Page 42 - Drumul_socialismului_1972_07

C O L E C T I V E L E M U N C I T O R E Ş T I

Î
C O N E C T E A Z Ă G E N E R O S E N E R G I I L E N M A R E A B Ă T Ă L I E

CINCINALUL ÎN PATRU ANI ŞI JUMĂTATE

Mobilizare masivi ia Ie de montori ale Iul Nicolae

Ştefol şl Ion Dicl.
O lucrare Importantă au
strîngerea grabnică a recoltei nii ! montarea tablourilor e-
început tot Ieri şl electricie­
lectrice în staţia de conexiuni.
De notat şt ascensiunea spre
înălţime a coşului de fum,
(Urmare din pag. 1) tră — a tinut să precizeze spus că în această zi (12 iu­ care a ajuns la cota d»36 _
primarul — sînt concentrate lie) mecanizatorul Maxim Bă- me
şi mobilizate toate forţele dău, a cărui deviză este : tri.
de zor Iosif Pitic, şofer, Pe­ Flecare lucrare, avtnd Im­
tru NegrilB, Iosif Burza, Io­ pentru a încheia recoltarea „ziua şi vagonul", a reuşit să in fiecare zi se încheie
nel Nan, căruţaşi, Dragomir griului în Cinstea Conferinţei recolteze 12 000 kg grlu. In portanţa el distinctă, înglo­
Cărmăzan, încărcător ş.a. La Naţionale a partidului. hceastă unitate mai slnt da bează în ea şl o valoare dis­
arat lucrează comunistul Tra- recoltat 38 ha grîu. Produc­ tinctă, solicitînd pricepere,
ian Adam ţi uteclstul Gheor- ţia medie la hectar depăşeşte o lucrare şî începe alta hărnicie şl dăruire din par­
ghe Suba, care trag ultimele Ziua şl vagonul 4 000 kg. întreaga acţiune se tea acelora care o împlîntă în
brazde pe o tarla de 8 hec­ va încheia — avlnd In vede­ corpul de uriaş al furnalului.
tare. Ora 19,45. Sîntem la C.A.P. re că se lucrează cu două tive din actualul cincinal — stnt de admirat — făcea a- Dar pentru a face acest lucru
Lăpuşnic. Comunistul Maxim combine — în următoarele 5 în condRiunl dintre cele mal
Ziua de muncă In agricul­ zile. @ Timpul de lucru a! furnalul nr. 9. Aproape în fle­ preclerea tovarăşul Mircea bune şl în timp util, munca
tură este ziua-lumină — spu­ Bâdău se mai roteşte odată constructorilor — „ziua-lu­ care zi se începe una sau mal Bîrsan, inginer şef coordona­ trebuie bine organizată la fie­ La centrala electrică a U.V.
cu combina şi ultima porţiu­
ne primarul comunei Gurasa- ne de grîu din tarlaua Bălti­ In raidul Întreprins în du- mină". multe lucrări, aproape în fie­ tor pe şantierul mătelul obiec­ care punct de lucru. Buna or­ Călan, operatorul principal
da. Din zori şi pină seara tă — în suprafaţă de 31 hec­ pă-amiaza zilei de 12 iulie, în care zi se termină una sau tiv. Au enorm de mult de lu­ ganizare, îndrumarea compe­ Gheorghe Tabac se bucură de
tîrziu, cîmpul e plin de oa­ tare — este secerată. Acest cooperativele agricole aminti­ @ Fiecare utilaj, fiecare mai multe lucrări cu care furna­ cru, însă nu dau un pas în­ tentă, pasiunea de muncă — multă stimă tlln partea co­
legilor de muncă. Membru do
meni. Mai mult, la transpor­ moment al încheierii recoltă­ te am întllnit peste tot o ac­ instalaţie aferente marelui lul creşte vizibil în dimen­ dărăt. Ieri au finalizat, In con­ iată calităţi care apropif' suc­ partid cu vechi state, conştiin­
tul paielor se lucrează pină rii pe tarla, care marchează tivitate intensă ,• o mobilizare obiectiv sînt la fel a'e im­ siuni. Fiecare solicită pricepe­ diţii de înaltă calitate, cadrul cesele. Iată calităţi pe care le cios, cu suficiente recorduri
