Page 41 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 41
Proletari din toate tarile unlfl-văl pentru a asigura transpor
tarea operativă şi fără pier
'Agerpreş relateaza deri a recoltei din acest an.
In acest scop au fost con
stituite comandamente şi dis
Sporuri de producţie Printre acestea se numără pecerate în numeroase staţii
10 maşini circulare de trico de cale ferată, autobaze şi
cu maşini din tat produse semifasonate, cu porturi, care stabilesc zilnic
autodotare ajutorul cărora se realizează necesarul de mijloace de
tricotaje cu consum minim transport pentru fiecare u-
de materiale şi manoperă, ritate agricolă. In judeţele
încă de la înfiinţarea Cen precum şi alte utilaje şi dis Teleorman, Ilfov, Ialomiţa,
tralei industriei confecţiilor pozitive, în valoare de pe Constanţa, Tulcea, Dolj şl Ti
Bhcureşti a fost organizat ste 1,6 milioane lei, a căror miş, unde secerişul se desfă
aici şi un sector de concep eficienţă economică reflecta şoară cu intensitate, au fost
ţie, proiectare şi execuţie a aduse autocamioane de la
utilajelor şi pieselor de tă în producţia acestui an unităţile situate în regiunile
schimb necesare. Fără să se se ridică la peste 4 milioa cu pondere mai mică în pro
substituie industriei con ne lei. ducţia de cereale. Au fost
structoare de maşini, specia luate, de asemenea, măswri
liştii centralei au realizat pentru creşterea gradului de
într-un timp relativ scurt nu Măsuri eficiente mecanizare a operaţiilor de
meroase utilaje, unicate sau pentru transportul încărcare şi descărcare a
de mică serie folosite în lo
curi înguste de producţie. rapid al recoltei produselor la rampele din
De asemenea, prin valorifi gări şi porturi, s-au organi
ANUL XXIV Nr. 5 446 JOI 13 IULIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI carea unor idei novatoare zat ateliere mobile de re
ale muncitorilor au construit Departamentele căilor fera paraţii şi întreţinere pentru
diferite dispozitive care au te şi transporturilor rutiere menţinerea în stare de
ridicat performanţele tehnice şi navale au Întocmit un funcţionare a întregului parc
ale unor utilaje. program concţet de măsuri auto de autocamioane.
41 fone de mefaS economisit
HAŢEG. Creaţiile fol
clorice de o inegalabili
frumuseţe, născute din
mtini anonime, ii inspi SIMERIA. Colectivul de sumar al dimensiunii cifre
muncă al Uzinei mecanice lor conduce la concluzia că
astăzi
pe
ră
şi
creatorii
Colectivele muncitoreştihunedorene i de reparat material rulant economia realizată este e-
de
De
modele.
pildă,
chivalentă cu consumul to
j şi-a înscris pe agenda de
de
la
co
meşteşugarii
operativa „Haţegana" ; lucru preocuparea perma- tal de metal al uzinei pe
i nentă pentru economisirea timp de 3 zile.
din oraşul Haţeg se | metalului în procesul de Chezăşia acestor succese
işi conectează generos energiile pregătesc de pe acum j reparare a materialului ru- o constituie transpunerea în
; lanţ şl al confecţionării pie-
j selor de schimb, fapte a măsurilor de debi
tare mecanică a metalului,
j Rezultatele pe această 11- valorificarea deşeurilor prin
m a r e a b ă t ă l i e Modele de • nie, obţinute în primul tri- confecţionarea unor repere
mai mici, executarea unor
' " j mestru, au fost amplificate piese în matriţe, precum şi
; în trimestrul II, astfel că,
îmbrăcăminte i de la începutul anului, au revizuirea planurilor de
; fost obţinute economii de croire a pieselor de schimb
inspirate din ; 41 tone, dintre care 29 to- şi adaptarea acestora Ia ne
i ne la laminate. Un calcul cesităţile concrete de lucru.
