Page 46 - Drumul_socialismului_1972_07

EzssmamsBusnaamBBaaMtm craggy ZSLfZSXBSBSS^aOínrirmJB^ViUBZSBSSSFLEiSEüB^^
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 447 © VINERI 14 IULIE 1972
flanE'îS— r^LTVL:.•*:*- - -2'< ■ ~JI

C O L E C T I V E L E M U N C H O R E Ş T I H U N E D O R E N E I Ş I

V-/ t\
C O N E C T E A Z Ă G E N E R O S E N E R G I I I N B Ă T Ă L I E

CINCINALUL ÎN PATRU ANI ŞI JUMĂTATE

© SCHIMBUL MAIS­ muncitorii din schimburile II beculeţe luminoase descriu fabricaţie e mecanizat: co- lui. De fapt, schimbul nostru
şl III în plin exerciţiu al circuitul agregatelor de-a frarea, tratamentul termic, e- s-a angajat să dea, plnâ la
TRULUI GHEORGHE O- funcţiunii. Halele uriaşe, ma­ lungul întregului flux tehno­ vacuarea. Dar soarta produc­
ROSAN A ÎNREGISTRAT caralele în continuu travaliu, logic — ne pune în temă ţiei tot oamenii o hotărăsc, acest memorabil eveniment,
80 de fîşii cu goluri şl tot
UN ORIGINAL RECORD : zgomotul maşlnilor-unelte şl comunistul Anton Riedl. Eu prin pricepere şi hărnicie, atîtea chesoane peste sarci­
36 DE FIŞII CU GOLURI al materialelor pe care le le conduc de aici, prin a- prin modul în care organi­ nile de plan, ceea ce echi­
Şl 40 DE CHESOANE IN prelucrează, piesele rezulta­ ceste butoane; tot de aici zează şi conduc munca, ma­ valează cu beneficii de a-
te de mari dimensiuni şl dau reţetele de fabricaţie a şinile. proape 600 000 lei aduse în­
8 ORE greutăţi — toate dau între­ prefabricatelor s-au depistez treprinderii.
prinderii nota specifică ma­ anumite defecţiuni interve­ Slăm de vorbă cu maistrul
© GARANŢIA ONORA­ rilor unităţi Industriale. Am nite pe flux, pe care trebuie de schimb Gheorghe Orosan — Credeţi că veţi reuşi ?
RII UNUI ANGAJAMENT zăbovit în fiecare din cele să le remediez în cel mai şl cu şeful de echipă Vasile — Nici nu se poate altfel.
— Aş dori să notaţi — ne
întreprinderea de prefa­ roagă maistrul Gheorghe O-
bricate din beton Bîrcea, al rosan, că la realizările bune
cărei act de naştere a fost obţinute de schimbul nostru
semnat de numai patru ani, Flux continuu în producţie, o parte importantă de con­
şi-a dobîndit o personalitate tribuţie şl-o aduc tinerii
distinctă în rîndul unităţi­ muncitori Dănllă Hruban,
lor economice din judeţ. Pen­ Fermerl Mlkloş, Lefter Zu-
tru rezultatele deosebite ob­ gravu, Laszko Sandor, pre­
ţinute în anul trecut, a fost realizări de seamă cum şl macaragistele Marga-“
distinsă cu „Ordinul Muncii” reta Porumb şl Etelca Der-
clasa a Il-a, cu Steagul roşu peleac.
şl Diploma de întreprindere La plecarea de la I.M.B.
