Page 37 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 37
Proletari din toate fările unifi-vă! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
a primit pe tovarăşul
Ştefan Olszowski, membru al
Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P.
ministrul afacerilor externe
a! Poloniei
In ziua de 11 iulie, tovară noastre, contribuie la unita
şul Nicolae Ceauşescu, secre tea şi coeziunea mişcării co
tar general al Partidului Co muniste şi muncitoreşti inter
munist Român, preşedintele naţionale.
Consiliului de Stat al Repu In timpul convorbirii s-a a-
blicii Socialiste România, a preciat cu satisfacţie evoluţia
primit pe tovarăşul Ştefan ascendentă a relaţiilor româ-
Olszowski, membru 'al Birou no-polone, relevîndu-se, în a-
lui Politic al C.G. al P.M.U.P., cela.şi timp, posibilităţile largi
ministrul afacerilor externe al care există pentru extinderea
R. P. Polone, care se află în şi adîncirea colaborării şi co
tara noastră într-o vizită ofi operării pe multiple planuri
ANUL XXIV Nr. 5 445 MIERCURI 12 IULIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI cială de prietenie. dintre cele două ţări, în fo
La întrevedere au luat par losul ambelor popoare, al
te Corneliu Mănescu, minis cauzei socialismului şi păcif
trul afacerilor externe, pre în lume.
cum şi Mihai Marin, ambasa Au fost abordate, de ase
dorul României la Varşovia. menea, probleme internaţiona
A participat, de asemenea, le actuale de interes comun,
Jaromir Ocheduszko, ambasa îndeosebi cele privind pregă
dorul Poloniei la Bucureşti. tirea şi convocarea Conferin
Cu prilejul întrevederii, mi ţei europene pentru colabora
nistrul afacerilor externe al re şi securitate.
Poloniei a transmis tovarăşu ★
lui Nicolae Ceauş^cu, din După convorbire, tovarăşul
partea tovarăşului Edward Nicolae Ceauşescu a reţinut
Colectivele muncitoreşti Gierek, prim-secretar al C.C. şi tovarăşul Ştefan Olszowski
pe oaspete la dejun.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
al P.M.U.P., un cordial salut
şi cele mai bune urări, dorin
ţa de a dezvolta pe mai de au rostit toasturi.
întrevederea şi dejunul s-au
parte contactele bilaterale, în desfăşurat într-o atmosferă
deosebi între conducerile de
îşi conectează generos energiile în marea bătălie partid şi de stat ale celor cordială, de caldă prietenie.
două tSri, cărora le acordă o
deosebită importanţă. Seara, ministrul afacerilor
externe al R.P. Polone, Ştefan
Mulţumind, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu a transmis - la rîn- Olszowski, a părăsit Capitala.
La plecare, pe aeroportul O-
dul său tovarăşului Edward topeni, ministrul afacerilor ex
Cincinalul in patru ani şi jumătate cele mal bune urări, expri- terne al R.P. Polone a fost sa
Gierek un salut prietenesc şl
Mănescu,
Corneliu
lutat
de
niînd cohvingerea că întîlni-
rile şi convorbirile dintre con
de alte persoane oficiale ro
ducerile de partid şi de stat ministrul afacerilor externe, şl
ale Republicii Socialiste Ro mâne.
mânia şi Republicii Populare Au fost de fată Jaromir
Polone, schimbul de opinii şi Ocheduszko, ambasadorul Re
publicii Populare
Polone Ia
l Angajamente concrete a Realizări de prestigia ■ Iniţiative valoroase a Fapte eroice Informaţii servesc cauzei dez Bucureşti, membri ai ambasa
voltării relaţiilor dintre po
poarele, partidele şi ţările dei.