$i tezaurul
folcloric
OBIECTIVUL NOSTRU PR5NC1PAL
Siderurgiştii au depăşit toate Să sporim realizările lată ale anului 1973. îmbrăcăminte
arti
noile
realizeze
să
de
cole
Dintre
pe
care le vor creaţiile cum
găsi
angajamentele asumate de angajamentele suplimentate prima se lună a printre
incepind
cu
părătorii
noului
numără
an
pardesie
altele:
nă şi ornamente din li
costume
populare
Colectivul de lucrători de
colectivul
fero-
magazinului
pînă la Conferinţa Naţională la cooperativa de consum O- metal, condus de tovarăşul portului o local şi variată
specifice
cu
jude
Nistor Văleanu, şi-a depăşit
răştie s-a angajat ca în cin
ţean,
gamă
stea Conferinţei Naţionale a
cămăşi
P.C.R. să suplimenteze angaja planul cu 11 la sută, iar cel de veste, garnituri pădu-
de la magazinul de materiale
de
reneşti,
mentele stabilite la începutul de construcţii, condus de to pat. La secţia de bro
Siderurgiştii hunedoreni, colectiv care şi-a laminate finite, realizate peste angajamentele anului. Mobilizaţi şi îndru varăşul Nicolae Borza — cu derie manuală se exe
asumat cele mai mobilizatoare angajamente asumate. maţi de organizaţia de partid, 3 la sută. cută pe ţesături fine
în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului, Angajamentele sînt depăşite, de asemenea, ei au reuşit ca pînă la 30 iu Prin munca neobosită de bluze şi ii, ■oaie reali
dobîndesc în aceste zile succese remarcabile Ia toţi indicatorii calitativi. S-au obţinut pe nie a.c. să-şi realizeze şi zi cu zi, prin 'eforturile şl zate in culori pastel,
în creşterea cantitativă şi calitativă a pro ste angajamente un spor de productivitate de chiar să depăşească aceste strădaniile fiecărui lucrător, accesibile tuturor vir-
ducţiei de metal. După ce au încheiat bi 1 500 lei pe salariat, economii efective de angajamente suplimentate. precum şi prin măsurile orga stelcr. Dintre creatorii
lanţul semestrial cu rezultate deosebite, coc- 4 000 tone cocs şi aproape 1 000 tone metal, Astfel, la desfacerea mărfu nizatorice întreprinse în ultima şi meşteşugarii ce pre
sarii, furnaliştii, oţelarii şi laminatorii dau o ceea ce a condus la reducerea cheltuielilor rilor s-a depăşit angajamentul perioadă, s-a reuşit să se obţi gătesc cu migală şi pa
bătălie tenace pentru a atinge cele mai înal materiale de producţie cu 14 milioane lei, cu cu 167 000 lei, la achiziţii s-a nă realizări sporite, ceea ce a siune modelele pe ca
te cote în realizarea sarcinilor trasate de par- 4 milioane peste angajament. Aceasta a con depăşit cu 93 000 lei, la pres făcut ca angajamentele asu re cumpărătorii, sîntem
tld-pAntr-u- al doilea an al cincinalului. tribuit în măsură hotărîtoare la realizarea a tări de ..servicii — cu 7 000 lei. mate Să se. realizeze Înainte siguri, o să le aprecie
In fruntea tuturor acţiunilor
Datorită eforturilor depuse de muncitori, 30 milioane Iei beneficii suplimentare, cu 20 ce se întreprind se află co de termen. ze, menţionăm pe r
Aceste succese au constituit
tehnicieni şi ingineri, în frunte cu comu la sută mai mult decît angajamentul. S-a muniştii. Unităţile şi colecti un imbold pentru lucrătorii Aurel Şeroni, Alexan
niştii, Combinatul siderurgic Hunedoara ra respectat, de asemenea, angajamentul de a vele conduse de comunişti au dru Tăbîrgic, Eleonora
portează depăşirea considerabilă a tuturor an onora integral toate contractele economice, cooperativei şi la ora actuală Manşberger, luliana
