Page 36 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 36
rSÜWBBS
■8BMBMBBaan*anB«rocni
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr.5 444 © MARŢI 11 IULIE 1972
■¡jjaJMmi'.nuuTM. it-iwrwKre«
ATLETISM GIMNASTICA ŞCOALA PROFESIONALA
ENERGETICĂ DEVA
Pe stadionul Republicii din BRAŞOV 9 (Agerpres). —
Capitală au luat sfîrşit du La Braşov, s-a disputat du ANUNjA
minică campionatele interna minică meciul internaţional ■ telegrame ■ note ■ informaţii“
ţionale de atletism ale Ro 21”; 400 m garduri I. Răţoi feminin de gimnastică dintre câ primeşte candidaţi la examenul de admitere
mâniei. Sportiva româncă Va (România) 50” 2/10 (nou re echipele României şl R. P. în şcoala profesională pentru specialitatea FI ¡Ssllji
leria Bufanu a repurtat do cord naţional); lungime Să- Chineze. Gazdele au repurtat
uă victorii. Ea a cîştigat pro rucan (România) 7,92 m; victoria cu scorul de 187,00 - NISOR CONSTRUCTOR.
bele de 100 m garduri in 5 000 m Jokici (Iugoslavia) 185,10 puncte. Elevii vor beneficia de gratuitate pe timpul A MUI-A SESIUNE Acord cu privire !a
13" şi 200 m plat în 23” (nou 14’09” 2/10; 800 m plat Mig şcolarizării pentru cazare, masă, îmbrăcăminte
record naţional). In proba de non (Belgia) 2’48” 1/10 ; şta LUPTE LIBERE programul comun
săritură în înălţime (femei) feta 4 x 400 m Cuba şi rechizite.
Cornelia Popescu a realizat 3’0r 1/10 ; feminin: suliţă BELGRAD 9 (Agerpres). — Examenul are loc în ziua de 12 iulie 1972 şi
1,82 m. Iată celelalte rezulta Duminică, au , luat sfîrşit Ia constă din matematică şi fizică. A C. A. E. 8. de guvernare adoptat
te înregistrate : masculin : Amelie Koloska (R.F. a Ger Hvar campionatele europene
prăjină Papanicolau (Grecia) maniei) 57,84 m ; 800 m plat de lupte libere pentru tine Candidaţii care au susţinut examene la ma
5,20 m j ciocan Moutaftsidis Silai (România) 2’02” 4/10; ret. Un frumos succes a re tematică şi fizică la alte şcoli profesionale şi au de P.C. Francez
MOSCOVA 10 (Agerpres) — Luni, au înce
(Grecia) 66,02 m ; disc Morri ştafeta 4 x 400 m echipa Lice purtat sportivul român Clau- obţinut cel puţin media 5 (cinci) însă a u fost de put la Moscova lucrările celei de-a XXVI-a
(
diu Zanier, care a cucerit
son (Cuba) 56,38 m; 200 m ului sportiv Cîmpulung Mus medalia de aur la categoria claraţi respinşi pot fi admişi la specialitatea fi sesiuni a Consiliului de Ajutor Economic Re şi P.S. Francez
Antti Jaermaki (Finlanda) cel 3’47" 5/10. semiuşoară. nisor constructor fără a mai susţine examen de ciproc, cu participarea conducătorilor de gu
admitere. vern ai Bulgariei, Cehoslovaciei, R. D. Ger
Informaţii suplimentare la sediul şcoli, Deva, mane, Mongoliei, Poloniei, României, Ungariei PARIS 10 (Agerpres). — In capitala Franţei
şi U.R.S.S., anunţă agenţia TASS.
str. Minerului nr. 28, telefon 12813. Delegaţia Republicii Socialiste România la nu luat sfîrşit lucrările Conferinţei Naţionale
partidului. Conştiinţa patriotică (327) sesiune este condusă de tovarăşul Ion Gheorghe a Partidului Comunist Francez, la care au luat
în acţiune; 21,00 Virtuozi al na Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri. parte 1 200 de delegaţi. Conferinţa a exami
* CINEMA **RÂDIO; • EVIZ I UNE * iului: Fănică Luca şi Radu Sl- La lucrări ia parte o delegaţie a R.S.F. Iu nat acordul cu privire la programul comun de
mion; 21,10 Revista şlagărelor ;
21,25 Moment poetic. Nicolae goslavia. In calitate de observatori participă o guvernare adoptat de Partidul Comunist Fran
Labiş; 21,30 Bijuterii muzicale; cez şi Partidul Socialist Francez.