fruntaşă pe ţară. Rezultate trei secţii de bază, am pur­ scurt timp pentru ca circui­ Ianchlş. Ambii au vlrsta de Bîrcea — la ora 1,45 noap­
de seamă a înregistrat şt în tat discuţii cu mulţi oameni, tul productiv să nu suferă. cîte 26 de ani. tea — dispecerul de serviciu,
primul semestru al acestui l-am văzut încordaţi asupra — De cînd lucraţi aici ? — Se aude că azi veţi. Ioan Manea, ne-a comunicat
an, reallzfndu-şl şl depăşln- lucrului, le-am înţeles stră­ — In 30 iunie am împli­ realiza un record în muncă. recordul înregistrat In acea
du-şl prevederile de plan. daniile depuse pe acest front nit patru ani. Adică tot a- — Aşa este — răspunse zi de către schimbul lut
In aceste zile, colectivul al muncii, Inegalabil in fru­ tîţia cît a împlinit şi între­ comunistul Orosan. Avem Gheorghe Orosan : 36 de fîşii
de muncă al I.P.B. Bîrcea se museţe. prinderea. Este frumos şi In­ norma zilnică de 23 de fîşii cu goluri şl 40 de chesoa­
află angajat cu toate forţele In secţia prefabricate am teresant, îmi place mult. Jos, cu goluri şi de 22 de che­ ne. Deci mal mult chiar de-
In marea întrecere pentru întîrziat ceva mal mult. La băieţii se iau zilnic la în­ soane. Azi am hotărît să clt anticipaseră. Este o dova­
realizarea înainte de termen pupitrul de comandă al sta­ trecere care să dea mai mul­ producem cit nu s-a reuşit dă elocventă depusă de ti­ E. M. Uricanl. Brigadierul
a sarcinilor de plan, a anga­ ţiei centralizate de fabricat tă producţie. Se pare că azi % vreodată pînă acum : 35 de nerii muncitori de aici, este Dumitru Vlşaa cu ortacii, la
jamentelor asumate în cin­ betoane se afla tînărul An­ schimbul lui Orosan va rea­ fîşii şi 38 de chesoane. un consult după Ieşirea din
stea Conferinţei Naţionale a ton Riedl. Urmărea cu aten­ liza un record. — De unde a pornit aceas­ o garanţie că el îşi vor ono­ şut, cu Inginerul Cornel Ră-
partidului, pentru înfăptuirea ţie încordată munca oameni­ Coborîm la cota zero, a- tă hotărîre ? ra exemplar angajamentul a- dulcscu — adjunctul şefului
obiectivului central al po­ lor şl funcţionarea agregate­ colo unde se produc, In pa­ — Din dorinţa unanimă a sumat în cinstea Conferinţei sectorului I.
porului nostru — cincinalul lor, efectua cu agilitate co­ ralel, fîşii cu goluri — de băieţilor de a obţine succe­ Naţionale a partidului. (Urmare din pag. 1) da importanţa acestui obiectiv
în patru ani şt jumătate. menzi scurte pe panou. diferite sortimente — şi se deosebite în cinstea Con­ Foto: I. LICIU pentru economia ţării şi nu
I-am urmărit de curînd pe — Vedeţi, aceste linii şl chesoane. întregul proces de ferinţei Naţionale a partidu­ O. DUMITRU ne îndoim nici o clipă că el
Rămlneri mari !n urmă a- va produce prima şarjă Ia
vem la lucrările menite să a- termenul prevăzut. In acest
sens, comitetul de partid şi
CINC! ANI ÎN CIFRE Şi FAPTE sigure alimentarea cu apă a comitetul oamenilor muncii
furnalului şi, în special, la
turnul de răcire de 5 000 mc, au luat o serie de măsuri teh-
la casa pompelor şi la caste­ nico-organizatorîce menite să
Cooperativa agricolă din Os­ Succesele Înregistrate în grajd cu o capacitate de o lul de apă. La aceste lucrări, asigure ritm susţinut şi cali­
trov aniversează anul viitor sectorul zootehnic au făcut ca sută capete animale. deosebit de importante, vom tate Ireproşabilă tuturor lu­
20 ani de existentă. La înce­ de la 100 hl lapte contractat concentra forţe suficiente pen­ crărilor. De două ori pe zi se
put, în 1953, cîteva familii se în 1967, cantitatea vîndută a- ir tru a Ie aduce la zi şi ter­ ţin operative, la care parti­
uneau punînd temelia uneia nul trecut să crească la 420 _ Am folosit cîteva cifre pen­ mina în timp util. cipă reprezentant! ai proiec­
din cele dinţii gospodării a- hl. Şi veniturile realizate au tru a concretiza faptele, pen­ Am avut şl avem încă o tantului, constructorului şi be­
gricole colective din Ţara înregistrat un spor simţitor, tru a dovedi succesele pe serie de greutăţi. In anumite neficiarului, care " analizează
Haţegului. Pe calea bătătorită anul trecut — numai din con­ care la „polii" a cinci ani perioade ne-a întîrziat bene­ stadiul lucrărilor, Iau măsuri