gajamentelor asumate pînă la Conferinţa Na livrîndu-se în plus sau în devans beneficiari obţinut cele mai bune reali întreg colectivul este animat Boantă, Margareta Tă-
lor din ţară şi Ia export peste 60 000 tone zări. Colectivul magazinului de de dorinţa de a spori realiză urescu, Rodica Ştefoni,
ţională a partidului. La producţia marfă, aces
de laminate. Pe această bază, prevederile Ia tricotaje condus de tovarăşa rile fată de angajamentele su Olga Vlaic, Valeria Ie-
te depăşiri se ridică la aproape 15 milioane producţia marfă vîndută şi încasată au fost Maria Zdrenghea, care este şl plimentate luate în cinstea năşoi, Paraschiva Plă-
lei. cu peste 30 Ia sulă faţă de angajamente. depăşite cu peste 70 milioane lei, iar la ex secretarul organizaţiei de ba Conferinţei Naţionale a P.C.R., cintar, Lucreţia Andraş,
Acestea se concretizează în 150 tone cocs, port s-au livrat peste plan produse în valoa ză P.C.R., şi-a depăşit planul acesta fiind acum obiectivul Aurora Modincea, Eli-
2 000 tone fontă, 2 000 tone oţel şi 2 000 tone re de 5,4 milioane lei valută. pe primele 6 luni cu 10 la nostru principal. sabeta Birlea, Clara
sută, cel al magazinului texti Duncea, Cornelia An- Strungarul Ioan Grigorcscu, de Ia secţia sculilrie a Fabricii
le,' condus de tovarăşa Viori GHEORGHE JIBOTEAN drioni ş.a. chimice din Orăştie, este un exemplu de conştiinciozitate şl hăr
nicie pentru ccl din jurul său. Din mina lui ies ntunai lucrări
ca Poliacu — cu 4 la sută, preşedintele cooperativei de bună calitate, mult apreciate. Foto: V. ONOIU
de consum Orăştie V_________________________
DELEGAŢI LA COHFEBMTA NAŢIONALA A PARTIDULUI
Mobilizare Nici o zi pierdută,
A FI « EXEMPLU ETALONUL AFIRMĂRII -
DRAGOSTEA DE MUNCĂ masivă la nici un bob risipit!
conştiinţa că ea este unicul să vadă totul cu ochii ei. Nu .... ' î • • • • ■ \ • •: \ ' • . viv•. ... .. '• • i
izvor de satisfacţii şi împli că nu are încredere în coope
niri, acestea nu întîrzie să ratori, din contră, îi stimează,
apară. Iar Aurel Cristea aşa e firea omului care nu are STRÎNGEREA GRABNICĂ A RECOLTEI
li apreciază şi îi iubeşte, dar
munceşte. Aşa a muncit. Din
prima zi cînd a coborît în a- astîmpăr. O Interesează tot
batajele Văii Jiului — acum ceea ce se întîmplă nu numai
aproape 27 ani. De atunci, din pentru că este brigadieră şl Marea bătălie pentru strîn- de comuniştii Viorel Jurca, pede recolta şi de pe supra că întotdeauna cînd este în
primul an de după eliberare, secretara organizaţiei de par gerea la timp şi fără pierderi Cornel Bedea şi utecistul Au feţele unde nu se poate re vacantă participă la muncă
el supune cu pricepere şi cu tid. Pentru ea cooperativa es a recoltei cunoaşte pe zi ce rel Nojogan, avînd sus, la colta mecanic. Cinci hectare pe ogoarele cooperativei. In-
raj adîncurile, le smulge ma te totul. împlinirile, realizări trece o tot mai mare intensi posturi, pe cooperatorii Leti- la zi — acesta este ritmul de tf-o altă tarla, tînărul Ştefan
rile bogăţii. le, toate bucuriile ei sînt le tate şi în această acţiune sînt ţia Bedea, Letiţia Topor, Că muncă pentru secerători — Zlăgneanu lucra la discuit,
In calitate de şef de briga gate de cooperativa agricolă. angajate masive forţe umane tălina Florea, Victoria Cizmaş, ne spun tovarăşii Tovică Ma iar colegul lui, Viorel Simina,
dă, Cristea a obţinut multe Aici i s-a oferit posibilitatea şi mijloace mecanice. Toţi însămînţa porumbul pentru
succese, care au făcut de să se afirme ca om, ca mem cei ce muncesc pe ogoare de siloz.