DEVA: Viaţă de familie („Pa ţie; 10,50 Selecţiuni din opereta 22,00 Radiojurnal; 22,30 Concert delegaţie a Republicii Cuba, precum şl amba
tria“) ; Mirii anului II („Arta“); „Clivia“ de Nico Dostal; 11,00 de seară; 24,00 Buletin de ştiri; întreprinderea comerţului sadorul R.P.D. Coreene la Moscova. Programul prevede naţionalizarea principa
SIMBRIA: II cunoaşteţi pe Ur Buletin de ştiri; 11,05 Formaţii 0,03—6,00 Estrada nocturnă. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Ale- lelor ramuri ale economiei, o democratizare
ban ? („Mureşul“); HUNEDOA le Los Gcmelos del Sur şi Sin largă a vieţii politice şl sociale. El va deschi
RA: Odiseea generalului Jose cron; 11,25 Miniaturi interpre xei Kosîghin, preşedintele Consiliului de Mi
(„Siderurgistul“); Osceola („Con tate la flaut; 11,35 Muzică uşoa cu ridicata pentru niştri al U.R.S.S., conducătorul delegaţiei so de în faţa Franţei calea spre progres social,
structorul“); CALAN: Fuga — ră; 12,00 Ciută Jacquelline Du- 9,00 Deschiderea emisiunii. vietice. înflorirea economică şl democratică, calea
seriile I-n („ll Iunie“); TE- lac şi Dorin Anastasiu; 12,15 Telex; spre socialism, a subliniat Georges Marchais.
LIUC: Triplă verificare („Mi Recital de operă Lela Cincu ; 0,05 Teleşcoală; textile-încăltâminte Deva Sesiunea a trecut Ia examinarea problemelor
nerul“) ; PETROŞANI: Tată cu 12,30 Inlilnire cu melodia popu 10.00 Curs de limba engleză. aflate pe ordinea de zi. Conferinţa Naţională a adoptat o rezoluţie
de-a sila („7 Noiembrie“); Po lară şl interpretul preferat ; Lecţia I; în care se arată că o premisă esenţială a trans
loneza de Oginski („Republi 13,00 Radiojurnal; 13,15 Avan 10.30 Căminul; formării în viaţă a acestui program este uni
ca“) ; LUPENI: Sorgul roşu premieră cotidiană; 13,30 Esti 11.10 Film serial: „Patru fan- str. Depozitelor, nr. 13
(„Cultural“); Băieţi buni, bă vală — muzică de prînz; 14,00 chişti şi un oîine“ — XXI; tatea populară. Programul comun de guver
ieţi răi ''(„Muncitoresc“); LO- Compozitorul săptăminii — Paul 12,15 Telejurnal; ANGAJEAZĂ DE URGENŢA nare, elaborat de delegaţii P.G.F. şi P.S.F., se
NEA: Pădurea pierdută („Mi Constantinescu; 14,30 La micro 17.30 Deschiderea emisiunii de arată în rezoluţie, deschide francezilor o-cale
nerul“); PETItILA: Floarea de fon, Al. Bano; 14,40 Mari an după-amiază. in baza legii nr. 12/1971 Luptele din Vietnamul de sud care răspunde necesităţilor şi cerinţelor Tor de
cactus („Muncitoresc“); VUL sambluri folclorice: „Rapsodia Curs de limba franceză.
CAN: Copacii mor în picioare Română; 15,00 Buletin de ştiri; Lecţia a 2-a; • timplar mocratice.
