Page 45 - Drumul_socialismului_1972_07

Intîlnirea tovarăşului
Proletari din toate fările unifi-vă i

Nicolae Ceauşescu

cu tovarăşul John Bollan

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, P.C.R., Ştefan Andrei, secretar
secretar general al Partidului al C.C. al P.C.R.
Comunist Român, s-a întîlnit Cu acest prilej s-a efectuat
joi cu tovarăşul John Gollan, un schimb de informaţii pri­
secretar general al Partidului vind activitatea şi preocupă­
Comunist din Marea Brilanls, rile actuale ale Partidului Co­
aliat în vizită în tara noastră, munist Român şi Partidului Co­
la invitaţia C.C. al P.C.R. munist din Marea Britanie si
s-a realizat un schimb de pă­
Au participat tovarăşii Paul
reri in probleme ale mişcării
Niculescu-Mizil, membru al comuniste şi muncitoreşti in­
Comitetului' Executiv, al Pre­ ternaţionale, ale situaţiei poli­
zidiului Permanent al C.C. al tice pe plan mondial.

Intîlnirea tovarăşului
ANUL XXIV Nr. 5 447 VINERI 14 IULIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
Nicolae Ceauşescu, secretar

Colectivele muncitoreşti Livrări general al P.C.R., cu dr.
IN CINSTEA , &$;
peste plan Agostinho Nete, preşedintele
CONFERINŢEI hunedorene işi la export Mişcării populare pentru

NAŢIONALE nitâţile economice ale judeţu­ eliberarea Angolei
Colectivele de muncă din u-
lui, sporindu-şi eforturile pen­
A P. C. R. Şl A generos energiile in marea bătălie tru onorarea contractelor şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, me de neocolonialism, împotri­
devansarea termenelor de li­
In după-amiaza zilei de joi,
vrare la sortimentele destina­
va discriminării rasiale, pen­
te exportului, au reuşit in
prima decadă a lunii iulie să secretar general al Partidului tru dreptul imprescriptibil al
livreze beneficiarilor externi Comunist Român, s-.a întîlnit fiecărei naţiuni de a-şi decide
importante cantităţi de produ­ cu dr. Agostinho Neto, preşe­ suveran destinele, de a păşi
CELEI DE-A se. S-a livrat G8 la sută din dintele Mişcării populare pen­ în deplină independentă pe
cantitatea de oţel beton pre­
¡¡§§ văzută pe întreaga lună şi 50 tru eliberarea Angolei, care calea progresului economic şi
la sută din cantitatea de pro-
social.
lace o vizită de prietenie în
file grele. De asemenea, la
XXV-A - c / m c H I A L U l I n blumuri de rejaminare canti­ la invitaţia C.C. al P.C.R. deplină satisfacţie evoluţia as­
Republica Socialistă România
Ambele părţi au constatat cu
tăţile prevăzute a fi livrate la
export pe primele şapte luni
din acest an au fost depăşi­ A participat tovarăşul Şte­ cendentă a legăturilor de co­
te pină la finele primei de­ fan Andrei, secretar al C.C. laborare prietenească şi soli­
cade din luna iulie cu 70,7 la
ANIVERSĂRI sută. al P.C.R. şi M.P.L.A. şi au exprimat, de
daritate militantă dintre P.C.R.
In cursul convorbirii au fost
Sarcinile la export aferente
abordate probleme de interes
păşite şi la cărămizi dialit cu
extinde şi diversifica şi în vii­
m pmu Mi JUM/ÍME perioadei expirate au fost de­ mutual privind raporturile comun acord, dorinţa de a le
25,!) la sută, la lemn de celu­
m loză cu 1G,1 la sută şl cu 12,5 dintre P.C.R. şi M.P.L.A. tor, corespunzător intereselor
m A REPUBLICII la sută la plante medicinale. A fost reafirmată ho- fundamentale ale popoarelor
Perioada ce a rămas pină la
Conferinţa Naţională a parti­ tărîrea comună de a milita ac­ lor, ale cauzei unităţii şi coe­
dului este intimpinată de co­ tiv şi în viitor pentru trium­ ziunii întregului front antiim-
lectivele de muncă ale judeţu­ ful cauzei unităţii tuturor tor­ perialist. ,
lui sub semnul unei susţinu­ telor sociale care luptă îm­ Intîlnirea a decurs într-o at-
LA F.F.A. „VISCOZA" te preocupări pentru menţine­ potriva politicii imperialiste de moşieră de deplină înţelegere
. * f .
rea prestigiului in relaţiile cu
dominaţie şi agresiune, a co­
partenerii externi privind ono­
rarea calitativă şl la timp a lonialismului şi a oricăror for­ reciprocă şi caldă piietenie.
prevederilor contractuale.
