preceden
Şeful de brigadă, comuniştii sprijinul într-o problemă sau Nici o zi pierdută, mai mult decît era prevăzut ta Conferinţă Naţională a
care lucrează alături de el, alta. întotdeauna găseşte înţe să obţină pînă la data des partidului şl pînă in prezent
ceilalţi mineri au fost profund legere, receptivitate. zi de muncă chiderii lucrărilor conferin consumul de cocs pe tona
afectaţi de situaţia în care au — Minerii din celelalte a- ţei.
ajuns, depunînd eforturi in bataje spun că în iunie aţi nici un bob risipit! Ridicînd la un nivel su de fontă elaborată la furna
tense pentru a ieşi din im tras tare! — ÎI îndemnăm la rodnică pe ogoare perior parametrii productivi lele de la Călan a fost mic
pas. Revirimentul s-a produs discuţie pe Nicolae Enache. \ : >><v al agregatelor, lurnaliştii de şorat cu peste 170 kg.
mai degrabă decît se aşteptau.' — Nu mai tare decît altă
In aprilie şi mai au recuperat dată ! — răspunde el prompt,
restanţele acumulate în lunile vrlnd parcă să se scuze. Am
anterioare, la întocmirea bi lucrat în ritmul nostru nor
lanţului rezultînd şi un plus mal. Roadele au fost însă mai
de producţie peste sarcinile bogate, pentru că ne-am or In satele de la poalele muntelui Găina
de plan. ganizat mai bine munca...
...Zilele trecute îl aşteptam — Intr-o lună ati dat peste
pe Nicolae Enache să iasă din plan mai mult decît în cele LA SKEWS, ELIBERAREA Intre gînduri,
şut. Aflasem de la conduce cinci anterioare, Cum a fost
rea sectorului I că în iunie posibil ? 9 1
bătuse un adevărat record, — Nu s-a întimplat nici o
extrăgînd peste plan 4 190 to minune! — ne asigură şeful şi Pompiliu Popa — mai bine Dănescu şi Emanoil Goţa, iar fapte şi împliniri
ne de cărbune. La aflarea veş de brigadă. Am spus mai îna Timpul — folosit cu de 6 000 kg grîu. un număr de 13 cooperatori,
tii, nici ortacilor săi nu le ve inte : ne-am organizat mai In aceeaşi zi, la C.A.P. Do între care Nicolae Dănilă,
maximum d® lui mecanizatorul Ioan Bog ţa, Adrian Furca, Maria Dăni cu cele 9 sate ale sale, era la generală de 10 ani din
nea să creadă că au fost în bine activitatea şi atît. Este bra lucrau la recoltarea griu Gheorghe Rodaan, Traian Go- Comuna Bulzeşiii de Sus, 3 magazine săteşti. La şcoa
dan, la balotat Iacob Popa, lă, Elena Furcă, Elisabeta Dă- pînă la eliberare aproape comună învaţă aproximativ
iar la arat Traian Marcu. O neasă, Virginica Furcă şi al cu desăvirşire necunoscută. 150 de elevi. Directorul şco
Fiecare zi, fiecare ceas bun
lii,
Numărătoare ir&ersăpă de lucru în cîmp trebuie fo coltat peste 15 tone de grîu. combină stătea nefolosită de nual al griului. Gaşpar Goan- Se ştia despre aceste aşezări gea, tovarăşul Dumitru Săla-
ţii, lucrau la secerişul ma
locţiitor al
poale
sînt
situate
lingă
că
oarece consiliul de conduce
Mecanizatorii noştri — ne
şi
care
este
losit cu maximum de randa spunea Ioan Bogdan, şeful re nu a fost în stare să asi dă, Nicolae Rîba şi Viorel le muntelui Găina. secretarului comitetului de
ment pentru strîngerea la secţiei — nu-şi precupeţesc gure cooperatorii necesari Gh. Josan transportau recolta Zilele trecute am vizitat partid, ne relata cu mîndrie