fiecare dală înconjurul celui bru de partid. De aproape 12 pun strădanii pentru strînge- ■ întrecere susţinută între mecanizatori Am întîlnit aici, mai tîrziu,
mai mare bazin carbonifer al ani lucrează zi de zi în C.A.P. rea cit mai grabnică a recol H La C.A.P. Lăpuşnic, o producţie medie de peste 4 000 şi pe tovarăşul Miron Betea,
ţării. In acelaşi timp, şi-a pus Primii doi ani a muncit ca tei, lucrînd cu hărnicie din secretarul Comitetului comu
în valoare şi remarcabilele simplă cooperatoare. Şi a- zori şi pînă în noapte pen kg griu ia hectar nal de partid Brănişca. Dîn-
aptitudini de pedagog, califi- lunci era printre primele Ja tru a scurta cit mai mult ■ In timp ce o recoltă se strînge, alta se pregăteşte sul ne spunea că la C.A.P. din
Dintru început precizarea: cînd la şcoala muncii peste — Pe brigadiera noastră n-o muncă şi obţinea producţiile timpul de recoltare a griului Brănişca mai sînt de recol
despre minerul Aurel Cristea, 200 de ortaci, .mulţi dintre ei găsiţi acasă la ora asta — cele mai mari. Văzînd-o des şi a întîmpina astfel cu rea Dorina Drăgan şi Dan Petru, nea, preşedinte, şi Călin Băr tat 40 hectare şi că se depun
de la Aninoasa, s-a scris nu fiind azi oameni de nădejde ne-a spus în treacăt o femeie. toinică, oamenii au propus-o lizări deosebite Conferinţa fac cu fiecare tură ca lanul bii, inginer-şef. Cu combinele toate eforturile penlru ca în
o dată în ziare. Recordurile lui pe arterele subterane ale Văii Trebuie să fie pe cîmp. cu încredere să fie numită Naţională a partidului. să se micşoreze văzînd cu se recoltează 12 ha pe zi. Pî cele două cooperative din co
în cărbune au fost larg popu Jiului. ■ Am căutat-o pe Margareta brigadieră la cultura mare. Această întrecere în hărni ochii. mună să se încheie recolta
larizate ; vrednicia şi pasiu 'Cînd brigadierul Petre Con Ferencz pe hotarele cooperati Desigur, la Băcia sînt mulţi cie, care a cuprins satele şi nă duminică vrem să termi rea griului pînă duminică.
nea pentru frumoasa meserie stantin a lansat chemarea ca vei agricole de producţie din oameni harnici. Dovada o con comunele, am întîlnit-o şi în La un moment dat, combi năm de strîns întreaga recol
tă de griu. Acesta este anga
de miner, spiritul de bun or fiecare brigadă de frontalişti Băcia aproape o jumătate de stituie realizările pe care coo raidul nostru prin mai multe na lui Nojogan iese din lan. jamentul nostru în cinstea
ganizator al producţiei, înalta să realizeze două cicluri com zi. Pe oriunde am trecut, oa perativa le-a obţinut de-a lun localităţi din judeţ. Ce s-a întîmplat ? O pană de Conferinţei Naţionale a par Cine cîşfigă
conştiinţă de comunist şi de plete pe lună peste prevederi menii ne spuneau : Acum gul anilor. Fiecare an agricol cauciuc. Are ghinion băiatul tidului şi cu zi ce trece ne
votamentul faţă de colectivi le planului, Aurel Cristea s-a cîteva minute a fost pe la noi. care s-a scurs a adus cu el Combina iui — spune cineva. Un nor în apropiem tot mai mult de întrecerea?