Fabrica chimică Orăştie, dînd glas chemării organizaţiei In întrecerea pentru depăşirea Mesaj adresat de către
angajamentelor, industria tovarăşul Nicolae Ceauşescu
de partid de a deveni o colectivitate muncitorească modei tovarăşului Kîm Ir Sen
huriedoreană marchează
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, reea, preşedintele Cabinetului
S-a angajat să realizeze planul cincinal Cele mai înalte cote în Consiliului de Stat al Repu- de Miniştri al Republicii Popu
secretar general al Partidului
lare Democrate Coreene, în
Comunist Român, preşedintele
care exprimă Comitetului Cen
blicii Socialiste România, a a-
cu o jumătate de an mai devreme activitatea * productivă Român, al Consiliului de Stat, tral al Partidului . Muncii din
dresat, în numele Comitetului
Coreea, Cabinetului de Mi
Central al Partidului Comunist
Adunării,
Prezidiului
niştri,
Populare Supreme, poporului
al Consiliului de Miniştri al frate coreean cele mai, cordia
Republicii Socialiste România, le felicitări cu prilejul publi
@ La C.S. Hunedoara, realizările suplimentare al poporului român, al său cării Declaraţiei comune pri
• La 1 octombrie 1971, din iniţiativa DUCŢIE GLOBALĂ DE PESTE 240 MILIOA se „rotunjesc" la valori impresionante : 12 000 tone personal, un mesaj tovarăşu vind îmbunătăţirea relaţiilor
organizaţiei de partid, într-o entuziastă adu NE LET ŞI O PRODUCŢIE MARFĂ DE PE fontă, 15 000 tone oţel, 10 000 tone laminate lui ,Kim Ir Sen, secretar ge dintre nordul şl sudul Coreei
neral al Comitetului Central
nare, colectivul Fabricii chimice Orăştie a ho- STE 19G MILIOANE LEI. ® Minerii de la Lupeni, Vulcan şi Livezeni în al Partidului Muncii din Co şi reunificarea tării.
scriu pe graficele primei decade aproape 3 000 tone
tărît să devină un colectiv al onoarei, mîndriei, ® „FOC CONTINUU“ în secţia de mase
de cărbune peste plan
abnegaţiei şi dăruirii în muncă, al demnităţii plastice. REZULTAT — 33 MILIOANE LEI.
® însemnate creşteri de producţie peste anga
muncitoreşti, al cinstei şi corectitudinii. Mate « Prin CREŞTEREA INDICELUI DE jamente la U.V. Călan, F.C. Orăştie, I.P.B. Bîrcea,
rializarea supremă a acestui angajament o UTILIZARE A MAŞINILOR UNELTE la 80 Ia C.E.I.L. Deva şi în industria locală
constituie HOTĂRIREA ACTUALĂ A CO sută va rezulta UN SPOR DE PRODUCŢIE
LECTIVULUI DE CIIIMIŞTI DE A ÎNDE DE 48 MILIOANE LEI. Abnegaţia şi dăruirea, ela trlotică, de a cinsti marele
nul şi eroismul cu care oa sfat al comuniştilor ce va e-
PLINI SARCINILE PLANULUI CINCINAL ® CREŞTEREA COEFICIENTULUI PE menii muncii din industria vea loc peste o săptămînă,
IN PATRU ANI ŞI JUMĂTATE ! SCHIMBURI LA 2,4 determină O PRODUC judeţului nostru se avîntă în zecile de mii de muncitori,
marea întrecere ating în aces tehnicieni şi ingineri desfă
• Realizind cincinalul cu o jumătate de ŢIE SUPLIMENTARĂ DE 10 MILIOANE LEI. te clocotitoare zile premergă şoară pe un front larg bătălia
an mai devreme. FABRICA CHIMICĂ ORĂŞ- • DEVANSAREA UNOR LUCRĂRI DE toare Conferinţei Naţionale pentru a ridica activitatea
cotele cele mai înalte. Din
TIE VA REALIZA SUPLIMENTAR O PRO INVESTIŢII. dorinţa arzătoare, profund pa- (Continuara in pag. a 2-a)
Fabrica chimică Orăştie, co * m r/wwf'/Wtfi'?"''"' M pa varăşul Ioan Beşteleie, locţii
lectiv muncitoresc model, ca torul secretarului comitetului
re s-a angajat să fie in pri de partid pe întreprindere. Eu Numărătoare inversă pe
mele rânduri în transpunerea apreciez că de astă toamnă,
în viată a programului edu muncă, de cînd colectivul nostru s-a
caţional elaborat de partid, angajat să devină model, să şantierul furnalului nr. 9
îşi confirmă încă o dată înal se conducă după deviza „In
ta conştiinţă politică şi pro societate - a muncă, familie, societate —
bitate profesională, angajîn- ii conştiinţă socialistă, cinste, In cele două zile din aceas de mare randament. Se scon
du-se în cinstea Conferinţei demnitate, onoare", s-au pe tă săptămînă, pe şantierul tează mărirea cu aproape 30
Naţionale a partidului şi ani ©O N ŞT II N trecut o seamă de schimbări furnalului nr. 9 de la Hune la sută a ritmului de lucru
versării proclamării Republicii în bine în modul de a fi al doara s-au înscris noi fapte de la această importantă anexă
să realizeze prevederile cinci oamenilor. Ei răspund cu mai muncă, prin care marele o- a furnalului — castelul de
nalului In patru ani şi jumă SOCIALISTĂ, CIUj , multă promptitudine chemări biectiv industrial face paşi apă.