de acestea, avea să păşească tractările cu statul — reali- le-au înscris în agenda acti­ ficiarul cu asigurarea unor u- concrete privind înlăturarea
-
pînă la urmă întregul sat. vităţii lor cooperatorii din tilaje, fiind şi el întîrziat da unor nereguli în bunul mers
Motivul ? Ponte să fi fost Ostrov, succese amplificate de furnizor. Unele întîrzieri ni se
mai multe, dar cel mai con­ măreţul eveniment din cum­ datorează exclusiv, prin aceea al treburilor. Dealtfel, noi
vingător erau recoltele bune 1967 — 1972 pănă acestei veri — Conferin­ — constructorul — colaborăm
pe care cei uniţi le obţineau ţa Naţională a partidului — că nu ne-am preocupat din destul de bine cu beneficia­
an de an. timp să ne pregătim forţa de rul — C.S.H., — ne consul­
La ora actuală, C.A.P. Os­ în C.Â.P. Ostrov şi pe care cooperatorii de aici muncă necesară, ceea ce se tăm adesea, ne ajutăm reci­
trov (preşedinte Cornel Lăpâ- sînt decişi să le continue şi resimte acum în mersul lu­ proc, rezolvăm o serie de
dătoni, secretar de partid Fă- pe viitor. probleme care se ivesc pe
nel Mihutoni), este una dintre crărilor. Oricare ar fi cauze­ parcursul muncii noastre co­
cele care au ridicat spiritul zîndu-se 1 819 000 lei. Cum e M1RCEA MORARU le, însă, noi trebuie să avan­ mune. De bună seamă, putem
gospodăresc şi atributul hăr­ şi firesc, producţiile vegetale activist al Comitetului săm în ritm rapid lucrările. colabora şi mai bine, parte­
niciei la cote meritorii. Şi şi animaliere sporite au de­ judeţean de partid Sîntem pe deplin conştient! nerul putînd să ne ajute ceva
cum vorbele pot fi ori răstăl­ terminat şi creşterea valorii mai mult.
măcite, ori puse Ia îndoială, normei convenţionale de 2,7 Am întreprins măsuri pri­
vom face loc cîtorva cifre ca­ ori, în ultimii cinci ani. vind utilizarea mai bună a ca­
re, chiar dacă nu dau colorit La ora actuală, cooperato­ pacităţilor de producţie, fo­
rîndunior, au însă puterea de rii din Ostrov sînt pe cale DIMENSIUNI losirea Integrală a timpului
a-i convinge pe cei ce le ci­ de-a încheia lucrările de iri­ de lucru, coordonarea tehni­
tesc. gare a aproape 520 ha de te­ că mal susţinută la toate lu­
Şi cum ne aflăm în ajunul ren arabil. Rezultatul lor va crările.
O.S.M, 2. Prim-matatnil oţelar Ştofan Tripşa, Erou al Muncii Socialiste, este prezent mereu in unuia din evenimentele ma­ spulbera şi mai mult ideea ALE HĂRNICIEI
mijlocul oţclarilor, pe care 11 Îndruma şi îl ajuta sa sporească producţia de oţel de bună calitate. jore ale vieţii politice, econo­ preconcepută a unora, că în Mal trebuie să spunem că
mice şi sociale ale întregii acest sat pămîntul n-nr pu­ HAŢEG. In cinstea Confe­ oamenii muncesc cu entu­
ţări, Conferinţa Naţională a tea da mal mult de 1 000 kg rinţei Naţionale a partidului, conserve, cele două unităţi ziasm şl dăruire, că nu-şi pre­
partidului, în ilustrarea dru­ grîu şi 10 tone cartofi la hec­ meşteşugăreşti — „Retezatul" cupeţesc timpul, priceperea şi
mului parcurs de cooperatorii tar. Şi tot acum, locuitorii de 5 unităti economice din ora­ şi „Haţegana“. hărnicia pentru a realiza e-
şul Haţeg şl-au realizat pla­
DELE3AŢS Lâ CQWFEHBjŢA ItAŢjOjHU A PARŢjM ’ din Ostrov vom lua ca eta­ aici sînt decişi ca pînă la 19 nul de producţie pe primele vicii către populaţie, I.G.C.L. xemplar sarcinile ce le re­
La ramura prestări de ser­
vin. In primele rînduri se a-
lon de comparaţie rezultatele
anului precedente! conferinţe iulie să vîndă peste plan la 7 luni ale anului. Este vorba jji-a depăşit angajamentul cu flă comuniştii, care îi anga­
fondul centralizat al statului
silvic,
— 1967. 20 capete de tineret bovin, iar de I.G.C.L., ocolul meşte­ 560 000 lei, autobaza de trans­ jează în pas cu ei pe toti
C.L.F.,
cooperativele
Optimism, entuziasm Timpul secretarului a crescut în cei aproape cinci în continuare să dedice ma­ şugăreşti „Retezatul“ şi „Ha- porturi auto — cu 245 000 lei, ^împreună, bune rezultate.
muncitori,
obţinînd,
ceilalţi
Producţia de grîu, de pildă,
iar la G.F.R. au fost trans­
rilor evenimente ale anului —
tegana“.
