Page 34 - Drumul_socialismului_1972_07

5S 3XSSÎ&33KHSttiaïK®
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr.5 444 © MARfl 11 IULIE 1972

PENTRU REALIZAREA PROGRAMULUI

DE DEZVOLTARE A ZOOTEHNIEI

Efectivele şi producţia

Colectivele muncitoreşti hunedorene animaliera sa fie

işi conectează generos, energiile realizate integrai

de lapte cunoaşte o sporire
înfăptuirea sarcinilor din bovine şl 526 vaci şl Juninci. corespunzătoai'e. Analizînd e-
In ce priveşte efectivele mat­
programul naţional şi Jude­
in m a r e a b ă t ă l i e ţean de dezvoltare a zooteh­ că stă mal rău C.A.P. din fectivele şl producţiile din
se
amintite
cooperativele
niei trebuie să constituie o
Pricaz, care din 320 capete
preocupare permanentă a or­ a realizat numai 260. constată că există reale po­
ganelor comunale de partid Cooperativele din Rapoltu sibilităţi pentru îndeplinirea
şl de stat, a consiliilor de Mare, Bobîlna şl Foit se pre­ şi depăşirea indicatorilor de
conducere şi specialiştilor, a zintă cu un efectiv total de plan. Aceasta o demonstrea­
tuturor cooperatorilor care 1 098 capete bovine faţă de ză toomai rezultatele obţinu­
mmm mi lucrează în sectorul zooteh­ 1 050 planificat pe acest an, te de către cooperativele din
ambele comune. Trebuie să
nic. Trecerea la creşterea a-
iar la matcă au un , efectiv
PA1RU Ml
nimalelor în ferme speciali­ de 530 capete, faţă de 580 existe însă mai multă pre­
zate, introducerea şi aplica­ prevăzut în plan. Şi din a- ocupare din partea consiliilor
rea sistemului de organizare ceastă comună numai C.A.P. de conducere, organizaţiilor
şl retribuire a muncii în a- din Rapoltu Mare are de de partid din ferme, specia­
DELEGAŢI LA CONFERINŢA NAŢIONALA A PARTIDULUI ră tot mai largă a metodelor procurat cel mal mare nu­ liştilor, a tuturor celor care
cord global, aplicarea pe sca­
măr de vaci şi juninci (36).
lucrează în zootehnie pentru
ştiinţifice de creştere a ani­ In ce priveşte producţia buna furajare şl îngrijire a
malelor, aplicarea riguroasă de lapte marfă, cooperative­ animalelor.
a selecţiei, îmbunătăţirea ca­ le din comuna Turdaş au li­ Comitetele comunale de
litativă a efectivelor precum vrat pe trimestrul I în loc partid şi consiliile populare
Il A sti că eşti ii! oamenilor...“ şl asigurarea unei furajări de 164 000 litri planificat o au obligaţia •— aşa cum se
cantitate de 165 600 litri, iar
subliniază în Rezoluţia Con­
corespunzătoare au condus la
pe şantierul creşterea efectivelor şi a po­ cooperativele din comuna ferinţei pe ţară a secretari­
tenţialului productiv al ani­ Rapoltu Mare faţă de 106 500 lor comitetelor de partid şi
nume specific în relaţiile cu Iosif Eşanu e un astfel de co­ malelor. litri au livrat în aceeaşi pe­ a preşedinţilor consiliilor
oamenii alături de care lu­ munist. De 13 ani vindecă ve­ furnalului ur. 9 Fiecare cooperativă, pe ba­ rioadă 103 355 litri. Nu şi-au populare comunale — să ia
crează ; este stăpîn pe sine, derea oamenilor din Valea Ji­ za sarcinilor ce-1 revin din realizat sarcinile de plan la toate măsurile pentru înde­
totdeauna bine informat, iar ului. Şi nu o dată cazuri ne­ programul de dezvoltare a lapte de vacă C.A.P. din Pri­ plinirea sarcinilor ce revin
răspunsurile date sînt con­ rezolvate în clinici mari au zootehniei, şi-a stabilit indi­ caz şi Bobîlna. La carne, co­ comunelor din programul de
vingătoare, argumentate. Este fost soluţionate de doctorul catorii de plan pe acest an operativele din Rapoltu Ma­ dezvoltare a zootehniei şi a
comunistul al cărui cuvînt Eşanu, practician erudit şi om 69 de zile pînă atît în ce priveşte efectivele re au realizat faţă de 41,1 producţiei animaliere.