tate. lor organizaţiei, ale conduce importanţi spre punctul final.
Evaluind exact posibilităţi rii întreprinderii, a crescut e- Constructorii îşi subordonează Insuficienta forţei de mun
le şi rezervele de care dis DEMNITATE, ONOARE xigenta faţă de muncă, s-au întreaga activitate unul sin că a condus la aplicarea u-
pun, chimiştii de la Orăştie redus foarte mult întîrzierile, gur scop: darea în funcţiune nor eficiente măsuri organiza
se aliniază în marea bătălie învoirile şi absentele. a furnalului înainte de ter torice, care vizează urmărirea
muncitorească,' hotărînd să immm E greu să sintetizezi în cî- menul prevăzut în grafice.
realizeze sarcinile aferente teva cuvinte cum s-a acţio-, DUMITRU GHEONEA
planului cincinal cu o jumă mentul chimiştilor de la O- te model s-a născut angaja nat la F.C. Orăştie pentru ri Ieri s-a dat startul altor lu Noul furnal hunedorean îşi sporeşte dimensiunile cu fiecare zi.
tate de an mai devreme, râştie deţine o înaltă încăr mentul de a realiza cincinalul dicarea conştiinţei oamenilor. crări de mare importanţă, în
oferind economiei naţionale o cătură de semnificaţii. Intre in patru ani şl jumătate. Ceea Cîteva repere sînt totuşi ne tre care se înscriu : (Continuare in pag. a 2-a)
producţie globală suplimenta acestea domină faptul că de ce demonstrează că un colec cesare : ridicarea rolului edu © Betonarea planşeului de
ră de peste 240 milioane lei aici, de unde a pornit în tiv cu o înaltă conştiinţă cativ al adunărilor de partid, la cota zero a suflantei nr. 3
şi o producţie marfă de peste toamna anului trecut o iniţia muncitorească poate să răs întărirea combativităţii parti © Montarea elementelor
196 milioane lei. tivă locală de amploare în pundă din plin înaltului dezi nice ; popularizarea largă a prefabricate Ia centrala ter
Expresie a abnegaţiei şi realizarea programului educa derat ce animă întregul po muncitorilor fruntaşi şi sati moelectrică nr. 3 CONTROLUL OBŞTESC
dăruirii muncitoreşti, angaja- ţional, din această colectivita- por. © Cofrarea grinzii inelare
rizarea celor cu lipsuri; creş
— Aş putea să spun că la de la turnul de răcire de 5 000
baza hotărîrii noastre stau terea funcţiei educative a a- mc. pfrghie importantă de antrenare
S I M P O Z I O N doi suporţi fundamentali: dunărilor de sindicat şi de
înalta conştiinţă şi organiza Pentru creşterea ritmului de
execuţie a Jucărilor de la
„Valorificarea superioară a masei lemnoase rea superioară a producţiei şi castelul de apă, s-a pus în a maselor la îmbunătăţirea activităţii
a muncii — ne-a declarat to (Continuare in pag. a 2-a) funcţiune o macara „Bocşa"
şi mecanizarea exploatărilor forestiere“
In cursul zilei de ieri, tare şi industrializare a lem de servire a populaţiei
consiliul oamenilor muncii nului" (ing. Băltăteanu Ma
de la Combinatul de exploa rin, şeful serviciului meca
tare şi industrializare a lem nizare şi transporturi din Adoptarea de către Marea teriale puse la dispoziţie de tivităţi (instituţii cultural-ar-
nului Deva a organizat, la cadrul combinatului). Adunare Naţională a Legii către stat, în folosul cetăţe tistice de spectacole, cămine
Centrul de calificare din De asemenea, au ascultat cu privire la organizarea şi nilor. culturale, case de cultură,
Sibişel, cu sprijinul secţiei referatul „Noutăţi, în exploa funcţionarea controlului ob Pentru a cunoaşte ce mă cluburi, cinematografe, biblio
propagandă şi comisiei eco tările forestiere ” din alte ştesc constituie o nouă do suri au fost luate în judeţul teci, muzee, oficiile de asi