timp şi fără pierderi a recol eforturile pentru ca întreaga pentru deservirea ei. şi paiele. La recoltarea griu reşedinţa de comună Bul- că toţi elevii care au absol
şantierul furnalului nr. 9 tei. Animaţi de această dorin recoltă să ajungă cit mai La C.A.P. Sîrbi — ne spu lui şi eliberarea terenului de zeştii de Sus şi cîteva din vit şcoala generală din co
ţă, ţăranii cooperatori Şi me grabnic în hambare. In acest nea tovarăşul Bujorel Marcu, paie s-a lucrat şi la C.A.P. satele aparţinătoare. Secre mună au reuşit fie la o
canizatorii de pe raza comu scop, folosim orice oră bună locţiitorul secretarului Comi Ilia. De asemenea, un număr tarul comitetului comunal şcoală profesională, fie la
ZILE PÎNÂ LA nei Dobra au pornit cu toţii de lucru în cîmp. — lucrează la recoltatul griu de cinci combine au început de funcţia de primar, tova un liceu. comunei şi-au
care
îndeplineşte
partid,
tetului comunal de partid Ilia
La
muncă
la
şi
duminică.
duminică recoltarea celor 157
şi
Am terminat între primii
Locuitorii
C.A.P. din Lăpuşnic, mecani
hectare cu grîu ale fermei
ne
Giurgiu,
zatorii Dumitru Bogdan, Ma pe judeţ recoltarea orzului — lui cu combina Ioan Nelega, din Lăpuşnic a I.A.S. Mintia. răşul Dumitru vorbe domoale, propus o seamă de planuri
cu
ne spuneau tovarăşii Traian
relata
Vor
înalţe
îndrăzneţe.
să
ajutat de cooperatorii Oliviu
xim Bădău şi Viorel Todea Suba, preşedinte, şi Teodor caracteristice oamenilor da un dispensar, un sediu nou
IKTftAREA M FUNCŢIUNE lucrau la recoltarea griului, Solomon, inginer-şef — şi nu prin animaţi locuri adinei cetă pentru consiliul popular şi
că
aceste
iar Ia balotatul paielor şi la
ţenii
sen
de
un
construiască
arături Nicolae Lungu şi res vrem să rămînem mai prejos Acţiuni pregătite timente patriotice şi-au să să lege reşedinţa drum ca
cu
griului.
nici
recoltarea
co
re
de
pectiv Ioan Rusu. La combi Mecanizatorii îşi fac pe de propus ca în cinstea Confe mună de satul Tomnatec.
După . cum am anunţat, în 1 construcţii, membrii birou ne se aflau Lucreţia Mihutes- plin datoria. La baza de re cu minuţiozitate rinţei Naţionale a partidu La cele două edificii au şi
ziua de miercuri, 5 iulie, a lui organizaţiei de partid şl cu, Cornelia Tămaş, Maria cepţie s-au transportat cu ca lui şi aniversării Repu turnat temelie. Acestea sînt
Început numărătoarea inver şefii de loturi s-au întrunit Cărmăzan, Susana Rîba şi alţi blicii să obţină noi rea plasate într-o zonă cît se
să ,pe şantierul furnalului nr. într-o scurtă şedinţă de lu cooperatori. In numai cîteva mionul şi remorca C.A.P. — lizări pe tărîm edilitar-gos- poate de frumoasă: lingă
3 al Hunedoarei. Lucrările la cru. Inginerul şef, Adalbert ore de muncă aici s-au re conducători auto Ioan Chira Şi răspundere podăresc. Ei vor ca într-un căminul cultural, şcoala
acest mare obiectiv indus Leonhard, Ie-a expus telegra timp scurt să construiască generală de 10 ani şi un
trial, care va spori conside fic sarcinile ce revin con La capătul tarlalelor de mul magaziilor. Tractoriştii un număr însemnat de edi grup de case noi, ridicate