are mare greutate în colec­ de ştiinţă ale cărui cercetări cît şi producţia pe care tre­ tone plan semestrial 36,6 to­ Avînd în permanenţă aten­
tiv, pe primul loc în activita­ sînt cunoscute societăţilor buie s-o realizeze. Cum se ne, iar cele din Turdaş faţă ţia îndreptată asupra aces­
tea lui stînd munca, rezul­ franceză şi belgiană de oftal­ l§ intrarea prezintă situaţia din acest de 33,7 tone au realizat 35,7 tui sector, comitetele comu­
tatele în producţie, buna în­ mologie. Ştiinţa medicală româ­ punct de vedere în cooperati­ tone. Toate cooperativele au nale de partid şi consiliile
treţinere a aparatelor de mă­ nească pătrunde astfel, şi prin vele agricole din comunele rezultate bune în ce priveşte populare pot şi trebuie să
sură şi control, a procesului strădaniile sale, în circuitul Turdaş şi Ra.poltu Mare ? realizarea planului la efecti­ determine — prin măsurile
tehnologic din toate secţiile valorilor internaţionale. In funcţiune Făcînd bilanţul acum, la vele de ovine, brînză de oi pe care le iau şi sarcinile pe
UCC“. — Merg la Conferinţa Na­ sfîrşitul primului semestru şi lină. care le stabilesc — îmbună­
— Alegerea mea ca dele­ ţională a partidului, spune din acest an, constatăm că Nerealizarea planului la tăţirea activităţii în sectorul
gat la Conferinţa Naţională doctorul Eşanu, cu convinge­ C.A.P. din Turdaş, Pricaz şi producţia de lapte marfă se creşterii animalelor, ridica­
— spunea Solomon Sălăjan rea că acolo, în acest înalt (Urmare din pag. 1) Spini, care au prevăzut în datoreşte şi faptului că uni­ rea continuă a eficienţei fer­
— nu este un merit personal, fprum al partidului, se vor planul pe 1972 să realizeze tăţile amintite au avut greu­ melor şi, prin urmare, a con­
ci un merit al întregului co­ hotărî măsuri care vor dina­ un efectiv total de 1 030 ca­ tăţi în asigurarea furajelor tribuţiei lor la sporirea ve­
Vestea că lui Solomon Să- lectiv Sn rîndul căruia mun­ — E greu să spun care miza şi face să se manifeste Notăm din ultimele îm­ pete bovine, din care 610 necesare. Acum în fiecare co­ niturilor cooperativelor, pre­
lăjan, secretarul comitetului cesc, colectiv care s-a dintre sutele de cazuri —- oa­ creator toate forţele umane pliniri de pe şantier: vaci şi juninci, aveau la fi­ operativă posibilităţile de cum şi a cîştigurilor proprii
de partid al/’uzinei cocsochi- angajat ca pînă în ziua meni cărora le-am redat lu­ capabile să ducă România la nele primului semestru un , hrănire a animalelor au cres­ ale ţăranilor cooperatori.
