Page 38 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 38
2
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 445 © MIERCURI 12 IULIE 1972
xwasussseBamm
Balanţa furajeră se
echilibrează prin
măsuri concrete, nu
COLECTIVELE MUNCITOREŞTI prin ridicări din umeri!
CONECTEAZĂ GENEROS ENERGIILE ¡N MAREA BĂTĂLIE tru Îndeplinirea sarcinilor re lor suculente — baza produc
® condiţie primordială pen
Dacă producerea nutreţuri
ieşite din programul naţional
ţiei de lapte — stă sub sem
de dezvoltare a zootehniei o nul întrebării de ani de zile,
constituie asigurarea unei deficite serioase se întîlnesc
bogate baze furajere In fie şi în' privinţa asigurării fînu-
C I N C I N A L U L Î N lucru este bine cunoscut dar de 8 iulie a.c., nu se termi
unitate
Acest
care
agricolă.
rilor.. Ca dovadă, pînă la data
nerecunoscut prin fapte într-o
nase încă transportul trifolie-
serie de cooperative agrico
finului
recoltatul
iar
coasă,
le. Iată citeva aspecte con nelor rezultate de la prima
cludente. natural — de pe 265 ha —
se începe, potrivit unui vechi
P A T R U A N I J U M Ă T A T E DEFICIT ESTE, lui. Datorită acestor practici,
obicei, după seceratul griu
DAR... NE DESCURCĂM
producţia de nutreţuri se di
-
ştiinţă,
minuează
bună
cu
5
La C.A.I ’. Lunca, din comu consiliul de conducere dove
na Baia de Criş, efectivele de dind o preocupare nesatisfă-
animale planificate pentru a- cătoare pentru îndeplinirea
Fabrica chimică Qrăştie, dind glas chemării organizaţiei cest an sint deja depăşite cu indicatorilor de plan în zoo
25 capete bovine şi 40 de o-
Cele mai înalte cote in activitatea productivă
tehnie.
vine. Firesc era deci ca şi Ia
de partid ds a temeni o colectivitate muncitorească mode! capitolul de plan care priveş TOT SUCULENTELE
te baza furajeră să se înre
PUN PROBLEME
gistreze un substanţial exce
(Urmare din pag. 1) tone cocs, 12 000 tone fontă, Asemenea siderurgiştilor şi dent.
15 000 tone oţel şl 10 000 tone minerilor, colectivele de la Cu toate că avem un defi Ioan Suciu, Inginerul şef şi
productivă la valori calitative laminate finite. U.V. CSlan, F.C. Orăştie, cit de circa 30 tone fînuri şi preşedintele C.A.P. Ţebea, ne
S-A ANGAJAT SĂ REALIZEZI maxime. depuse de minerii Văii Jiului I.P.B, Bîrcea, forestierii din 400 tone suculente — apre spunea că ia sortimentul de
Remarcabile
sînt
eforturile
cadrul G.E.I.L. Deva, unităţile
suculente unitatea are un de
Primele zece zile din noul
semestru atestă plenar intensi pentru redresarea şi inten de industrie lo-ală sa prezin ciau inginerul şef al G.A.P., ficit încă de la planificare de
Ştefan Moise, şi brigadierul
tatea eforturilor, conferind sificarea extracţiei de cărbu tă cu depăşiri la toate anga zootehnic Ileana Mărăştean — circa 300 tone nutreţuri. Cu
PLANUL CINCINAL CU O rodnicului bilanţ al întrecerii ne. La Lupeni, unde s-a gene jamentele asum.-ite pînă ta încercăm să ne descurcăm, fă toate că a existat posibilita
Aceste
Naţională.
tea ca o parte să fie substi
Conferinţa
ralizat Iniţiativa „Două cicluri
semnificaţii sporite, amplifictnd
realizările obţinute în judeţ complete pe lună în abatajele colective raportează peste pre ră să mai cumpărăm nutre tuită prin obţinerea de furaje
ţuri din afară.