tate l-au situat întotdeauna în aflat printre primii şefi de Vedeţi să nu fie la combine noi şi noi realizări. Cît=va cepe să-şi scuture stropii de realizarea lui.
primele rînduri ale activităţii brigadă din Valea Jiului care ori la grădina de legume, ori... exemple sînt edificatoare. A. Nojogan intră ploaie. In acest timp, colegii
din abataje şi ale muncii de Brigadierei de la cultura de munca îi dau ajutor şi pa Intr-o tarla vecină, de pe Ora 18,45. Ajungem Ia
na este remediată. Intre timp
partid. DAN VRINCEANU mare, Margareta Ferencz, îi N. PANA1TESCU din nou în formaţie şi ploaia a încetat. Combina care griul fusese recoltat, se C.A.P. Gurasada. Aici se află
afla la balotatul paielor ute
Şi e firesc. Atunci cînd ţi-e place să ştie tot ce se întîmplă lui Nojogan intră din nou în cistul Eugen Mîrza, iar pe în lanuri toate cele trei com
bine. Miron Costea, Rusalin
dragă munca, cînd o faci cu (Continuare în pag. a 2-a) în cooperativa agricolă. Vrea (Continuare in pag. o 2-a) Ora 15,30. In lanurile de formaţie. sania din urma presei clădea Topor şi Remus Bolea — ne
griu ale C.A.P. din satul Boz înarmaţi cu seceri şi coase, baloţii Emilia ‘ Căta, elevă în spune Ioan Sorinca, şeful
trei combine, conduse cu zeci de cooperatori muncesc anul IV la Liceul pedagoic din secţiei de mecanizare, se în
multă pricepere şi îndemîna- pentru a strânge cit mai re Deva, despre care am aflat trec pentru a recolta fiecare
ÎN S.M.A. HAŢEG cit mai multe hectare cu griu.
Toţi îşi depăşesc zilnic nor
ma pe combină cu un hectar.
850000 iei venituri suplimentare In pagina a llf-a Pînă acum nu s-a detaşat nici
unul. Cine va cîştiga între
cerea nu se ştie încă. Ştim
Mecanizatorii, mecanicii de întreţinere, întregul co însă de pe acum că se cîştigă
lectiv de la S.M.A. Haţeg, mobilizat de organizaţia de timp preţios şi că recoltatul
partid, a reuşit ca într-un timp scurt să-şi îndepli se va încheia mai repede de
nească în întregime angajamentele luate în cinstea CURIER cît s-a planificat.
Conferinţei Naţionale a partidului. Dintre obiectivele
In urma combinelor, la ba-
importante pe care colectivul de muncă de aici le-a lotalul paielor, se află comu
îndeplinit, inginerul Ioan Medrea, directorul acestei niştii Romi Bolea şi Crăciun
unităţi, ne-a menţionat cîteva: reducerea cheltuielilor Morar. Ei se ţin mereu în
la 1 000 lei producţie cu aproape 300 lei; economisi spatele celor de pe combine
rea a 15 000 lltil combustibil, obţinerea unor venituri şi îi zoresc. Nu reuşesc com
suplimentare în valoare de 950 000 Iei. Toate aceste sociefafe binele să recolteze atît de
realizări au fost posibile prin folosirea mai repede griul precum balotea
raţională a tractoarelor şl utilajelor din dotare, prin ză ei paiele. La transportul
eliminarea risipei de combustibil, executarea de bună © Informaţii, nofe, reporfaje de paielor şi al recoltei muncesc
calitate a reparaţiilor şi reviziilor la întregul parc de
tractoare şi maşini agricole, prin executarea de cali ia corespondenţii noştri voluntari N. BADIU
tate superioară a tuturor lucrărilor în cooperativele
agricolă pe carp Ie deservesc.
___________ -wak , (Continuar# In pag. a 2-a)