mice din d.S.H., conferinţa Conferinţei Naţionale să mina ochilor — a fost mai di­ prosperitate. Din acele ho- @ Coşul de lum a ajuns efectiv total de 1 065 capete cut şi, ca atare, şi producţia N. ZAMFIR
extraordinară a organizaţiei dea peste plan 1 400 ''rione ficil — se destâinuie medicul tărîri, din acele măsuri va Ia cota +30 m
¡judeţene de partid i-a încre­ cocs. Şi va realiza chiar mai oftalmolog, doctor losifEşanu, trage sevă sănătoasă şi acti­
dinţat mandatul de delegat mult. Eu cunosc oamenii din directorul spitalului din Petro­ vitatea sanitară din judeţul © La +7 m se află cas­
la apropiata Conferinţă Na­ secţie şi ştiu că atunci cînd şani. Cu fiecare bolnav vin­ nostru. telul de apă CfT VA DURA... REÎNNOIREA ?
ţională a partidului, a fost îşi asumă un angajament decat, cu fiecare „caz“ re­ In delegarea mea la Confe­ © S-a terminat staţia de
primită cu multă bucurie de îl vor îndeplini, pentru că zolvat trăiesc acea senzaţie rinţa Naţională văd o înaltă 6 kV, urrnînd să se încea­ Munca politică şi-a dove­ explica pe larg minerilor în 150 lei pe post de miner".
către toţi cei care-1 cunosc aici la UCC am instaurat o neînchipuit de plăcută a uti­ apreciere dată muncii mele pă montarea echipamentu- dit nu odată puterea de ce constau iniţiativele de Exemple de felul acesta,
pe acest vrednic şef de echi­ atmosferă de înţelegere, de lităţii mele pentru oameni, şi asta mă umple de mîndrie, tului electric convingere, forţa de educa­ creştere a vitezelor de a- prin care noile iniţiative
pă de la sectorul reparaţii răspundere colectivă, de dis­ Doctorul Iosif Eşanu, dele­ de hotărîrea de a-mi spori mai re şi mobilizare a maselor. vansare şi sporire a numă­ sînt popularizate convingă­
UCC, comunist pe al cănii ciplină conştientă- gat la Conferinţa Naţională a mult forţele şi participarea la ® A fost montat al 24- In cele mai diferite împreju­ rului de cicluri în abataje, tor, pot fi întîlnite şi la alte
piept strălucesc Ordinul Mun­ Mereu este găsit în mijlo­ partidului, are o biografie lupta pentru sănătatea oame­ Iea stîlp la grinda cu zăbre­ rări, organele şi organiza­ exploatări miniere. Urmă­
cii clasa IlI-a. şi 7 steluţe cul oamenilor din secţie, a- profesională şi politică extrem nilor, în calitate de specialist le de la turnul de răcire ţiile de partid şi obşteşti au rind însă toate locurile mai
de ,,Fruntaş in întrecerea so­ colo unde munca se încarcă de bogată. „Anul acesta — ne şi de director de spital. de 5 000 mc pe oră apelat cu succes la mijloa­ Despre agitaţia intens circulate de la mina
cialistă*. de valenţele timpului, îndem- mărturiseşte parcă cu sfială In nobila luptă pentru să­ Noua săptămînii de lucru cele muncii politice de ma­ Vulcan nu întîlneşti măcar
„Solomon Sălăjan — ne nîndu-i spre perfecţiune pro­ — am avut trei aniversări: nătatea oamenilor pe care o a debutat cu începerea să, pentru antrenarea colec­ vizuală b mina un singur exponat al agita­
spunea Nicolae Nandrea, fesională. Toate calităţile lui 30 de ani de cînd sînt mem­ duce personalul medical sani­ altor lucrări importante în­ tivelor de muncă din între­ ţiei vizuale care să amin­
locţiitorul secretarului comi­ îl fac să contribuie din plin, bru al Partidului Comunist tar, este antrenat cu toată ca­ tre care consemnăm : prinderi, de pe şantiere şi Vulcan tească de vreo iniţiativă sau