nomice ale Comitetului ju ţări“, prezentat de ing. Ar- vadă a preocupărilor condu nostru pentru aplicarea pre gurări sociale, oficiile de pen
deţean de partid, simpozio sinte Petru, director tehnic cerii partidului şi statului vederilor referitoare la acti sii, oficiile de repartizare a
nul cu tema: „Metode pri de la C.E.I.L. Focşani, refe pentru continua adincire a de vitatea de control obştesc, am forţei de muncă etc.), la ni
vind valorificarea superioară rat îmbogăţit cu un valoros mocraţiei socialiste. solicitat tovarăşului Vasile velul comunelor, oraşelor şi
a masei lemnoase şi meca material documentar (plan Prin toate prevederile sale, Pâtan, secretarul Consiliului municipiilor, consiliile locale
nizarea exploatărilor fores şe, filme, diapozitive). noua lege statuează caracterul judeţean al Frontului Unităţii ale Frontului Unităţii Socia
tiere în cadrul C.E.I.L. De Pe marginea referatelor larg, democratic, al organiză Socialiste, un scurt interviu. liste, împreună cu consiliile
va". prezentate, participanţii la rii şi desfăşurării controlului Redăm mai jos întrebările teritoriale ale sindicatelor şi
Cu acest prilej, cei pre simpozion (secretari ai co obştesc, rolul său educativ de adresate şt, pe scurt, răspun comitetele executive ale con
zenţi au audiat referatele: mitetelor de partid şi ai or influenţare asupra comportă surile interlocutorului nostru. siliilor populare, au revăzut
„Orientări noi în mecaniza ganizaţiilor de bază de la rii lucrătorilor din unităţile — Am dori să cunoaştem ce şi nominalizat, în perioada 20
rea exploatărilor forestiere unităţile aparţinînd combi controlate, de prevenire şi s-a făcut pentru organizarea mai — 5 iunie, întreaga re
pentru valorificarea superi natului, agitatori, ingineri, combatere a fenomenelor şi controlului obştesc în muni ţea de unităţi şi servicii, ca
oară a masei lemnoase —- tehnicieni, şefi de sectoare, practicilor negative din sectoa cipiile, oraşele şi comunele re pe baza legii vor li supuse
folosirea raţională a forţei mecanizatori, muncitori frun rele de servire a populaţiei. judeţului, stadiul în care ne controlului. De asemenea, au
de muncă şi a atelajelor" taşi au susţinut un viu dia In esenţă, controlul obştesc ailăm cu această acţiune. stabilit necesarul de echipe,
(ing. Gotiu Romulus, director log, au făcut propuneri va este chemat să se manifeste — Ţinînd seama de faptul că avîndu-se în vedere mărimea
tehnic al combinatului); loroase menite să conducă ca o pîrghie importantă de unităţilor şi volumul de des
„întreţinerea şi repararea u- la ridicarea nivelului mun antrenare a maselor la buna în legea adoptată de Marea facere a mărfurilor sau ser
tilajelor forestiere — per cii politice de masă în uni organizare şi desfăşurare a Adunare Naţională, pe baza
propunerilor făcute în urma
spectiva de organizare a a- tăţile de exploatare şi in In secţia sculâric a Fabricii chimice Orăştie, utccisiului Damian Oproiu i s-a încredinţat executarea activităţii în unităţile solici dezbaterii publice a proiectu viciilor care le efectuează.
telierelor existente, unele dustrializare a lemnului, la matriţelor de mare complexitate. Modul conştiincios in care işi indeplineşte sarcinile, competenţa sa pro tate, să servească corect şi lui, în sfera controlului PĂSCULET VLADIMIR
probleme privind automati generalizarea experienţei po fesională 11 fac cunoscut şl apreciat In colectivul cinstei şl onoarei de la F.C.O. civilizat populaţia, să valori obştesc au fost cuprinşe
zarea la lucrările de exploa zitive.
fice superior posibilităţile ma- şl alte unităţi şi ac (Continuare in pag. a 2-a)