aproape de miezul nopţii. La şi sfirşitul zilei de muncă, activă a oamenilor şi dorin­ portante rea şl abnegaţia oamenilor, nr. 6 de la estacadă şl au în­ posedă foarte mulţi construc­ În muncă, cl autentifică, la
fel ca şl colegii Iul, angaja­
C.A.P. din Cimpuri Surduc este surprins şi de aparatul ţa fierbinte a tuturor pentru flecare are gradul ei de difi­ ceput executarea altui cadru“. tori de pe şantierul furnalului mentele luate In cinstea Con­
mai slnt de recoltat 40 hec­ nostru fotografic. Rugăm oa­ a încheia cit mai grabnic re­ © A munci, a organiza, cultate, dar şl importanţa ei Consemnăm şl alte lucrări, nr. 9. Dintre el îl notăm azi ferinţei Naţionale a partidu­
tare cu grîu. Comunistul Si- menii să stea un moment jren- coltarea griului. Acestui scop a conduce distinctă în structura complexă nu de mal mică Importanţă pe Nicolae Andreescu, şeful lui. Ştie să Împletească con­
ştiinciozitatea profesională cu
mion Biriş recoltează cu com­ tru a-i poza. O fac cu bucu­ îi sînt dedicate în aceste zile a furnalului. De aceea, la fle­ pentru noul furnal hunedo- unei echipe de instalatori, pe responsabilitatea In muncă ce
bina în fiecare zi griul de pe rie. premergătoare Conferinţei Na­ care se lucrează cu maximă a- rean, lucrări care se continuă Vasile Murin, şef de echipă revine fiecărui comunist.
5 hectare, depăşindu-şi nor­ ţionale a partidului toate for­ Pe şantier lucrează mulţi tentie şl încordare, cu o înal­ într-un ritm rapid, au fost la montaj, pe maistrul montor Foto: V. ONOIU
ma cu un hectar, In cele două Tovarăşul Traian Suba, pre­ ţele şi energiile lucrătorilor oameni, de diferite vîrste şi tă responsabilitate muncito­ terminate ori abia începute.
cooperative din comuna noas­ şedintele cooperativei, ne-a de pe ogoare. meserii. De la prima oră a rească şt conştiinţă patriotică. Este vorba, în primul rînd, de Nicolae Gîlvitu, pe inginerul
zilei de muncă şl pînă la ul­ „Lucrările la buncărele de ridicarea, în cursul zilei de montor Novac Anghel şi... lista
tima oră — care coincide, de cocs, la cadrele erincadri slut ieri, a celui de al treilea tron­ ar putea continua. Ei, toţi con­
regulă, cu apusul soarelui — aeosebit de pretenţioase" — son la grinda schlpului, lu­ structorii de pe şantierul fur­
el se întrec în hărnicie pentru ne spunea deunăzi comunistul nalului nr. 9 al Hunedoarei, 180 fone
realizarea şl depăşirea sarci­ Vaslle Pascu, şeiul brigăzii de crare cu un sporit grad de di­ dau asaltul la finalizarea acos.
tul mare obiectiv industrial.
nilor, pentru a grăbi finaliza­ 27 fierarl-betoniştt care lucrea­ ficultate, dar efectuată în bu­
rea unuia dintre marile obiec- ză aici. „Oamenii lui Pascu ne condlţlunl de către echipe- DUMITRU GHEONEA legume livrafe
| unifăfitar
BELE6ATI li niFEHTA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI i

y | de desfacere
A fi mereu exemplu Etalonul afirmărBi—dragostea de lîiiinoă Legumicultorii de la C.A.P.
Simerla au livrat în primul
semestru al acestui an 180
(Urmare din pag. 1) de orice natură. Pentru că la (Urmara din oaa. 1) Dar dacă ÎI întrebi cum reu­ tone legume, din care i 41
comitetul de partid oamenii şesc să realizeze producţii bu­ tone verdeţuri, 10 tone gu-.
a răspuns chemării. In ceea vin cu probleme de tot felul. în această privinţă. De pildă, ne, ei îti vor spune că iniţia­ 111, 76 tone varză, 51 tone'
ce-1 priveşte, brigada sa de Aurel Cristea este şi mem­ dacă în anul 1960 s-a obţinut torul succeselor lor este orga­ cartofi timpurii şl altele.