cultură
din
succesivă,
însă-
JUMĂTATE DE AN MAI DEVREME peste angajamentele asumate obţinut numai In prima deca vederi mai bine ele 1 000 tone Analiza posibilităţilor de a- minţarea celor 15 hectare pla
frontale", sporul de producţie
fontă, 43 tone produse din
pînă la Conferinţa Naţională a
partidului. Prin ritmurile înal dă se ridică Ia 2 240 tone de mase plastice, 4 400 mc pre coperire a minusului nu în nificate s-a tărăgănat în mod
dreptăţeşte insă la concluzii
te ale producţiei, de fapt ade cărbune. însemnate depăşiri se fabricate din beton, 1 400 mo optimiste In această privinţă. nepermis | la aproape o săp-
(Urmară din pag. 1) mitru, directorul adjunct al matriţe cu calităţi superioare, vărate recorduri ale hărniciei înregistrează şl la minele Vul cherestea, mobilă In valoare Iată de ce este imperios ne tăminâ după secerişul orzului
fabricii, Nicolae Filimon, şe pe actualele capacităţi se va şl competenţei, colectivele din can şi Llvezenl. In acelaşi de aproape un milion lei. Sînt cesar ca, in perioada care nu se trăsese nici o braz
ful serviciului plan, cu con realiza In acest an o producţie Combinatul siderurgic Hune timp, minerii de la Deva au realizări care amplifică şl con urmează, conducerea unităţii dă (?). In plus, s-a tărăgănat
U.T.C., a puterii de influenţa cursul larg al altor salariaţi, doara au „rotunjit“, în aceste depăşit planul la cupru în solidează bilanţul de presti nejustificat şi transportul tri-
re a colectivului în fiecare aduc ultimele ajustări reaşe suplimentară în valoare de zile de Iulie, realizările la va concentrate cu 4,6 la sută, giu pe care detaşamentele trebuie să ia măsuri concrete folienelor rezultate de la pri
formaţie de lucru; sporirea zării producţiei de pe 5 ani în aproape 10 milioane lei. Şi lori impresionante. Depăşirile iar la I.M. Hunedoara plusul muncitoreşti hunedorene îl În pentru ca deficitul existent să ma coasă, depreciindu-se ast
rolului gazetelor de perete şi patru ani şi jumătate. lărgirea gamei sortimentale de plan cumulate de la înce este de aproape 2 000 tone chină Conferinţei Naţionale a fie Înlăturat înainte de înce fel calitatea nutreţurilor.
satirice, al brigăzilor artistice este în măsură să contribuie putul anului au urcat la 1 450 fler în minereu marfă. partidului. perea perioadei de 'stabulaţie, Exemplele amintite oglin
şi staţiei de radioficare. Oj — Un asemenea angajament! la realizarea angajamentului nu prin ridicări din umeri, ci desc felul cum nu trebuie să
amploare deosebită a cîştigafc! nu este un simplu joc al ci-* — astfel, o producţie pilot de prin cantităti corespunzătoare fie privită problema asigură
munca agitatorilor — oameni frelor. El presupune maturi noi oxizi de fier, neprevăzută de nutreţuri. rii bazei furajere. Aducînd as
care în primul rind constituie tate, căutări asidue, a perfec in planul cincinal, va intra în pectele amintite în atenţia
1973 în producţia de serie,
ei înşişi exemple — cît şi a- tă acoperire In posibilităţi. aducînd un spor anual de pro O OPTICA CIUDATA factorilor răspunzători da
gitatia vizuală în toate locu-* Nu ne putem hazarda, ci, dim soarta producţiei animaliere,
rile de muncă. potrivă, trebuie prevăzut totul ducţie de 5 milioane lei. Nici cooperatorii din Rişeu- aşteptăm ca organizaţiile de
— de la materie primă, prin Şirul exemplelor poate con liţa nu se pot declara mul
Comitetul de partid estet ţumiţi de situaţia în care se partid şi consiliile de condu
preocupat acum de înfăptui producţie, pînă la desfacere tinua. Important este faptul că cere să intervină prompt şi
rea exemplară a angajamen — ne mărturiseşte directorul din ele colectivul a desprins află soarta producţiei de nu eficace pentru înlăturarea de
telor îmbunătăţite în cinsteai adjunct al fabricii. Acum, prin posibilităţile şi a trecut la va treţuri. ficienţelor semnalate.