(„Muncitoresc“); ORA Ş T I E : 15,05 Radiosimpozion. Sensul 18.00 Cum vorbim; *
Nu-mi place ziua de luni („Pa politic al conducerii societăţii ; 18.20 Muzicieni de mllne; Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Puternice atacuri aie patrioţilor
tria“) ; B.D. în acţiune („Fla 15,25 Noi înregistrări; 15,40 Mu 18,45 Publicitate; (328) PARIS 10 (Agerpres). — Convenţia Naţiona
căra"); GEOAGIU-BAI: Avînt ; zică de estradă; 16,00 Radio 18,50 Dinamica societăţii româ asupra poziţiilor saigoneze lă a Partidului Socialist Francez a aprobat a-
HAŢEG: încrederea („Popular“); jurnal; 16,15 Melodii de Nicolae neşti. „Un colectiv de co cordul cu privire la programul comun de gu
BRAD: Marea dragoste („Stea munişti intre două Confe
ua roşie“); GURABARZA: Ae Kirculescu; 16,30 Ştiinţa la zi; rinţe Naţionale ale parti vernare adoptat de delegaţiile P.G. Francez şl
roportul — seriile I-II („Mine 16,35 Clntecul săptăminii: „Par dului"; VIETNAMUL DE SUD 10 (Agerpres). — Bom P.S. Francez.
rul“); ILIA: Cum am declan tidul ne e mindria“ de Radu 19.20 1001 de seri: „Foarfecă şi bardamentele de artilerie dirijate de forţele pa
şat al II-lea război mondial — Şerban, versurile de Aurel Sto- băieţelul“; întreprinderea agricolă Delegaţii la Convenţie au ascultat şl dezbă
seriile I-n („Lumina“). rin; 16,50 Publicitate radio; 17,00 10.30 Telejurnal; triotice de eliberare din Vietnamul de sud a- tut raportul primului secretar al Partidului
Antena tineretului prezintă 20.00 Raportăm Conferinţei Na supra poziţiilor saigoneze din oraşul Quang
„Şcoala capodoperelor“; 17,30 ţionale a partidului. Oa Socialist Francez, Francois Mitterrand. Ei au
Program muzical oferit colec meni şi fapte din marea de stat Simeria Tri şi-au dublat intensitatea, în cursul ultime aprobat în unanimitate rezoluţia Convenţiei
tivului Staţiunii pentru mecani întrecere * lor 24 de ore, obligindu-i pe militarii inamici, Naţionale, care „cheamă toate partidele şi gru
PROGRAMUL I: 6,00 -Muzică zarea agriculturii Tăndărei — în majoritate unităţi de paraşutişti, să-şi pă
Seară de teatru: „Ziariştii“
şi actualităţi; 7,00 Radiojurnal; Ialomiţa; 18,00 Orele" serii; 20,00 20.20 de Al. Mirodan; A N U N Ţ A pările forţelor de stînga să-şi ocupe locul în
8.C0 Sumarul presei; 9,30 Atlas Tableta de seară; 20,05 Zece 22.10 Telegiob: Aden — capitala răsească poziţiile — anunţă agenţia France acţiunile ale căror baze au fost puse prin a-
cultural; 10,00 Buletin de ştiri; melodii preferate; 20,40 Marea Presse. In acelaşi timp, forţele patriotice au cordul dintre comunişti şi socialişti".