frontalişti din sectorul 1 al bru al comitetului oamenilor de pe un hectar Insămtnţat cu nizaţia de partid şl consiliul Llvrînd cantităţi sporite de
minei Aninoasa a realizat de muncii. Minerii îi spun cu grîu o producţie medie de nu­ de conducere. Şi cînd vorbesc
Sc eliberează terenul de pale, căci In curînd vor veni tractoarele să are, pentru cultura du­ legume unităţilor de desfa­
blă, pe ogoarele C.A.P. Boz. la începutul anului un spor sinceritate tot ceea ce cred mai 1 500 kg la hectar, anul despre organizaţia de partid cere, colectivul acestei fer­
de producţie de peste 900 to­ el că nu-t bine, ceea ce cred acesta 1 s-au smuls hectarului nici unul nu uită să spună un me — şef de fermă lng.
ne de cărbune peste sarcini­ el că ar putea Îndrepta une­ de pămînt mal mult de 2 300 nume i Margareta Ferencz. Georgeta Vlad — a reuşit
le de plan, căruia il va adău­ le lucruri, 11 solicită ajutor în kg de grîu j la orz de la 1 800 Prin muncă, prin seriozita­ ca In cinstea Conferinţei
ga pină la Conferinţa Naţio­ chestiuni de muncă ori socia­ kg s-a ajuns la 2 100; la po­ te, prin felul el de a înţelege Naţionale a partldulnl să
nală a partidului încă 100 de le. El ştiu că tovarăşul Cris­ rumb de la 1 286 kg se esti­ cooperatorii şl de a şti să se depăşească planul de ve­
tone. tea îl ascultă cu atentle, ÎI mează să se obţină de pe fle­ apropie de ei, Margareta Fe­ nituri aferent perioadei
Acestea sînt doar cîteva înţelege şl II ajută. care hectar mal mult de 2 500 rencz, a devenit unul dintre respective. Astfel, faţă de
din faptele de muncă ale L-am rugat pe tovarăşul kg boabe. Realizările acestea cei mal apreciaţi oameni din
minerului Aurel Cristea. Pu­ Gheorghe Cristea, preşedinte­ mulţumitoare au făcut ca şl sat. De aceea, atunci ctnd au 121 000 lei plan, s-a reali­
ternică personalitate de le comitetului sindicatului mi­ averea obştească să crească. auzit că la Conferinţa jude­ zat un venit de 180 000 lei.
miner comunist, el este re­ nei Aninoasa, să ne spună Astfel, de la 740 000 lei, cît ţeană de partid brigadiera lor, Intre cel care şl-au adus o
ales fără întrerupere din anul cîteva cuvinte despre briga­ evalua la înfiinţare, averea Margareta Ferencz, a fost a- contribuţie Însemnată la ob­
1955 în comitetul de partid pe dierul Aurel Cristea. obştească a ajuns acum la a- leasă ca delegat la Conferin­
exploatare. Acum este locţi­ — Este, după părerea mea, proape 2 500 000 lei. Această ţa Naţională a partidului, ves­ ţinerea acestor realizări se
itorul secretarului. Nu e prea unul dintre cei mai harnici şl cifră reprezintă saltul pe tea l-a bucurat deopotrivă a- află Rozalla Doda, secreta­
uşor ca după 6 ore de muncă mai pricepuţi mineri al Văii care unitatea agricolă de ttt pe comuniştii din coopera­ ra organizaţiei de partid,
în abataj, umăr la umăr cu Jiului, un excelent conducător la Băcla l-a făcut în decursul tivă ctt şl pe nemembrii de Marla Mogoş, şef de echi­
ortacii, filndu-le permanent e- şi organizator al producţiei, celor aproape 12 ani de acti­ partid. Mesajul lor de respect,
xemplu personal, să găseşti un activist de partid corect şl vitate. de încredere în politica parti­ pă, Viorica Dărăban, econo­
resursele fizice şi morale de devotat, un adevărat comu­ Aşa cum relatam, la C.A.P. dului, nu putea fl încredinţat mistă, Maria Săbău, Cristi-
a soluţiona o serie de pro­ nist. Girul de delegat la slnt mulţi membri cooperatori sâ-I ducă la marele forum al na Coiş, Maria Florea, Pa-
bleme ale muncii de partid pe harnici. Despre toţi se poate tării decît unui om harnic, Iu­
Cînd manca ţl-a fost spornică, un moment de răgaz — chiar fi pentru a posa tn faţa care oamenii le adresează cu Conferinţa Naţională a parti­ spune că depun eforturi stă­ bit de totl pentru puterea de raschiva Avram, Hariton i
obiectivului fotoreporterului — e binemeritat. încredere. Şl nu doar proble­ dului l-a fost acordat tocmai ruitoare pentru a smulge pă- muncă pe care o dovedeşte, Oprea şi alţii.
me ale muncii de partid, cl pentru aceste calităţi. mîntulul recolte cît mal bune. pentru exemplul de comunist.