Preocupări susţinute
pentru buna pregătire Toţi constructorii— o singură voinţă Elevi în primiri la nmm
mijlocul
a muncitorilor Obiectivul va fi terminat muncitorilor NICOLAE CEAUSESCU
Uzinei __________________________>_________ _
9 Un verb conjugat la prezent şi viitor: a în timp optim
învăţa - ••• .. - a- •' Victoria“ Preşedintele Comisiei pentru
© Forţa de muncă feminină se integrează JJ
cu bune rezultate Dintre multele lucrări pe din mai multe cauze. Unele se de pe platforma furnalului, Călan politică externă a Parlamentului
© Scivmbul de mîine preia ştafeta din mers care întreprinderea de con­ află în devans faţă de grafic. despre centrala termoelectrică
strucţii siderurgice Hunedoa­ Aşa sînt acelea de montare ă nr. 3.
ra le are de realizat în acest utilajului la epurarea brută — CORNEL COVALIOV Titnp de două şăptăminl,
Economia noastră, aflată în zent şi viitor. Buna pregătire cincinal, furnalul nr. 9 este la care s-au efectuat deja şi secretarul elevi ai Liceului de muzică şi austriac, Karl Czernetz
plin proces de dezvoltare şi profesională şi politică a unor obiectivul cel mai mare, cel probele de etanşare şi de re­ comitetului de partid arte plastice din Deva au c-
afirmare, are nevoie de oa­ muncitori a permis încadrarea mai important pentru econo­ zistenţă —, de montare a u- Ing. MIRCEA BlRSAN fectuat practică profesională
in
Uzinei
cadrul
„Victoria“
meni bine pregătiţi profesio­ lor pe posturi de maiştri, în- mia tSrii. De aceea, noi am tilajului la epurarea fină, par­ inginer şef coordonator Călan. Aceasta le-a oferit pri­
nal, capabili să rezolve cu o- credintîndu-li-se servicii cheie concentrat aici colective de tea de construcţii la C.A.M.C, al I.C.S.H. lejul de a cunoaşte mai bine Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, laterale româno-austrlece, pre­
viaţa şi oamenii uzinei, mo­
portunitate şi competenţă pro­ în cadrul fabricii. muncitori dintre cele mai bi­ Datorită întîrzierilor la lucră­ dul cum se elaborează fenta, secretar general al Partidului cum şl asupra unor aspecte
blemele complexe ale produc­ — O atenţie deosebită acor­ ne pregătite profesional, care rile de construcţii, au rămas (Continuare in pag. a 2-a) realităţi din care au surprins Comunist Român, preşedintele ale vieţii politice internaţiona­
ţiei, să asigure calitate şi e- dăm integrării în producţie a lucrează cu dăruire şi abne­ oarecum în urmă instalaţiile aspecte cu talent şi măiestrie Consiliului de Stat al Repu­ le.
ficienţă întregii activităţi la forţei de muncă feminine — gaţie, cu înaltă responsabili­ de alimentări şi acţionări cu in creaţii plastice. Ei au reu­ blicii Socialiste România, a S-a exprimat, deopotrivă, do­
şit să ilustreze în acelaşi timp
locurile de muncă. Capitol e- ne spunea inginera Rodica Ta- tate patriotică. energie electrică. Ele au in­ Piese turnate Însufleţirea cu care toţi sala­ primit, joi, 13 iulie, pe Karl rinţa de a acţiona pentru
sential al progresului şi dez­ tulici, directorul fabricii. Ast­ Numărul lucrărilor aferente trat însă zilele acestea în riaţii muncesc şi işi materia­ Czernetz, preşedintele Comisi­ dezvoltarea şi diversificarea
lizează capacitatea lor crea­
voltării, subliniat în repetate fel, încă din trimestrul IV al furnalului sînt de ordinul su­ grafic, aşa că vor fi- terminate de cea mai bună toare pentru a fi la înălţi­ ei pentru politică externă a relaţiilor politice, economice,
tehnico-ştiintifice
şi
culturale
rînduri de către secretarul anului 1971, am trecut la în­ telor, Fiecare este dificilă, dar în timp optim. Prin strădaniile calitate mea angajamentelor luate in Parlamentului austriac, secre­
general al partidului nostru, to­ locuirea bărbaţilor de la ma­ şi importantă. Toate au fost deosebite ale constructorilor cinstea Conferinţei Naţionale tar al Partidului Socialist dintre Republica Socialistă Ro­
a partidului.