10,05 Flori alese din folclorul întrecere socialistă in inlimpi- Republicii Democratice şi CONCURS PENTRU OCUPAREA URMĂTOARE lansat atacuri asupra zonei din spatele pozi
Populare Yemen;
nostru; 10,30 Start la intersec narea Conferinţei Naţionale a 22,35 24 de ore. LOR POSTURI : ţiilor saigoneze, cu intenţia de a tăia liniile
1. şef şantier plantaţii hamei cu sediul în de comunicaţii şi de aprovizionare ale trupe
Orâştie lor marionetă din sectorul şoselei nr. 1, la nord întrevederea
2. contabil principal de rîul My Chan. Duminică, au fost înregis
trate numeroase operaţiuni ofensive ale pa iu! Ciu En-lai
3. magaziner principal pentru şantierul de trioţilor la o distanţă de 7 km sud-vest de Hai
CUATI* Şl TRANSPORTUL PRII PUTORI plantaţii hamei Orâştie Lang, precum şi în imediata apropiere a fron cu o deiegaf!e yemenifă
tierei dintre Cambodgia şi Vietnamul de sud,
4. magaziner principal la ferma nr. 4 Simeria
Veche în provincia Kien Phong, la 120 km vest de PEKIN 10 (Agerpres). — Ciu En-lai, pre
Saigon. In urma acestor operaţiuni, trupele
mierul Consiliului de Stat al R.P. Chineze,
Legătura între abataj’ele rii cu energie motrică. Co mentele de transport. Com 5. economist fermă la ferma nr. 3 zootehnică saigoneze au înregistrat numeroase pierderi în Lî Sien-nlen, vice-premier al Consiliului de
miniere şi suprafaţă se fa liviile folosite şi la trans partimentul de circulaţie din Bîrcea Mare oameni şi materiale. Stat, 'şl alte persoane oficiale chineze au
ce cu ajutorul maşinilor de portul de persoane trebuie trebuie prevăzut cu poduri avut o întrevedere cu membrii delegaţiei
extracţie. Trebuie avut în să aibă înălţimea de cel pu la distanţa de cel mult 6 6. tehnician principal agricol pentru ferma guvernamentale a Republicii Democratice
vedere că fiecare maşină ţin 1,8 metri de fiecare etaj metri unul de altul şi cu nr. 5 Orâştie Populare a Yemenului, condusă de Abdul
de extracţie are nevoie să şi trebuie prevăzute în scări cu înclinare de cel Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Faltah Ismail, membru al Consiliului Pre
fie prevăzută cu următoa plus cu: acoperiş rezistent, mult 80 de grade, montate Informaţii suplimentare la I.A.S. Simeria te Reuniunea guvernatori lor zidenţial, preşedintele Consiliului Suprem
rele dispozitive: frînă de care să se poată deschide, in plane paralele. al Poporului, secretar general al Comite
manevră ; frînă de siguran precum şi obloane de trece lefon 78. (328) tului Central al Frontului Naţional, aflată
In casa maşinii de ex
ţă", care trebuie să acţione re între etaje; pereţi la tracţie, la casa puţului şl la băncilor occidentale In vizită Ia Pekin, informează China Nouă.
ze direct asupra organului terali şi uşi metalice a că 'WniiililBWHBilUIffHIBIIIÍi'll'ilTIlliTO'iTirnTBilffFITri
de înfăşurare a cablului. ror deschidere în exterior toate rampele trebuie afi BASEL 10 (Agerpres). — Problema cursului
privind
instrucţiuni
şate
Aceasta poate avea organe să nu fie posibilă ; bare sau transportul pe puţ care să fluctuant al lirei sterline, pericolele pe care a-
le de frecare şi transmisii minere de care personalul cuprindă : încărcarea ma ceastă măsură le implică şi măsurile de „apă Declaraţie a MAE.
comune cu ale firmei de să se poată ţine cu mina în ximă admisă pentru vasul rare" adoptate de partenerii occidentali ai
manevră, dar comanda tre timpul transportului ; para- de extracţie-; numărul --de întreprinderea de industria Marii Britanii au constituit principalele subiec
buie să se facă prin dispo căzătoare. Coliviile instala persoane care se pot trans te abordate în cadrul reuniunii guvernatorilor al R.P.D. Coreene
zitive separatei Dispozitivul ţiilor de extracţie — multi- porta pe un etaj al coli băncilor centrale din principalele ţări occiden
de acţionare a frînei de si cablu, nu vor fi prevăzute viei (maximum 5 persoane lizare a laptelui Simeria tale de la Basel.