Tendinţele actuale in pro­ Ici, pe colo, mai fabricăm mo­
ducţia de mobilă, diversifica­ dele învechite.
rea şi calitatea acesteia — ia­ ctuo s-a angajat în cinstea
tă tema recentei consfătuiri Petru Bota, vicepreşedinte
ce a avut loc la I.I.L. Brarf, al Consiliului popular jude­
între producătorii de mobilă ţean : „Să ne transpunem în
din judeţ şl reprezentanţi ai postura de cumpărători de
comerţului. Scopul acestei mobilă şl ne vom da mai bi­
consfătuiri de lucru a fost a- superioare, în sortiment variat ne seama de greutăţile şi ne­
nalizarea modului în care în­ cazurile pe care le au oame­
treprinderile de industrie lo­ nii atunci cînd cumpără gar­
cală — antrenate în întrece­ nituri cu defecte. Mai este
rea socialistă în cinstea Con­ un aspect de care producăto­
ferinţei Naţionale a partidului rii de mobilă n-nu prea tinut
şi a celei de-a XXV-a aniver­ recţia judeţeană de industrie pentru recrutarea şi califica­ este că şi noi, conducerea, rea prospectării pieţei exter­ cală : „Strădania noastră este să intensificăm munca politi­ seama în ultimii ani: con­
sări a proclamării Republicii locală. A fost livrată la ex­ rea muncitorilor tîmplari şi ne-am preocupat mai puţin de ne. de a fabrica noi prototipuri că, de educaţie comunistă în struirea de apartamente, de
— reuşesc să satisfacă cerin­ port mobilă în valoare de pe­ altele. producţia de mobilă. Această Ing. Corneliu lonescu, ingi­ de mobilă, practică, utilă, cu • rîndurile tinerilor". locuinţe, în general, s-a di­
ţele populaţiei în asigurarea ste 10 milioane lei, Direcţia noastră judeţeană, poziţie a fost schimbată. De ner-şef la I.I.L. Haţeg: „O o multitudine de funcţiuni, la Ioan Ardelean«, şeful servi­ versificat foarte mult, însă
cu garnituri de mobilă, ce Şl în acest an rezultatele conducerile întreprinderilor fapt, am început să asimilăm mare greutate pentru noi a preturi acceptabile, aşa cum ciului comercial la O.C.L. Pro­ garniturile de mobilă n-au ti­
neajunsuri mai sînt în aceas­ înregistrează o linie ascen­ producătoare de mobilă vor prototipuri noi de biblioteci, fost lipsa unor muncitori tîm­ pretinde populaţia. Dar pen­ duse industriale Deva : „De nut pasul cu această diver­
tă direcţie şi care ar fi căile dentă, sortimentul fizic va fi trebui să se ocupe cu toată precum şi camera combinată plari calificaţi. Sîntem pe cale tru aceasta trebuie să ţinem ani de zile ne lovim de un sificare, n-au fost corelate la
de rezolvare, cum se face extins cu 14 noi tipuri de răspunderea şi atenţia de „Laura". Eu aş propune ca de a rezolva şi această situa­ o legătură permanentă cu aspect: comerţului i se pre­ ea. Or, se ştie că mobila se
sondajul preferinţelor expri­ mobilă, produeîndu-se în to­ înnoirea şi modernizarea pro­ unităţile noastre producătoare ţie, întrucît am recrutat 37 de cumpărătorii, să sondăm ce­ zintă anumite prototipuri de fabrică pentru oameni, pentru
mate de cumpărători şi cum tal 41 asemenea tipuri. Fată ducţiei de mobilă — garnitu­ de mobilă să fie profilate pe ucenici pe care îi calificăm rinţele, să prospectăm pulsul mobilă. Noi contăm pe ele, pe satisfacerea cerinţelor lor
se ţine cont de aceste prefe­ de capacitatea de producţie, rile ce se realizează să aibă anumite genuri de mobilă. la locul de muncă. In ultimul pieţei. Apoi, bineînţeles, să intrarea lor în fabricaţia de concrete, specifice".