varăşul Nicolae Ceauşescu, şinile de filaj cu femei bine cuprinse în grafice de exe­ şi instalatorilor s-a reuşit în­ CĂLAN. In vastul front Creaţiile elevilor au fost re­ Austriac, aflat în vizită în mânia şi Austria corespunză­
pregătirea şi ridicarea nivelu­ pregătite profesional, care se cuţie, prin care se urmăreş­ ceperea lucrărilor şi la statia al întrecerii muncitoreşti ce unite in cadrul unei expoziţii tara noastră. tor intereselor celor două tSfl
lui de pregătire a muncitori­ descurcă la fel de bine sau te zilnic stadiul de construc­ de conexiuni, existînd toate se desfăşoară în cinstea deschise în sala de şedinţe a In cadrul întrevederii s-au şi popoare, cauzei păcii, cola­
comitetului de partid al uzi­
lor ocupă un loc principal chiar mai bine decît partene­ ţie. Multe din aceste lucrări condiţiile ca ele să ajungă in Conferinţei Naţionale a nei. Muncitorii au vizitat ex­ efectuat o informare recipro­ borării şl securităţii în Euro­
pe agenda de preocupări a co­ rii lor de viată. Continuăm au fost terminate, unele au scurt timp la zi, să poată fi partidului, colectivul de poziţia, desenele şi compo­ că în probleme de interes pa şl în Întreaga lume.
întrevederea s-a desfăşurat
mitetului oamenilor muncii şi început sau vor începe zilele terminate la data stabilită. A- muncă al Uzinei „Victoria" ziţiile care vorbesc de Ia sine. comun şi un schimb de opinii într-o atmosferă de cordialita­
Elevii au ştiut să le dea via­
celaşi lucru se poate spune
a comitetului de partid de la acestea, la altele se va da şi despre postul B, care va Călan se află angajat cu ţă. Astfel, Alexandra Maca-
Fabrica de fire artificiale „Vîs- DUMITRU GHEONEA startul în curînd. Sigur că nu fi pus la dispoziţia instalato­ toate energiile. Echipele vei, prin portretele sale, ne asupra dezvoltării relaţiilor bl- te.
pune in faţa unor chipuri ce
coza“ Lupeni. Toţi salariaţii s-a putut înainta în acelaşi rilor la începutul lunii august, conduse de comuniştii De- trădează tendinţa continuă de
muncesc şi învaţă, învaţă şi {Continuara In pag. a 2-a) ritm la toate lucrările. Şi asta despre cabinele de comandă zideriu Jenei, Roman Coz- autodepăşire, căutarea de noi
muncesc, fiind cuprinşi în di­ moi, Iulian Sîrbu, Tudor soluţii. Tiberlu Ileş a fost a- Deputatul american Paul Findley
ferite forme de pregătire şi Sîmboan din sec(ia turnă­ tras de munca turnătorilor ;
de aici el a redat sugestiv mo­
perfecţionare, îndrumate cu In aceste zile de eferves­ şura „Judeţul Hunedoara — nutul bogat în idei al tipă­ torie I s-au remarcat în ul­ mentul executării unei noi
competentă şi exigenţă de per­ cenţă creatoare, de muncă a- coordonate ample de progres riturilor — idei născute din tima vreme prin turnarea forme pentru a fi turnată
in „Ginduri spre o nouă şar­
soane cu munci de răspunde­ vîntată, zile care preced multilateral“ ca şi cele două hărnicia şi abnegaţia cu ca­ unor piese de cea mai bu­ jă“, Doina Henţiu înfăţişează Joi, 13 iulie, tovarăşul nlte cu privire Ia acordarea
re din cadrul întreprinderii. Conferinţa Naţională a par­ re minerii, siderurgiştii, con­ nă calitate. La rîndul său, în desenele sale optimismul şi Nicolae Ceauşescu, preşedinte­ clauzei naţiunii celei mal fa­
vorizate în relaţiile comercia­
Aici, muncitorii îşi însuşesc o tidului, se cuvine ca de la structorii, energeticienii, toţi echipa condusă de comunis­ încrederea turnătorilor. Tot de le Consiliului de Stat al Re­ le cu România.