rabil producţia de fontă a structorilor în zilele care ur cereale de la C.A.P. Orăştie, Ion Dănilă, Gheorghe Giur ficii de strictă necesitate, pe in ultimii ani. De fapt, în
ţării, au intrat, ca să zicem mează, pentru înaintarea în Beriu, Orăştioara de Sus, Măr- giu, Gheorghe Tat, Aurel Pi- care să le adauge la cele acest loc, ne spunea prima
aşa, în linie dreaptă. De azi ritm rapid a furnalului spre tineşti, Căstău, combinele aş torodescu, cooperatorii Petru ridicate în ultimii ani. Cu rul, se construieşte cen
?i pînă la data de 20 septem finalizare. S-a atras atenţia că teptau duminică dis-de-dimi- dotări de la stat şi prin
brie — cînd furnalul va tre numărătoarea inversă a înce neată gata să intre în lanu Ponoran, Ion Bărdău, Maria contribuţia cetăţenilor, pînă ţi. PALTIN
bui să producă — au mai put, s-a făcut apel la conşti rile de grîu sau orz, la pri Popa, Ileana Barbu, Petru
rămas 69 de zile, timp în ca inţa muncitorească, la mobili mele „semne de bunăvoinţă" acum s-au înălţat 5 şcoli
re constructorii s-au angajat zarea tuturor energiilor pen (Continuare în pag. a 2-a) noi, 4 cămine culturale şi (Continuare în pag. a 2-a)
să finalizeze toate lucrările, tru terminarea înainte de ter dinspre soare.
să asigure intrarea în func men a marelui obiectiv indus Cooperatorii din Orăştie au
ţiune a obiectivului cu cel trial. Cei prezenţi şl-au notat reuşit ca în „ferestre" de vre
puţin 2 zile înainte de ter în carnete cifre, date, terme me bună să termine recolta
men. ne de execuţie. N-au pus în tul orzului. Au aşteptat cit VREMEA
In ultimul timp, ne-am a- trebări. Pentru ficare este clar au aşteptat inginerul şef Ion
flat de mai multe ori pe şan ce are de făcut. Faptul că Avram şi preşedintele Trifon PENTRU 24 ORE
tier, am urmărit munca în pe primul semestru al anului Todea o „fereastră" de soa
sufleţită a oamenilor de aici colectivul şantierului a reali re, dar, pentru că timpul, © Delegat! la Conferlnfa Nafională Vremea va fi călduroasă, cu
— amplificată în aceste zile zat peste plan o producţie su deşi noros, era cald, au dat cerul variabil. In cursul după-
amiezii se vor semnala aver
aremergătoare Conferinţei plimentară de 4 milioane lei „startul“ la recoltatul griului. a partidului se locale de ploaie, însoţite
Naţionale a partidului — am îi însufleţeşte pe constructori, Pînă seara combinele au de descărcări electrice mai a-
les In zona de deal şi de
:onsemnat fapte de muncă îi îndeamnă la noi realizări. „brăzdat" în lanul de lingă ® Pentru realizarea programului munte. Vintul va sufla slab pînă
Comunistul Ion Moţ este binecunoscut la I.M. Barza pentru
deosebite, numele acelora ca priceperea şi hărnicia în muncă. In calitate de mecanic de revi la potrivit din nord-est. Tem
re le-au înfăptuit. DUMITRU GHEONEA zie, ei efectuează numai lucrări de bună calitate şi în timp linia ferată vreo 5 hectare şi de dezvoltare a zootehniei peraturile minime vor fi cu
La sfîrşitul săptămînii tre optim. Foto: GH. IMF ARAT primele tone din recolta de prinse între 8 şi 13 grade, iar
maximele între 23 şi 38 grade.
cute, Ia sediul şantierului nr. i. (Continuam to aaa, a 2-aJ - grîu a acestui an au luat dru