guranţa trebuie să poată fi cu paracăzătoare. Turnurile pe mp); vitezele maxime Referindu-se la aceste probleme, experţii fi PHENIAN 10 (Agerpres). — Ministerul Afa
comandat de mecanic în puţurilor de extracţie la admise pentru transportul nanciari apreciază că scăderea prea accentuată cerilor Externe al R.P.D. Coreene a dat publi
vederea blocării maşinii j transport de personal tre de materiale şi de persoa ANGAJEAZĂ DE URGENŢA a cursului lirei sterline, in condiţiile cunoscu cităţii o declaraţie în care subliniază că pu-
indicatori de adîncîme f un buie să fie prevăzute cu ne. Acestea se stabilesc în te, ar acorda Marii Britanii un avantaj comer blicarea recentă a declaraţiei comune a repre
dispozitiv acustic care să următoarele dispozitive de funcţie de starea puţului şi • un inginer sau tehnician de specialitatea cial pe care partenerii săi comerciali îl consi zentanţilor Nordului şi Sudului Coreei a fost
semnalizeze începerea peri Siguranţă : pene de îngro- a instalaţiilor ce-1 deser deră „excesiv", arată agenţia France Presse. călduros sprijinită, nu numai de întreaga na
oadei de încetinire; limita- şarea ghidajelor, grinzi de vesc ; codul de semnalizare industriei alimentare Totodată, în ciuda calmului relativ restabilit la ţiune coreeană, ci şi de popoarele iubitoare
toare de cursă montate pe rezistenţă sub cadrul mole- şi de apel telefonic; orele de pace din lume. Cu toate acestea, arată de
indicatorul de adînelme şi teîor; pod sub cadrul mo- între care se efectuează • conducători auto categoria B C şi fără sfîrşitul săptăminii pe pieţele de schimb, în cer claraţia, cercurile imperialiste din S.U.A. îşi
în turnul puţului care să letelor; dispozitive de prin transportul de personal la curile financiare se recunoaşte faptul că situa continuă eforturile de obstrucţionare a reuni-
acţioneze asupra frînei de dere a coliviei, în cazul ru schimburi ; măsurile de si drept de gestiune ţia este departe de a fi satisfăcătoare. De fapt, ficării Coreei. La 5 iulie, purtătorul de cuvînt
siguranţă, atunci cînd coli perii cablului. Fac excep guranţă speciale care tre totul se petrece, potrivit părerii experţilor ci al Departamentului de Stat al S.U.A. a declarat
via a depăşit cu 0,5 m rii- ţie de Ia această prevedere buie avute în vedere la Condiţii de angajare şi salarizare conform taţi de aceeaşi agenţie, „ca şi cum s-ar căuta că, în pofida convorbirilor dintre Nordul şi
velul admis. ¡Maşinile de puţurile la care extracţia puţul respectiv, precum şi să se cîştige timp, pînă la sfîrşitul anului, cînd Sudu! Coreei, Statele Unite vor continua pro
extracţie cu care se efec se face cu roată de fricţiu regulile de comportare a Legii nr. 12/1971 şi H.C.M. 914/1968. se aşteaptă „intrarea în convalescenţă" a do gramul de modernizare a armatei sud-coreene,
tuează’ ^transport dé persoa ne, cele la care maşina de personalului care se trans Informaţii suplimentare la sediul întreprinde larului, în speranţa unei ameliorări a balanţei fără a intenţiona să reducă prezenţa militari
ne cu viteză peste 6 m/s extracţie este dotată cu portă ; obligaţia ca în tim de plăţi a Statelor Unite". lor americani în Coreea de Sud.
trebuie prevăzute în plus dispozitiv de reducerea pul transportului personalul rii, str. Traian, nr. 88, telefon inter. 13. In încheierea declaraţiei de protest, M.A.E.
„cu : indicatori înregistratori treptată a vitezei la ram să stea la distanţă de cel (322) al R.P.D. Coreene cere cu fermitate încetarea
de viteză ; un dispozitiv au pă, precum "şi cele ale că puţin 5 metri de la fereas Reprezentanţi ai şcolii de balet amestecului S.U.A. în treburile interne ale Co
tomat de ¡reducere treptată ror turnuri construite îna tra puţului. Distanţa să fie reei, retragerea din Coreea de Sud a forţelor
a’ vitezei la sosirea vaselor intea apariţiei prezentelor marcată printr-o barieră şi S.U.A., dislocate acolo sub eticheta de „forţe
de extracţie la rampă sau norme nu au rezistenţa me printr-o bandă de culoare din ţara noastră prezenţi la ale O.N.U.“, precum şi dizolvarea aşa-numitei
un dispozitiv pentru con canică necesară montării distinctă pe peretele gale „Comisii O.N.U. pentru unificarea şi refacerea
trolul vitezei într-un punct dispozitivelor de prindere riei ; Interdicţia ca în ace întreprinderea prefabricate Coreei".