tetului de partid din C.S.H. în cadrul UCC, la formarea Român, împlinirea a 25 de pacitatea un om, un medic co­ din instituţii, pentru înde­ de întrecerea socialistă în
— este un om în plină pute­ de caractere, la statornicirea ani dăruiţi profesiei de me­ munist capabil să antreneze şi © Montarea racordurilor plinirea sarcinilor concrete • întîmpinarea marilor evenL
re a vîrstei. Experienţa celor spiritului de colectivitate, la dic... şi 20 de ani de căsni­ să declanşeze energii. Comu­ la conducta pentru Insuflat ale construcţiei socialiste. care este importanţa, valoa­ mente din acest an. Facto­
22 de ani de muncă în formarea de oameni pentru cie". nistul acesta e doctorul Iosif aer cald în furnal Ca şi în alte împrejurări, rea economică şi socială, rii răspunzători de munca
siderurgie şi de 11 ani ca se­ muncă şi societate. Modestia e apanajul celor Eşanu. organizaţiile de partid de la eficienţa lor asupra îndepli­ politică de la această mină
cretar al comitetului de par­ ION VLAD buni, celor harnici, drepţi şi \ © Montarea instalaţiilor exploatările miniere din Va­ nirii planului producţiei de justificau, cu vreo 3—4 săp-
tid pe UCC i-a conferit un a- corespondent voluntar devotaţi unei cauze. Doctorul ION CICCLEI tehnologic? la staţia de lea Jiului folosesc cu suc­ cărbune şi a cîştigurilor mi­ tămîni în urmă, că „agita­
pompe aferentă furnalului ces agitaţia politică de ma­ nerilor. La mina Lonea, de ţia vizuală s-a dat jos... pen­
tru reînnoire“. Se pune între­
© Montarea închizătoa­ să, discuţiile de la om la exemplu, au apărut panouri barea : pînă cînd se negli­
om, convorbirile în grupuri,
La S. M. Â. Simeria ! Brigada iui Nicolae Enache, de ¡a mina relor cu lobe la buncă- diversele întîlniri, adunări­ de felul acesta : „Brigada jează această formă de sti­
minerului Ludovic Repaş, în-
rele de minereu
le, consfătuirile organizate suşindu-şi iniţiativa de a mulare a entuziasmului co­
Se continuă, în ritm sus­ pe teme de producţie, mese­ realiza două cicluri lunar în lectivului ? Dacă e vorba de
Venituri peste Vulcan, va extrage 7 0 0 0 tone de ţinut, alte lucrări. Se dă le rotunde, simpozioanele, e- plus la abatajul frontal, rea­ „dat jos“ ceva, credem că
asaltul final la cadrul nr. 6
de la estacadă, s-au înce­ misiunlle locale ale staţiilor lizează lunar peste plan 700 mai bine ar fi să se facă a-
de radioamplificare, precum
plan în valoare cărbune peste plan put lucrările la cadrele nr. şi panourile, graficele, ga­ tone de cărbune, o creştere cest lucru cu delăsarea şi
dezinteresul!
a productivităţii muncii cu
4 şi nr. 5, se accelerează mon­
de 496 000 iei (Urmare din pag. 1) descoperit un fenomen natu­ tarea instalaţiilor electrice zetele de perete, pentru a 15 la sută şi un cîştig de M. CR1STESCU
Con­
şl
termoenergetice.
ral interesant: presiunea nu cinstea Conferinţei Naţionale structorii, montoril, Insta­
a partidului să ne autodepă-
1 Colectivul SJM-A. Simeria, Mulţi nu ştiu ce şe mai în- acţionează prin tavan, ca în şim, să înălţăm mult ştache­ latorii, electricienii acţionea­
j a făcut arături şl insâminţări timplă în celelalte. Nicolae alte părţi, ci prin vatră, de- ta realizărilor...