rinţe şi necesităţi. sînt posibilităţi de a spori funcţiuni multiple, soluţiile Cred că ar fi mai In folosul timp tîmplăria noastră a fost proiectăm şi să fabricăm în serie şi nu le contractăm cu Concluziile consfătuirii au
In deschiderea consfătuirii, gama sortimentală fabricată, constructive alese să fie sim­ conformitate cu ceea ce popu­ alte judeţe. Dar numai bine fost formulate de către tova­
tovarăşul Vichente Bălan, în secţiile şi atelierele de ple, componenta garniturilor laţia solicită“. că ele nu se mai fabrică şi răşul Víchente Bălan.
prim-vicepreşedinte al Comi­ tîmplărie există create toate să fie cea solicitată de popu­ Masă rotundă Petru Roşea, tehnician ne trezim deficitari la anu­ Schimbul de idei asupra ca­
tetului executiv al Consiliu­ condiţiile pentru a obţine laţie, mobila pentru camerele C.T.G. la I.I.L. Brad: „A fa­ mite genuri de mobilă, nu a- lităţii şi diversificării produc­
lui popular judeţean, arăta : produse de cea mai înaltă ca­ de zi, camere de lucru, bucă­ brica numai mobilă de calita­ vern ce oferi populaţiei. Este ţiei do mobilă a fost util. Tre­
— Ca în tonte domeniile de litate ntît pentru piaţa inter­ tăriile, piesele separate de te ireproşabilă este o răspun­ o situaţie asupra căreia pro­ buie să se depună toate e-
activitate şi în cel al produ­ nă, cît şi pentru export. Nu­ mobilier să se realizeze după dere majoră a noastră, a tu­ ducătorii sînt chemaţi să re­ forturile în continuare pen­
cerii şi desfacerii mobilei mai anul trecut şi în perioa­ o linie modernă şi practică, populaţiei. In prezent, totl fa­ dotată cu utilaje moderne, turor. In mod deosebit lucră­ flecte mai mult“. tru a livra pe piaţă numai
s-au făcut paşi importanţi da scursă de la începutul n- să îmbine frumosul, elegantul cem de toate şl neglijăm a- ceea ce ne dă o siguranţă că torii de la C.T.C. poartă o răs­ mobila de calitate superioara,
înainte în ultimii ani. Se ceslui an, unităţile producă­ cu utilul, la realizarea tutu­ numite cerinţe ale cumpără­ mobila pe care o vom fabri­ pundere mare în acest sens. Ing. Petru Prodan. directo­ care să satisfacă o multitu­
produce mobilă mai multă şi toare de mobilă au fost înzes- ror să se manifeste grijă şi torilor“. ca va fi de calitate tot mai Dar trebuie să ne ocupăm şi rul Direcţiei judeţene de in­ dine de funcţiuni practice în
mai bună, în sortimente di­ irate cu maşini de rindelult, atenţie sporită fată de calita­ bună". de cei care ambalează, în­ dustrie locală : „Este incon­ fiecare casă, să răspundă exi­
verse, Dar încă nu se poate şlefuit, lustruit, frezat, cu cir­ te, receptivitate la exigenţele Ing. Remus Mogoşan, ingi­ Ing. Farcaş Emeric, direc­ carcă şi descarcă mobila. A- testabil faptul că în produc­ gentelor populaţiei. Cea mai
vorbi de o satisfacere totală culare, presă hidraulică, uscă- cumpărătorilor. ner-şef la I.I.L. Orăştie: „Noi torul I.I.L. Petroşani: „Cred pol trebuie să organizăm mai ţia de mobilă s-au obţinut mare atenţie se impune a fi
a exigenţelor şi cerinţelor tor de cherestea, scule diver­ Să nu scăpăm din vedere producem anual 100 000 scau­ că o problemă nerezolvată multe schimburi de experien­ realizări bune, s-au făcut pro­ acordată tehnologiilor do fa­
populaţiei. Ce ne propunem se, a căror valoare trece de ridicarea continuă a nivelu­ ne pentru export. Nu avem este exercitarea controlului de ţă, să facem investigaţii în grese însemnate. Dar diversi­ bricaţie, înnoirii producţiei,
să întreprindem concret pe 2 400 000 lei. lui de conştiinţă, cel al pre­ reclamaţii privitoare la cali­ calitate pe faze de lucru, pre­ rîndurile populaţiei, să ţinem ficarea continuă şi calitatea diversificării ei, respectării