în perioada de retardare, a coliviei şi nici nu permit laşi etaj al unei colivii să „Festivalul Liubliana 12“
care să acţioneze automat consolidarea în acest scop. fie transportate persoane din beton Deva
asupra frînei de siguranţă. Puţurile prin care se exe împreună cu vagonete, ma BELGRAD 10 — Corespondentul Ager
La maşinile de - extracţie cută transport de persoane teriale grele, sau unelte ca ANGAJEAZA DE URGENŢA pres, George Ionescu, transmite: Solişti Luări de pozele pentru
acţionate electric, la care trebuie prevăzute cu bazin re nu sînt transportate în ai Teatrului de operă şi balet din Bucu
■ frînă de manevră nu poate care să permită continua genţi. In timpul transpor • şef birou desfacere reşti, împreună cu dansatori de la teatre recunoaşterea R.D. Germane
funcţiona în lipsa tensiunii, rea mişcării coliviei cu 4—6 tului de personal la schimb, Condiţii de studii şi stagiu conform H.C.M. le lirice din Cluj şi Braşov, au prezentat
frînă de siguranţă trebuie metri, atunci cînd în mod de fiecare parte pe care se la Liubliana, în cadrul ediţiei jubiliare —
să acţioneze automat la în accidental nivelul rampei face intrarea sau ieşirea 914/1968 şi Legii 12/1971. a XX-a — a tradiţionalei manifestări ar COPENHAGA 10 (Agerpres). — Ea Copen
treruperea curentului elec- este depăşit. Toate puţurile personalului în şi din coli Limite de salarizare 2 300-2 950 lei. tistice „Festival Liubliana 72". două spec haga a avut loc o consfătuire a reprezentan
' trie. Intrarea în funcţiune trebuie prevăzute cu com Informaţii la sediul întreprinderii str. Sîntu- tacole de balet care s-au bucurat de un ţilor comitetelor naţionale din ţările nordice
a frînei de siguranţă din partiment pentru circulaţia vie, trebuie să existe un su deosebit succes. pentru recunoaşterea R. D. Germane. Partici
orice cauză trebuie să pro persoanelor, separat prin- praveghetor (cuplător sau halm, nr. 1, sau telefon nr. 13930, 13931 inte Arta interpretativă a şcolii de balet din panţii la consfătuire au adoptat o rezoluţie în
ducă întreruperea alimentă- tr-un perete de comparti semnalist). rior 119. ţara noastră a fost ilustrată, în special, care cer guvernelor ţărilor nordice să recu
(325) noască neîntîrziat R. D. Germană, relevînd că,
de cunoscuţii dansatori Ileana Iliescu,
după ratificarea tratatelor încheiate de R. F.
Marinei Ştefănescu, Cristina Hamei şi
a Germaniei cu U.R.S.S. şi R. P. Polonă, şi după
Petre Ciortea. Conducerea artistică a e- încheierea acordului cvadripartit asupra Berli
chipei româneşti a fost asigurată de ma nului occidental, este lipsit de sens să fie con
estrul coregraf Oleg Danovschi.
re pină ta prezent nu s-au etnd în fel, clnd sau de legate între zervate locurilor de parcare. nea. se ştie din fizică faptul tinuată politica de nerecunoaştere a R. D.
altele
de
Germane.
pe
acelaşi
construit
încă
drumuri
200
de
SERIAL acoperişuri este pe teama le-ar ele prin uriaşe bolţi. In şiru La fiecare putea m, construi exem că, trebuind în cale, mí
ocolească
să
faţă
plu,
a-
as
s-ar
aflate
piedicile
de
cest
care
vibraţiile
spaţiul
între
caz,
sau
rulante
i: ; transmite pereţii clădirilor rile de clădiri ar fi ocupat censoare pietoni. scări intersec dele sonore De slăbesc mult în MIAMI BEACH. — Sosind ADEN. — Tribunalul Po
La
ţoscle-
pentru
intensitate.