de primăvară pe 4 776 ha, lu­ ză în paralel, cu abnegaţie
crări de Întreţinere a cultu­ Enache şi-a făcut însă un formînd linia pe care circulă — Cu ce plus de producţie şi dăruire, la înalta tempe­
rilor pe 3 457 ha, combaterea program original pe care îl vagonetele, din care cauză veţi întîmpina Conferinţa Na­
dăunătorilor pe 458 ha, lucrări respectă cu stricteţe, intîlnin- acestea deraiază, Pentru a în­ ţională ? ratură a muncii. După ter­
Sn legumicultura pe 458 ha şi du-se zilnic cu toţi ortacii. lătura astfel de deranjamente, minarea lucrului, inginerii,
altele. Ca urmare a hărni­ Nicolae Enache nu răspun­ tehnicienii, maiştrii, şefii de
ciei mecanizatorilor, a grijii Cu cei din schimbul întîi lu­ care întrerup activitatea pro­ de imediat. Stă pe gînduri cî-
pentru întreţinerea, buna crează cot la cot 6 ore. Celor ductivă, şeful de brigadă a teva momente şi calculează, loturi se întrunesc zilnic în
funcţionare şi folosirea cit mai din schimbul următor le pre­ şedinţe operative, în care
deplină a capacităţii tractoare­ propus conducerii sectorului pronunţînd apoi cu voce tare
lor şl maşinilor agricole, s-a dă lucrul în abataj. Pentru a-i să repartizeze un om care să mai multe cifre : consemnează realizările, re­
reuşit să se depăşească pla­ Sntîlnl pe cei din schimbul III revizuiască zilnic starea li­ — Sub 7 000 de tone nici zolvă problemele curente,
nul semestrial do venituri cu se reîntoarce la mină după- niei şi să o repare la nevoie. stabilesc măsuri pentru ziua
496 mii lei şi să so economi­ nu mă gîndesc! — exclamă
sească cantitatea de 4 520 litri roasa. Cu minerii din schim­ Timpul cîştigat prin adopta­ el brusc. S-ar supăra ortacii următoare.
motorină, îndepllnlndu-se în bul IV dă ochii dimineaţa, rea acestei măsuri are o va­ dacă aş trece peste cuvîntul Furnalul creşte văzlnd cu
acest fel angajamentele asu­ cînd preia de la ei lucrul. A- loare extrem de mare, echi- lor.
mate. La aceste realizări şl-au ochii. Harnicii constructori
adus contribuţia — ne spunea şadar, nimic nu se înţîmplă în valînd cu mii de tone de căr­ — In şase luni cît aţi acu­ hunedoreni îi sporesc, cu
Ing. Emil Szelcely, directorul abataj fără ca Nicolae Ena­ bune extrase peste plan. mulat ? fiecare zi, cotele, pentru ca
S.M.A. — secţiile de mecani­ che să nu fie informat. De cî- — Cînd lucram în sectorul
zare din Sîntandrei, Pricaz, — 6 500 de tone. Eu zic că el să producă înaintea ter­
Simeria, Băcia, Timpa, Ra- teva ori, ortacii i-au atras a- IV — ne declară Nîcolae E- pînă la Conferinţă mai dăm
poltu Mare, Bobilna şi Tur­ tenţia că în schimburile cînd nache — obţineam randamen­ 500 tone. De ce să zic mai menului planificat. Şi exis­
daş, care şi-au depăşit planul asistenţa tehnică este mai te de 12 tone pe post, pro­ mult şi să nu ne ţinem de tă toată certitudinea că va
semestrial de lucrări şl veni­
turi. slabă se produc frecvente ca­ ductivitate pe care o putem cuvînt ? Spun 500, dar dac-or produce.
ramboluri pe galerie. Au cer­ realiza şi aici, la sectorul f. fi I 000 sau 2 000 nu este nici
cetat cu atenţie cauzele şi au Dorinţa noastră este ca în un necaz...
Mecanizatorii şi ţărani cooperatori
au muncit cu spor la seceriş, eliberarea terenului petenţă profesională. Programul educaţional „De vorbă cu conştiinţa“ acţionează în aceste zile
In sala cazanelor a centralei electrice a U.V. Citlan, revărsare de conştiinciozitate şi com­
fierbinţi la cea mai înaltă tensiune.