Conferinţei Naţionale — ca' preocuparea întregului colec lorificarea lor sistematică, pe
activitate imediată — şl de tiv, prin strădania celor mai baza unui plan eşalonat pînă
realizarea sarcinilor ce derivă capabile cadre ale întreprin la sfîrşitul cincinalului. Prin rămîneri în urmă, se stabi structori Vasile Malicenco şi
din angajamentul îndeplinirii derii şi cu sprijinul forului tre obiectivele sale se numă (Urmare din pag. 1} lesc măsuri concrete pentru Doru Gaica, pe mulţi alţi
tutelar, am reuşit să defini
în patru ani şl jumătate a tivăm angajamentul de a rea ră : generalizarea lucrului pe bunul mers al treburilor. muncitori, care socotesc fie CONTROLUL
tref schimburi la secţia mase
cincinalului — ca sarcină de liza în patru ani şi jumătate care pentru sine şl toţi pentru e-
prezent şl perspectivă. Gene ceea ce era prevăzut pentru plastice, creşterea indicelui de continuă, cu exigenţă şi răs Ca o caracteristică a acti conomia ţării că ziiele pînă
ralizarea schimbului II şi ex cinci ani. La baza realizării utjllzare a maşlnilor-unelte la pundere, a folosirii raţiona vităţii constructorilor din a- cînd furnalul 9 va produce
tinderea schimbului III, folo acestui angajament stau o 80 la sută, începlnd cu 1973, le a potenţialului uman şi teh ceste zile este dăruirea şi ab prima şarjă devin din ce în pîrghie import de
sirea la întreaga capacitate a' seamă de măsuri de importan intrarea în funcţiune cu 18 nic, controlul şi îndrumarea negaţia cu care muncesc, ho- ce mai puţine. Asta le spo
maşinilor şi utilajelor, asigu ţă deosebită, vizînd valorifica-’ luni mai devreme a unei ma tehnică permanentă la fiecare tărîrea de a înregistra suc
rarea asistenţei tehnice pe şini de injecţie de mare capa loc de muncă, aplicarea unor cese deosebite în cinstea reşte entuziasmul, elanul, hăr antrenare a
schimburi şi prezenţa* In între rea tuturor rezervelor de spo citate, punerea în funcţiune a metode de lucru moderne, cu Conferinţei Naţionale a par nicia.
prindere, in fiecare zi şi pe rire a producţiei. noi maşini de injecţie din in eficienţă tehnică sporită. tidului — garanţie a finaliză
fiecare schimb, a cadrelor de Şi rezerve sînt. Directorul vestiţii necentralizate etc. De două ori pa zi se ţin şe rii înainte de termen a im îmbunătăţirea
conducere, reorganizarea agi fabricii, tovarăşul Gheorghe Aceste măsuri, însoţite în dinţe operative la care parti portantului obiectiv industrial.