aceea,
în timpul trecerii vehicule în întregime nu de drumuri, ţii s-ar putea realiza cu u- le de pe acoperişuri ar pu la Miami Beach, senatorul porului din Republica De
Dezvoltarea rapidă a in lor. Dacă în privinţa atenu ci de parcuri, terenuri de şurinţă pasajele peste sau tea avea pereţi laterali care rat că nu va accepta nici CADRAN mocratică Populară a Yeme
George McGovern a decla
dustriei, comerţul intern şi ării vibraţiilor se aşteap sport, bazine de înot. locuri sub nivel. să reducă mult nivelul nului a condamnat la moarte
internaţional, cooperarea in tă soluţii îmbunătăţite, fapt de joacă pentru copii. Ne Unii ar putea afirma că zgomotului. Calculele au a- un compromis cu rivalii săi şase persoane acuzate de a
producţie, turismul şi nume este că, în ultimul deceniu, putem închipui cit de mult viaţa într-un apartament si rătat că în acest fel nive pentru a obţine învestitura fi aparţinut unul grup tero
roşi alţi factori determină au fost inventate şi au în s-ar schimba înfăţişarea o- tuat sub o şosea ar fi ase lul zgomotului poate fi re partidului pentru alegerile Iugoslavia, Ia invitaţia pre rist care acţiona pentru
o dezvoltare vertiginoasă a ceput să se utilizeze cu suc- raşelor şi cit de plăcut ar mănătoare cu viaţă intr-o dus la 55 decibeli, adică prezidenţiale din noiembrie. şedintelui Iosip Broz Tito, s-a răsturnarea actualului re
transporturilor care de acum EI şi-a exprimat convinge anunţat oficial Ia Belgrad.
mai puţin decit nivelul zgo gim, relatează agenţia France
reuşesc cu greu să facă fa motului existent astăzi pe rea că va dispune de spri Presse. Alte persoane, care
ţă necesităţilor. Paralel cu VIITORUL DRUMURILOR, străzile din centrul Londrei. jinul unui număr suficient SANTIAGO DE CHILE. - au recunoscut, de asemenea,
dezvoltarea diferitelor mij Experimental s-a demonstrai de delegaţi pentru a-şi asi Printr-un decret semnat de că au făcut parte din grupul
loace de transport şi eu a- că în cazul cînd apartamen gura desemnarea încă din preşedintele Salvador Allen- respectiv, au fost condamna
pariţia unora noi se desfă tele ar avea geamurile des primul sau din al doilea tut de, ziua de 12 iulie a fost te la închisoare pe diferite
şoară discuţii aprinse şi pa DRUMURILE VIITORULUI (I) chise nivelul zgomotelor din de scrutin. proclamată în Chile „Zi a termene.