’ Foto: V. ONOIU
(Urmare dîn oaq. 1) Inginerul şef Ion Manoles- Orăştioara de Sus şi cei din sele, cu combinele, cum s-a să ia iniţiativa ? Inginerul u-
cu şi preşedintele Ion Coşor Mărtineşti au recoltat orzul putut. Starea timpului nu le-a nităţii, Liviu Cizmaş, plecase tul la prosperitatea Româ­
de ia această cooperativă a- de pe cite 4 hectare : cu coa- fost piedică. din cooperativă, iar preşedin­ foire gîndur niei socialiste, drept reçu-,
Igng, Lăzărică LazMr şi-au fă­ gricolă vorbesc cu multă con­ tele Nicolae Benţa sta liniş­ noştinţă pentru grija pe ca­
cut datoria. Chiar dacă te- vingere despre experienţa lor tit acasă. Inactivitatea facto­ re le-o poartă statul. De
renu-i umed, cooperatorii de la desecări. Din această con­ Şi minutele rilor răspunzători în impulsio­ aici se trimit anual spre o-
la C.A.P. Orăştie n-au stat vingere, din munca fără pre­ narea recoltării păioaselor din fapte şi împ ra?e mai mult de 10 000 kg
cu mîinile in sin. Au recol­ get a lor şi a cooperatorilor sînt preţioase această unitate este nejustj- de brînză telemea. Laptele
tat griul, au plantat varză de Marin Murgoi, Valeria Achim, ficatS, mai ales că aici mai pe care-l contractează local­
toamnă, au strîns fînul. Elena Costescu, Valeria Bo- este de recoltat grîu de pe 60 nicii este prelucrat pe loc
La Beriu, pe o tarla cu den, Elena Popescu, Livia Fi- In jurul orei 10, echipele Iiys Kiss şi Lina Kiss, lucrau hectare. In jurul orei 14,30 şi (Urmare din pag. 1} Unii dintre bărbaţi lucrea­ şi transformat în telemea.
drenaj experimental, care altă ridon, Safta Tivăruş şi a mul­ formate din membrii coopera­ pe una din tarlalele coopera­ aici s-a început recoltarea. ză la pădure, la exploatarea In afară de acest produs,
dată nu era bună nici de pă­ tora, se nasc recoltele bogate. tori şi mecanizatori de la tivei. Dar iniţiativa acestei acţiuni irul civic al comunei, lemnului. In gospodăriile gospodarii mai contractează
şune, mai rămăseseră „în pi­ „In luptă cu starea vremii”, C.A.P. Cristur aşteptau ca in­ Speram că aceeaşi preocu­ nu aparţine membrilor consi­ Deşi oamenii sînt la o de­ celor 550 de familii silit* azi cu statul şi animale. Peni im
cioare" vreo 12 ha de orz. Pe ,Jn luptă cp timpul“ — caută ginerul şef al unităţii, Inoden- pare pentru strîngerea în liului de conducere şi nici părtare apreciabilă unii de peste 6 000 capete bovine, ele, prin cele trei magazine
opt din ele, orzul a fost să ne sugereze titlul viitoru­ ţiu Tetea, să decidă începerea hambare a recoltei de grîu o membrilor cooperatori de la alţii, totuşi ei se intilne.se ovine şi porcine, revenind
strîns duminică de combine­ lui reportaj inginerul Ale­ lucrului. După ce specialistul să întîlnim şi la C.A.P. Ban- brigada Chimindia. Iniţiato­ destul de des. Vin la cen­ în medie 3 vite cornute de săteşti care funcţionează
le deservite de Ion Murgoi, xandru Roşu, directorul I.M.A. unităţii a făcut controlul tar­ potoc. Dar, la brigada Chi- rul, care merită toată lauda trul de comună să se sfă­ familie, doi porci şi mai aici, oamenii primesc con­
Iosif Popa, Stoian Samoilescu, Orăştie, a cărui „zi de odih­ lalelor, combinele au intrat în mindia, tractoarele erau ali­ pentru strădania ce o depune, tuiască ce să mai facă pen­ multe oi. Numărul bovine­ centrate.