această linie ? Iată întrebarea Dar în 1971 s-au înregistrat gătirii profesionale a fiecărui tate. Colaborăm bine cu co­ cum şi insuficienta preocupa­ seamă de preferinţele şi exi­ mobilei presupun în continua­ termenelor de livrare. Să ţi­
la care consfătuirea noastră, şi anumite defecţiuni, dato­ muncitor, maistru, inginer, să merţul, scaunele se caută tot re pentru creşterea responsa­ genţele publicului cumpărător. re îndreptarea atenţiei asupra nem pasul cu cerinţele, exi­
toţi factorii din domeniile pro­ rate faptului că nu sînt res­ ne fie mereu limpede faptul mai mult. Aceste rezultate le bilităţii fiecărui muncitor, Iosiî Farcaş, şef de echipă a trei obiective de maximă gentele şi realizările pe plan
ducerii şi desfacerii mobilei pectate regulile stabilite în că prestigiul nostru, cartea de datorăm preocupării deosebite maistru, a fiecărui om la lo­ la I.I.L. Brad: „Cu ani în importantă: concepţia, execu­ mondial în producţia do mo-
din industria locală şi comer­ procesele tehnologice, perso­ vizită a fabricii, atelierului, ce o avem pentru producţia cul său de muncă. Apoi este urmă, în secţia noastră de ţia şi calitatea materialelor bilă. In tonte întreprinderile
ţul judeţului sînt chemaţi să nalul C.T.C. nu-şi face datoria întreprinderii este calitatea. de mobilă. Avem un singur problema utilajelor. Aducem tîmplărie eram 7 muncitori şi din care fabricăm mobila. de industrie locală să fie
dea un răspuns. , cu simţ de răspundere. De Ing. Liviu Porumb, inginer- controlor de calitate plătit pe uitlaje însă nu le folosim 3 ucenici. Astăzi sîntem pe­ Concepţia se face în biroul create condiţii pentru a res­
— In anul 197], întreprin­ fapt, cauzele cele mai frec­ şef la I.I.L. Deva: „Am vizi­ această funcţie. Dar am reu­ cum trebuie, atunci cînd le ste 100. Avem maşini moder­ nostru de proiectări, execuţia pecta aceste deziderate, pen­
derile de industrie locală din vente care au dus la recla­ tat astăzi secţia de mobilă a şit să imprimăm la t.oti mun­ cumpărăm nu avem întotdeau­ ne, condiţii bune de muncă. depinde de noi, materialele tru a produce mobilă de ca­
judeţul nostru au produs 4 216 maţii pot li numite: neres- I.I.L. Brad. Trebuie să spun citorii, nouă, tuturor, spiritul na perspectiva a ceea ce vom Dar cred că greşim în mo­ tot noi le verificăm cînd le litate superioară, în confor­
garnituri de mobilă diverse, pcclarea proceselor tehnologi­ că noi, la Deva, sîntem cu de răspundere directă pentru face cu ele. Şi eu sînt de pă­ dul cum ne preocupăm de primim de la furnizori. Deci, mitate cu pretenţiile îndrep­
652 garnituri mobilă de bu­ ce stabilite pentru fiecare pro­ mult în urma acesteia. Ne calitatea produselor co ie fa­ rere c:ă unităţile producătoare calificarea tineretului. II cali­ noi toţi răspundem nemijlocit tăţite ale populaţiei.
cătărie, 616 biblioteci dilerile, dus, întrebuinţarea unor ma­ propunem să-i ajungem. In bricăm. Avem deja două pro­ de mobilă să fie profilate pe ficăm „în bloc", ceea ce nu de calitatea mobilei ce o li­
1 782 canapele extensibile, 320 teriale de calitate necores- acest scop, secţia a fost do­ totipuri de scaune exlra pe anumite qenuri de mobilă". prea dă rezultate, în loc ca vrăm pe piaţă şi sîntem da­ Masă rottiniă
bănci şcolare. 64 067 scaune punzătoare, aplicarea, încă, a tată cu utilaje noi, am rezol­ care le vom prezenta la ex­ îng. Gabriel Clătici, de la fiecare muncitor cu experien­ consemnată de
diferile — spunea tovarăşul unor procese tehnologice în­ vat cele mai acute probleme poziţie, iar 5 prototipuri le-am biroul de proiectare al Direc­ ţă să se ocupe de cîte un tî- tori să asigurăm populaţiei
Bujor Albii, inginer-şef la Di­ vechite, slabă preocupare ce le aveam aici. Adevărul trimis la Bucureşti, în vede­ ţiei judeţene de industrie lo­ nSr. In acelaşi timp trebuie mobila pe care o cere. Dar pe GU. I. NEGREA