sionate în legătură cu dife camere ar fi cu 20 decibeli demnităţii naţionale"“, rela
rite propuneri inovatoare ; mai mic decit cel din stra ROMA. — In cadrul turne tează agenţia Prensa Latina. ACCRA. — Corpul neînsu
şi este perfect posibil ca dă. ului efectuat în mai multe La 12 iulie se împlineşte fleţit al fostului preşedinte
unele dintre ele, aparent ces sisteme dk izolare foni fi să trăieşti în astfel de locuinţă sub un pod de ca Adversarii ideii folosirii ţări ale lumii, secretarul de un an de la naţionalizarea ghanez, Kwamc Nkrumah, a
utopice, chiar ridicole as- că foarte bune. Măsurători oraşe-grădini. le ferată. Să vedem însă da acoperişurilor pentru con stat al S.U.A., Wiiliam Ro- de către guvernul Unităţii fost înhumat duminică în o-
tăzi, să constituie miine le efectuate de specialişti au că acesta este adevărul. strucţia de drumuri invocă gers, a sosit duminică la Populare a bogăţiilor cupri raşui natal Nkroîul din
mijlocul unor deplasări co demonstrat că chiar şi în O aberaţie tehnică? In mişcare, vehiculele pro experienţa drumurilor sus Roma, venind din Iugosla fere ale ţării şi, implicit, a Ghana. Sicriul a fost trans
mode şi rapide. cazul unei circulaţii mari duc vibraţii. Aceste vibraţii pendate construite deja in via, informează agenţia As principalelor companii străi portat cu un elicopter, vi
în clădiri ar fi linişte. In Să vedem dacă ipoteza se difuzează prin pereţi pe diferite oraşe şi care produc sociated Press. In cursul vi ne care exploatau cuprul nerea trecută, din Guineea
Şosele pe acoperişuri mod aparent paradoxal, con şoselelor pe acoperişuri nu distanţe relativ mari şi se destul de mult zgomot. Lor zitei în Italia, el va avea chilian. la Acera, unde a fost depus,
diţiile de viaţă sub şoselele este cumva o aberaţie teh aud sub forma zgomotului. li se poate răspunde că, in convorbiri cu primul minis timp de 10 ore, într-o sală
Pină în prezent, specialiş de pe acoperişuri ar putea nică. Specialiştii afirmă că Dar sînt descoperite deja primul rînd, astfel de dru tru italian, Giulio Andreottl. CAIRO. — Primul ministru funerară.
tii au acordat prea puţină fi chiar mai bune decit în nu. Greutatea vehiculelor metode care permit mon muri nu au pereţi laterali, şi cu ministrul afacerilor ex al Republicii Arabe Egipt,
atenţie posibilităţilor de con cazul altor soluţii. poale fi suportată cu uşu tarea clădirilor pe izolatoa iar pe de altă parte ele se terne, Giuseppe Medici. Aziz Sedki, l-a primit dumi NICOSIA. — Bibiano Oso-
struire a unor drumuri pe Pentru un neiniţiat, ima rinţă de construcţii din be re de cauciuc şi astfel de află la nivelul sau sub ni Wiiliam Rogers va fi pri nică pe ambasadorul Repu rio Tafal, reprezentantul spe
acoperişurile clădirilor. Nu ginea unor clădiri nesfirşi- ton ai căror pereţi au gro clădiri au şi fost construi velul clădirilor vecine şi nu mit, de asemenea, de Papa blicii Socialiste România la cial al secretarului general
vă miraţi şi nu rîdeţi ! O te, înşirate pe mulţi kilo simi de aproximativ 20 cm, te. Dar aceasta este numai deasupra lor, cum ar fi in Paul al Vl-lea. Cairo, Titus Sinu. Cu acest al O.N.U. în Cipru, a sosit
idee în acest sens a fost metri, poate fi îngrijorătoa aşa cum au, dealtfel, şi ac o soluţie parţială. Podurile prilej, au fost discutate une la Nicosia. EI a venit de la
emisă şi de celebrul arhi re. Studiile au arătat însă tualele blocuri de locuinţe. caselor, pe care le-am re cazul şoselelor de pe aco BELGRAD. — Regina Iull- le probleme privind dezvol Geneva, unde l-a informat
tect Le Corbusier. Dar ideea că nimic nu poate împiedica Clădirile pe acoperişurile zervat, ipotetic, parkinguri- perişuri. ana a Olandei şi prinţul tarea în continuare a rela pe Kurt Waidheim asupra
a rămas idee. Probabil că construirea unor şiruri de cărora ar trece străzi sau lor, vor constitui şi ele un BOGDAN PAVELESCU Bernhard vor întreprinde, ţiilor de prietenie şi colabo evoluţiei convorbirilor inler-
una din cauzele pentru ca- clădiri intersectate din şosele ar avea podurile re- tampon acustic. De aseme- (Va urma) în perioada 20—23 septem comunitare, relansate săptă-
brie a.c. o vizită oficială tn rare dintre cele două ţări. mîna trecută.
r
Redacţia si administraţia datului t Deva. str, Dr, Petru Groza, nr. 35. Telefoane ar, 12317, 7 15 85, 1 15 88, — Tiparul t întreprinderea poligrafici Den.