Ioan Polgă, Petru Paraschiv, nă" s-a confundat duminică lan. Şi oamenii au lucrat din niate la şosea, în vreme ce pentru grija ce o manifestă tru prosperitatea localităţi­ lor, al ovinelor şi porcine­ încet, dar sigur, şi această
din
Iosif Ripasi. Se dădea o ade­ cu ziua de munc^ a coope­ pljn în tot timpul zilei, cît în cîmp se putea face treabă faţă de soarta recoltei, este lor, vin să vizioneze un lor va creşte în 1073 cu a- localitate iese porneşte anonimat.
de
ei
la
Afirmarea
vărată bătălie pentru strînsul ratorilor şi mecanizatorilor. vremea le-a permis. bună la recoltatul griului. ing. Aure) Chirilă, directorul film, vin la hore. In anul proape 300. Păşunile, deşi oameni, din puterea braţe­
Oamenii aceştia — coopera­ Preocupare susţinută pentru Brigadiera de la cultura ma­ S.M.A. Deva. Gospodarii satu­ acesta, oamenii şi-au pus in sînt proprietate personală,
recoltei, deşi soarele nu stră­ strîngerea grabnică a recoltei
tori şi mecanizatori — luptă re, Emilia Bembea, spunea că lui nu se gîndesc oare la la­ gînd să aducă şi alte îmbu­ si.au în atenţia consiliului lor lor. Fiecare zi muncită ii
lucise nici o clipă. In altă par­ deopotrivă şi cu timpul şi cu de grîu am întîlnit şi la s-a încercat de dimineaţă să nurile de cereale date de nătăţiri în comuna lor. Au popular. Fiecărui gospodar distanţează pe localnici de
te a lanului, cooperatorii in­ starea lui. Nu stau o clipă C.A.P. din Bîrcea Mică. La se lucreze cu combinele, dar mult în rîrgă, ce trebuie re­ strîns bani pentru electrifi l s-au repartizat îngrăşămin­ trecut. F,i se bucură de con­
traseră cu coasele, iar orzul locului pînă cînd rodul mun­ ora 13, mecanizatorii Zollan că pămîntul a fost moale. Du­ coltate în timp optim ? carea satului centru de co­ te, i le s-au dat sfaturi cum diţiile optime de. afirmare,
Kosşoi şi Dumitru Herinea-
N. BADIU
13 s-a putut în­
pă orele 12
ca
pentru
să
întreţină,
cosit mai înainte era treie­ cii nu e strîns în hambare. nu, precum şi cooperatoarele să recolta! Acelaşi lucru se I. CICCLEI mună. Apoi reţeaua clp fire de pe suprafeţele respective de integrare desăvîrşită în
extinde
va
se
celelal­
în
şi
rat din căpiţe cu combina. Duminică şi cooperatorii din Ghizela Antal, Etelca Kiss, putea face şi aici. Dar cine N. PANAITESCU te localităţi. să obţină producţii cit mai ritmul şi pulsaţia vieţii noi,
yw»'nnwMfc' 11 'AMG '■ ■ i w !■—xma ww m 1 fT"i“ , t »—.uw—«> pîm un tutui»* Ocupaţia de bază a oame­ mari de iarbă. Oamenii din pe care România socialistă
do­
Âtpfamenie oanerete « tefeări * prestigiu * teifiative valoroase a fapte eroice nilor de aici este creşte­ această parte a şi locului apor­ o oferă hituror oamenilor
resc
rea bovinelor şi ovinelor.
să-şi
ei
aducă
muncii.
j
*r~.