taţiei vizuale conform noilor Vaier, ne-a demonstrat cîte- permanentă de o intensă mun cipă reprezentanţi ai • con
va. Astfel, numai prin creş că politico-educatlvă, oferă Pe primele trepte ale întrece
angajamente, noile ediţii ale structorului şi beneficiarului, de servire a populaţiei
terea coeficientului pe schim garanţia că angajamentul de rii i-am aflat Iert pe membrii Fapte din
gazetelor de perete — iată o buri la 2,4 se va realiza o a realiza cincinalul în patru persoane cu munci de răspun echipaj de dulgheri a fuf
agendă de lucru încărcată producţie suplimentară de 10 ani şi Jumătate va fî îndepli
pentru comitetul de partid. milioane lei. De asemenea, nit întocmai. Este garanţia pe dere din ambele comparti Easzlo Francfsc, pe zidarfi-be-
La fel de Încărcată e şi a- care o oferă un colectiv mo mente. Se evidenţiază reali tonlştl al Iul fon Frunză, pe munca (Urmare din pag. 1) I ‘vedere faptul că in perioada
genda de lucru a conducerii prin mai buna folosire a ma- del, al muncii şi educaţiei so zările la zi, se analizează e- maistrul montor Nicolae Sflvi- alegerii echipelor şcolile de
toate gradele se aflau în pra
Membrii echipelor au fost
Întreprinderii. Ing. Petru Du şinfVor de injecţie şi a unor cialiste. ventualele nereguli, greutăţi, tu, pe tinerii ingineri eon- selecţionaţi din cei mal buni gul vacanţei, acţiunea de or
r ţăranilor muncitori, ingineri, tehnicieni ganizare a controlului obştesc,
potrivit normelor elaborate $1
şi maiştri, alţi salariaţi care
se bucură de aprecierea co trimise ia Judeţe de către G.G.
al U.T.G., Ministerul Educa
DELEGAU LA COKFERMTA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI cooperatori lectivului unde lucrează, com ţiei şi Invăţăinîntului şi Mi
bativi şi cu pregătirea nece
nisterul Sănătăţii, va începe
sară pentru a putea să-şl în
suşească legislaţia domeniului în luna septembrie.
în care va activa echipa, să — Ce anume s-a Întreprins În
126 hectolitri lapte mar urmărească cum este respec legătură cu instruirea echipe
fă peste plan ‘ tată şi aplicată. lor de control obştesc şl dacă
La constituirea şi repartiza acestea şl-au Început activi
II I) fermei zootehnice din ca rea echipelor pe' unităţi s-a tatea ?
Activitatea productivă a
avut in vedere: realizarea u-
—• Ţlnfnd seama că echipele
drul C.A.P. Slmeria — şef nei omogenităţi a echipelor vor exercita controlul asupra
de fermă Candiano Brinză sub raportul pregătirii intelec unor domenii largi, cu speci
— se soldează ai rezultate tuale a celor care le compun fic diferit, în care activitatea
rodnice. Astfel, In primul pentru a putea acţiona cu se desfăşoară pe baza unor
competenţa necesară ■, mem
M 1 semestru s-au livrat peste brii echipelor să fie pe cit norme reglementate prin legi
şi acte ..normative care tre
prevederile planului 126 hl
lapte. La obţinerea acestui posibil din aceeaşi întreprin buie binecunoscute, că acti
succes şi-au adus contribu dere, instituţie pentru a se vitatea de control impune o
uşor;
putea
mat
în
intîlni
ţia comuniştii Teofll Mol-
anumită metodologie, instrui
n UMILE am I dovan şl Constantin Lă- iaşi cartier în care sînt am rea echipelor s-a făcut pe do
măsura posibilităţilor, membrii
echipelor să locuiască în ace
menii, în funcţie de specifi
can, Susana Moldovan, Ra-
veca Lăcan, Dănilă Ferenţ,
trolează.