munca turnătorilor au fost a-
publicii Socialiste România, a
serie de cunoştinţe teoretice culmile prezentului să arun­ oamenii muncii de pe plaiu­ tul Dan Sabin a reuşit să traşi Dorin Pescaru şi Petru
pe care le utilizează apoi cu căm o privire retrospectivă rile hunedorene traduc in reducă în luna iunie pro­ Niţu. Mai putem aminti pe primit pe deputatul Paul Fin­ Au fost abordate, de ase­
Dorin Celmagan, ce surprin­
succes în meserie, la locurile asupra drumului parcurs în Tipărituri fapte politica partidului, sar­ centul de rebut la 0,6 la de un moment de răgaz, Da­ dley, membru al Comitetului menea, unele probleme actua­
Afacerilor Externe şl al Comi­
lor de muncă, realizînd astfel anii scurşi de la Conferinţa cinile stabilite de Conferin­ sută. Şi muncitorii de la niela Anghel cu un peisaj in­ tetului pentru agricultură ale le de interes comun ale vie­
lucrări de mai bună calitate Naţională din 1967, să facem dedicate ţa Naţională din 1967 şi sortimentele radiatoare, cu­ dustrial, Doina Tătaru slmbo- Congresului S.U.A., caïe face ţii internaţionale.
lizind munca şi satisfacţiile ei.
şi în timpi reduşi’. alături de întreaga tară un Congresul al X-lea al P.C.R. răţătorie, utilaj, montaj, In numele întregului tineret o vizită in tara noastră. In cursul convorbirii s-a sub­
modelărie muncesc cu pa­
Dar nu numai muncitorii se bilanţ al participării hune- Conferinţei — îşi găsesc în aceste tipă­ siune şi abnegaţie pentru o- din uzină, mulţumim cadre­ Convorbirea, care a avut liniat rolul şi contribuţia pe
lor didactice şi elevilor pen­
află angrenaţi în acest proces dorenilor la progresul con­ rituri o expresie sugestivă norarea exemplară a anga­ tru seriozitatea de care au loc cu acest prilej, s-a referit care parlamentarii pot şl tre­
al perfecţionării, ci şi maiştrii tinuu al patriei noastre so­ în grafice şi imagini. Ele jamentelor asumate în cin­ dat dovadă, pentru satisfacţii­ la dezvoltarea viitoare a rela­ buie să o aducă la promova­
şi cadrele tehnico-inginereşti. cialiste. Nafionaie a sînt completate cu foile vo­ stea Conferinţei. De curînd le estetice pe care ni le-a o- ţiilor româno-americane în rea înţelegerii şi cooperării
ferit, iar expoziţia o consi­
In anul trecut, mai mulţi maiş­ Propunîndu-şi reliefarea lante, de pliantele dedicate la secţia turnătorie I a fost derăm un omagiu adus Con­ diferite domenii. După cum între popoare, la întărirea cli­
tri au urmat cursuri de re­ dezvoltării economice şi social- partidului organizată o „Zi de produc­ lui. se ştie, deputatul american matului de securitate şi pace
ferinţei Naţionale a partidu­
ciclare la Centrala industrială culturale a judeţului în anii muncii avîntate cu care hu- ţie record", concretizată în este iniţiatorul proiectului de în lume.
de fibre chimice Săvineşti, de dintre cele două Conferinţe nedorenii întîmpină Confe­ 3 470 piese turnate de cea IZIDOR GILCOI lege în Camera Reprezentan­ întrevederea s-a desfăşurat
rinţa Naţională a partidului.
care aparţine şi F.F.A. „Vîs- Naţionale ale partidului — mai bună calitate. Toţi U. V. Qtlan ţilor a Congresului Statelor U- într-o atmosferă cordială.
coza" Lupeni, întorcîndu-se cu 1967 şi 1972 — tipăriturile Aflate încă pe mesele de muncitorii secţiei depun e-
bogate învăţăminte, de un realizate de Comitetul jude­ fotogazete ilustrînd dezvolta­ lucru ale harnicilor tipo­ forturi susţinute şi în con­ J
real folos în activitatea lor ţean Hunedoara al P.C.R. fac rea economică şi social-cul- grafi, lucrările editoriale de­ tinuare, hotărîţi să întîmpi-
de producţie. Alţi maiştri şi o incursiune în timp. Prin turală a judeţului vin să dicate Conferinţei Naţionale ne apropiatul eveniment cu \J A
tehnicieni vor frecventa tn compararea grăitoare a ci­ creeze o imagine unitară a- a partidului vor putea intra rezultate deosebite. PAMINTUL FERMELOR LEGUMICOLE DE LA
acest an respectivele cursuri supra saltului realizat de
de reciclare de la Săvineşti. frelor, prin relevarea sem­ oamenii munci de pă aceste în posesia cititorilor în zile­ IOAN LASCĂU
Verbul a învăţa se conjugă nificaţiilor lor profunde, bro­ străvechi meleaguri. Conţi­ le următoare. U. V. Călan
cu intensitate sporită la pre­ 0RÂŞT1E Şl 6E0A8IU E DE ACEEAŞI CALITATE.