Irlna Ferenţ, Ion Bolojan şt plasate unităţile repartizate cul unităţilor pe care le con
Maria Bolojan, care au pentru controL; o echipă să La instruire s-a avut în ve
muls tn luna trecută, în me exercite controlul în unităti dere cunoaşterea temeinică a
— Printre localităţile din judeţ Şi 6 confirmă faptele. Pe dealu Despre oamenii de la catedră „Mureşul". Colaborarea celor doi die, cîte 5 000 1 lapte de de acelaşi profil, pentru a pu legii cu privire la organiza
propuse pentru urbanizare, Sarmi rile comunei urmează ca 42 ha de vorbim de fiecare dată cu emoţie factori şcoală — întreprindere pa- ia loturile de vaci pe care tea să capete o oarecare spe rea şi funcţionarea controlu
zegetusa îţi ¡are locul său. Cu ce livadă ttnără să rodească anul vii şi respect pentru că lor le datorăm tronatoare este şi astăzi model. Ur le au în primire. Cea mai cializare. Echipele care con lui obştesc, a legilor şl a al
vă pregătiţi în această direcţie ? tor. La plantaţiile de meri, peri şi multe din calităţile pe care le în marea întregii acţiuni: 75 la sută mare realizare u obţinut o form legii exercită controlul tor acte normative cu carac
— Vom ridica un bloc cu locu pruni s-au adăugat acum vişinii şi globează personalitatea noastră. In dintre absolvenţi au dat sau dau Ioan Bolojan, care a muls obştesc în maternităţi, case ter general şi a celor cu ca
inţe, prevăzut la parter cu com nucii. In tarlalele unde apa băltea rîndul acestora se situează şi pro admiterea în acest 'an la şcoli pro 6 100 litri. Buna îngrijire, de naştere, spitale de copii şi racter special pentru dome
de
sau
instituţii
preşcolare
plex comercial. A fost amplasat şi s-au săpat 6 000 ml de canale; prin fesoara Maria Mitrofan, una din fesionale şi licee de specialitate. furajare, adăpatul şl mulsul ocrotirea minorilor au fost niul în care se efectuează
urmează să-i dăm „bătaie". Brută defrişări vor rodi mult mai bine, tre cele io de cadre didactice de la Dar activitatea Măriei Mitrofan la timp le-au dat posibili constituite cu precădere din controlul. Cu sprijinul consi
ria, vă duc S-o vedeţi. Construcţia-i din acest an, încă 40 de ha fineţe. Şcoala generală nr. 4 din Deva. A- nu se reduce doar la munca din tatea să obţină aceste reali femei. liilor populare, al Asociaţiei
aproape terminată. Are cuptoare — Ştie să lucreze cu oamenii şi cest colectiv numeros, dar unit, şcoală. Un portret real al omului zări şi să cîştlge 1 500 lei juriştilor şi organizaţiilor so
pentru 2 400 kg pline pe zi, şi ală prin munca sa entuziastă, a făcut lunar, tn afară de produse, Incepînd de la 5 iunie s-a cialiste care au unităţi supuse
se bucură de stimă. De ce Z Poate ar trebui să înfăţişeze şi activistul
turi magazin de desfacere !... trecut la alegerea propriu-zisă controlului, a fost selectat
pentru iniţiativa sa, poate pentru intr-un interval de timp scurt — pe tărim obştesc. Ne gîndim la
Discuţia e purtată cu Vasile că nu ia niciodată măsuri pripite, 5 ani — unitate model din şcoala funcţiile de preşedinte al comite a echipelor, în cadrul adună strictul necesar din legile şi
Zgîrcea — secretar al comitetului 622 767 lei venituri din rilor grupelor sindicale (pen instrucţiunile existente care a
poate şi pentru că ceea ce îşi pu in care munceşte, ajutind in ace tului municipal de cultură şi edu
comunal de partid, primarul comu laşi timp să crească un om, care la caţie socialistă, de vicepreşedinte zootehnie tru membri de sindicat), alo fost pus la îndemina comisi
ne în gînd duce la capăt! U.T.C. (pentru membri U.T.C.),
nei Sarmizegetusa. rindul său a reuşit să imprime un al Consiliului judeţean al sindica ilor pentru a fi studiate şi