DE CE Şl CULTURILE NU SE PREZINTĂ LA FEL?
BELE6AŢI LA CONFERINŢĂ MAŢIOMALĂ A PARTIDUL«
Şeful centrului de legume Ferma legumicolă de la buruiană pe terenul unde se
şi fructe din oraşul Orăştie, C.A.P. Orăştie a livrat pină a- află culturile. După grija ce
tovarăşul Aurel Gherman, ne cum prin centrele de desface­ li se acordă plantelor precum
TIMPUL SECRETARULUI Di PARTID cum se achită fermele legu­ de produse legurnicc#e, fată şi după aspectul lor viguros,
re către populaţie 82 000 kg
relata recent despre modul
există garanţia sigură că pro­
micole de livrarea pentru de planul de 61 000 kg. Uni­ ducţiile planificate vor fi nu
vînzarea unor produse de ca­ tatea vecină, Geoagiu, din numai îndeplinite ci -chiar de­
Pe tovarăşul Simion Chiriţoiu, secreta­ litate superioară şi în canti­ planul de 75 000 kg de produ­ păşite.
IN FORME PROPRII rul l-am întîlnit de partid în al E.M. Ghe- tăţi îndestulătoare. Este ştiut se legumicole cit trebuia să La ferma legumicolă vecină,
comitetului
pa­
deunăzi
lar,
unui
faţa
că în atribuţiile acestei uni­
nou pe care scria : „Ştiţi cit 'valorează o tăţi ca şi ale altora care func­ livreze la zi, a trimis centru­ Geoagiu, lucrurile nu se pre­
lui de legume şi fructe din
absenţă nemotivată ?“. Ne-am oprit in zintă însă la fel. Aici întreţi­
ţionează în majoritatea ora­ Orăştie 65 000 kg. Pentru a se nerea culturilor se face cind
faţa ingeniosului panou. Am citit urmă­
Comuniştii de la secţia mecanică 11 şelor din judeţ stă pe lingă evita subiectivismul în aceas­ şi cum. Din discuţiile avute
rile unei absenţe nemotivate pentru
din C.S.H. vor ii reprezentaţi la Confe­ obligaţia de a desface pro­ tă apreciere, am vizitat cele cu Marton Ignat, ajutorul şe­
muncitori cu încadrări diferite.
rinţa Naţională a partidului de către duse legumicole şi sarcina de două ferme legumicole, ca să fului de fermă, a rezultat că
— Este un eficient mijloc de educaţie
ructificatoarea Paraschiva Beia, membră a urmări modul cum condu­ vedem la faţa locului cum la aproape toate culturile s-a
a muncitorilor — ne spune tovarăşul
a Comitetului municipal P.C.R., comu­ cerile fermelor, membrii coo­ stau lucrurile, să cunoaştem întîrziat executarea praşilelor
nistă ce reprezintă modelul omului pă­ Chiriţoiu — după cum sînt şi acele pa­ peratori se preocupă să în­ părerea producătorilor. manuale. La sfecla roşie, ră-
nouri „Azi muncesc eu în locul tovară­ treţină culturile. Tovarăşul
truns pină în cea mai adîncă fibră a fi­ La ferma legumicolă din O- dăcinoase, roşii, varza de va­
şului... care lipseşte nemotivat". Aurel Gherman ne-a pus la
inţei sale de responsabilitatea muncii. răştie culturile însămînţate şi ră şi la alte culturi, praşila
— întruchipează tot ce avem mai bun Am intrat în biroul comitetului de dispoziţie cîteva date. In ba­ plantele se prezintă bine. La a doua s-a făcut numai în
partid să schimbăm cîteva vorbe. Intr-un za lor am ales pentru analiză
în secţie — spunea tehnicianul Gheorghe ardeii de pe 5 hectare, varza proporţie de 60 la sută. Din
timp scurt, prin birou s-au perindat două ferme legumicole care de pe 30 de hectare, castra­ acest motiv o parte din le­
IOAN VLAD G. DINU nu se deosebesc în privinţa veţii de pe 14 hectare, la ră- gume nu pot fi încă livrate.
corespondent voluntar t potenţialului de muncă şi nici dăcinoase şi celelalte culturi
în oeea ce priveşte calitatea s-au aplicat două, trei şi chiar N. PANAITESCU
(Continuara tn pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 2-a) pămîntului: Orăştie şi Geoa- patru praşile. Acest lucru a
giu. făcut să nu mai existe nici o (Continuar® In pag. a 3-a)