E o altă apreciere, care-i apar ale comisiilor de femei, celor temeinic cunoscute. In cadrul
Spunind că Vasile Zgîrcea e un mers ascendent muncii colectivu telor şi al comitetului munici Colectivul de muncă al lalte organizaţii de masă, ob
de ase
instruirii s-a insistat,
fel de părinte al comunei, nu se ţine altui comunist i Ion Ariorr\ di lui. pal al femeilor. In aceste organe, fermei zootehnice de la şteşti şi profesionale. In ca menea, pe cunoaşterea temei
recurge la o figură de stil, ci la rectorul şcolii generale şi al cămi „La început, oamenii din cartie pedagogul Maria Mitrofan conti C.A.P. Slmeria a reuşit, zul echipelor care au în nică a atribuţiilor echipelor
un adevăr pe care-l confirmă lo nului cultural. rul Gojdu priveau cu neîncredere nuă munca de educaţie din şcoală, prin valorificarea producţiei componenţa lor şi femei cas în activitatea de control, pe
cuitorii a cinci sate. şcoala noastră, îşi aminteşte direc de data aceasta in rîndul tinere animaliere — 1 726 hl lap nice sau pensionari, alegerea
...Intilnirea cu primarul din Sar rolul educativ care trebuie
In curind se împlinesc 14 ani de toarea Maria Mitrofan. Undeva, în tului, al maturilor. Citeva acţiuni te, peste 70 capete bovine acestora s-a făcut în adunări
mizegetusa am anticipat-o telefonic. să-l exercite controlul obştesc
cină a fost ales in fruntea comu conştiinţa, lor se găseau chiar şi întreprinse sînt revelatoare in a- şi tineret bovin, 238 miei ale cetăţenilor din cartierele de prevenire a lipsurilor şi de
nei. De numele primului gospodar Altfel riscam să nu-l găsesc. Putea justificări. A trebuit să demon cest sens. S-a iniţiat dezbaterea cu — să realizeze un venit de respective, iar în comune şi înlăturare a acestora, pe me
al Sarmizegetusei, de iniţiativele tineretul în forme cu largi valenţe
fi la o nouă secţie a C.A.P., unde, străm practic acestor părinţi că nu 622 767 lei, cu 59 267 lei sate în adunări cetăţeneşti. todica de coritrol.
sale. sînt legate multe înfăptuiri. aveau dreptate“. In primul rînd educaţionale, „Comportamentul la
săplăminal, se lucrează cîte o sută mai mult decît prevederile In total, au fost organiza La municipii şi oraşe instru
Un cămin cultural cu bibliotecă şi s-a început să se acorde consulta locul de muncă, în familie şi so
de. lădiţe pentru ouă destinate planului semestrial. te, pe ansamblul judeţului, a- irea a fost asigurată în gene
cinematograf, un magazin univer ţii zilnice într-o perioadă în care cietate". Acţiunea a primit durabi proape 900 de echipe. Aş mai
sal al cooperaţiei de consum — la complexului avicol de la Mintia, „nu se prea obişnuia aşa ceva". Şi litate şi prin participarea colectivu sublinia faptul că echipele ral cu forţe proprii, iar la co
mune de către organele loca
Sarmizegetusa; amenajarea unei la cabinetul stomatologic ca să consultaţiile continuă cu rezultate lui de cadre didactice pe care il Au îndeplinit planul a- formate de către sindicate, şi le, jurişti, cadre de la Coope
prăvălii săteşti la Păuaineşti şi tot bune şi acum. S-a reuşit reducerea conduce. Cu sprijinul său a luat nual ia efectivele de bo care au desfăşurat o bună ac
schimbe o vorbă cu medicul, in raţia de consum şi meşteşugă
acolo terminarea în aceste zile a la o cifră minimă a copiilor cu e- extindere acţiunea de popularizare vine tivitate au fost menţinute,
clmp să vadă cum merg combinele, a legilor prin intermediul meselor rească, de la procuratură şi
unui cămin cultural; asfaltarea li ducaţie neglijată. Şi aceasta prin proced!ndu-se doar la comple miliţie, inspectoratele de stat,
ori la Hobiţa ca să-l dojenească pe vizite repetate in familie/ efectua rotunde, organizate la locurile de tarea unora dintre ele.
nei „poteci" din şoseaua naţională specialişti din conducerea or
un socru ce le caută pricini fiicei te laolaltă cu reprezentanţi ai co muncă, sărbătorirea fruntaşilor în Pentru acest an s-a pre — Ce ne puteţi spune în legă ganizaţiilor economice trimişi
şi pînă în satul Zeicani, ori con misiei de femei, comitetului de pă producţie, s-a întărit activitatea văzut ca efectivele de bovi
şi ginerelui său. tură cu organizarea echipelor de la nivelul judeţului.
struirea la această oră a podului rinţi pe clasă, învăţătorul sau di comisiilor de femei. ne ale fermei zootehnice a care exercită controlul obştesc
— Dacă veţi lua cuvintul la In toate, Maria Mitrofan pune Cu prilejul instruirii, echi
peste Galbena ce se lucrează la rigintele clasei. C.A.P. din Simeria să în cămine. Internate, cantine, pelor de control obştesc li
Conferinţa Naţională a partidului, suflet, se dedică întocmai comunis ajungă la un număr de 550
Breazova, poartă in ele amprenta Hotărîrea privind legarea învăţă spaţii de şcolarizare, cluburi, s-au înmînat legitimaţiile co
pentru care aţi fost ales delegat, mântului de practica productivă tului autentic pe care-l prefigura capele. încă din primul se baze sportive, instituţii medi
spiritului de bun gospodar al pri secretarul general al partidului, to mestru, datorită preocupări lective, din această lună ele
despre ce veţi vorbi ? angrenează colectivul şcolii din cale pentru studenţi şi elevi ? îricepîndu-şi activitatea.
marului Vasile Zgircea. varăşul Nicolae Ceauşescu. Răspla lor manifestate în această — De construirea şi reparti
— Despre Sarmizegetusa, despre Gojdu în acţiunea de amenajare a Modul în care s-a desfăşu
— Dacă primarul spune că ceva atelierelor-şcoală.. In frunte, mobi- ta de onoare a muncii sale neobo privinţă, s-a reuşit să se zarea echipelor care exercită
comuniştii şi viaţa oamenilor care site a fost înmînarea mandatului realizeze un efectiv total rat acţiunea de alegere şi in
trebuie făcut, oamenii — toţi ca lizînd colegii, directoarea Maria Mi controlul obştesc în aceste u- struire a echipelor de control
trăiesc aici, despre ceea ce avem trofan — care se orientează rapid de delegat la Conferinţa Naţională de 620 capete bovine. De nităţi se vot ocupa comitete
unul — sînt aricind gata de trea a partidului, în cinstea căreia oa obştesc constituie o garanţie
de gînd să facem. Şi — vă rog să in pulsul înnoitor al şcolii romă- asemenea, aici, s-a realizat le judeţean, municipale, oră că această activitate, organi
bă. Au mare încredere în el. eşli — menii muncii hunedorcni s-au an şeneşti şi comunale ale U.T.C.
mă credeţi — avem destule gîn- ca intr-un interval de timp şi efectivul de 320 vaci şi zată şi condusă de Frontul
Părerea aparţine lui Tenie Toteş- scurt să fie create 3 ateliere bine gajat să răspundă cu fapte de sea Şi activitatea acestor comisii
diiri de acest fel! mă in toate domeniile de activitate. juninci prevăzut pentru va fi coordonată, ca şi a celor Unităţii Socialiste, va condu
teanu. preşedintele C.A.P. Sarmize dotate cu sprijinul I.P.B. Bîr-cea, în ce la o servire tot mai civi
prima jumătate a anului. lalte comisii, de către consili
M. BODEA
getusa. PETRE FĂRCASIU special, P.T.T.R. şi câoperătiva cau«rrs-2-iw%r.>Karj»»: * J ile locale ale Frontului Uni lizată a populaţiei, corespun
«nc=wrrr • <, x ->rwt: tăţii Socialiste. Avind insă in zător cerinţelor actuale.