Dar investiţiile din acest an
ani de la 821 la 1 482 kg ; cea
De asemenea, un număr de
3 329 000 tone de mărfuri.
de porumb boabe de la 1 700 Conferinţa Naţională a P.C.R. 9 unităţi productive raportea­ portate peste angajament ale I.C.S.H. vizează, pe lin­
şi aniversarea unui sfert de
si încredere io de partid la 3 654 kg; la cartofi, de la veac de la proclamarea Repu­ ză onorarea exemplară a an­ tar angajamentului 180 garni­ gă furnalul nr. 9, şi banda
Au fost produse suplimen­
6 120 la 17 500 kg şi la mor­
nr. 3 de aglomerare, şi in­
gajamentelor asumate în în-
covi, de la 15 000 Ia 28 500 kg.
Tot în cifre poate fi expri­ blicii — alte succese. Intre tîmpinarea Conferinţei Naţio­ turi combinate de mobilă tip stalaţiile conexe ale furnalu­
„Haţeg", 3 168 scaune tapisa­
lui, pentru finalizarea cărora
ele se estimează şi obţinerea
mată şi sporirea, în aceeaşi a cîte 200 kg grîu, 100 kg po­ nale, realizînd, pînă în ziua te, 97 tone conserve şl ge­ se depun aceleaşi strădanii
forţele proprii (Urmare din pag. 1) perioadă, a efectivului de a- rumb şi 1 000 kg cartofi în de 12 iulie a.c., o producţie muri, 240 tone de alte con­ susţinute. Prin eforturi co­
nimale cu 110 capete, iar al
valorică de 7 132 000 lei, fată
producţiei de lapte marfă cu plus de pe fiecare hectar, serve, 99 tone de carne. lective, prin ajutorare reci­
foarte mulţi oameni, cu probleme dintre de 3 980 000 lei cit a fost an­ Pînă la data începerii lu­ procă cu beneficiarul, toate
cele mai diverse. Unul a venit cu talonul 450 litri pe cap de vacă. precum şi terminarea unui gajamentul asumat. O contri­ aceste lucrări vor fi termina­
(Urmare din pag. 1) crărilor Conferinţei, oamenii
de mutare, altul s-a interesat de o şe­ buţie esenţială — de 6 500 000 muncii haţegani vor produce te la datele prevăzute, ba
dinţă, un altul i-a solicitat o părere a- chiar cu unele avansuri. Con­
Nadolu, secretarul organizaţiei de partid supra modului de a proceda intr-o pro­ lei — au adus-o întreprinde­ peste sarcinile de plan consi­
şi maistrul Visalon Lupşa, locţiitorul a- blemă de partid. In acelaşi timp, telefo­ LA F.F.A. „VÎSCOZA" rea de Industrie locală, aba­ derabile cantităţi de bunuri structorii hunedoreni — frun­
cestuia. La noi lucrează de 14 ani, timp taşi pe tară pe anul trecut,
nul a sunat in repetate rînduri. torul, ocolul silvic, centrul de de consum şl produse agro- pentru rezultatele lor bune —
In care nu a avut nici o absenţă nemo­ — va rog, notaţi depăşirile de plan
tivată şl n-a rebut at nici o piesă, iar lu­ legume şl fructe, fabrica de alimentare. îşi vor respecta şi în acest an
de azi! Preocupări susţinute angajamentele.
nă de lună şi-a depăşit sarcinile de plan, — Să ştiţi, tovarăşe secretar, că, du­
fiind mereu evidenţiată in întrecerea so­
pă reparaţii, maşina de încărcat de la o-
cialistă. Totdeauna a dat piese de bună pentru buna pregătire
rizontul 9 merge strună.
calitate şi la timp.
— La ce oră ţinem operativa aia, to­
Secţia noastră a realizat pînă in pre- varăşe Chiriţoiu ?
cent, in cinstea Conferinţei Naţionale a a muncitorilor
— Vreau să vă informez că, aplicind
partidului, 10 tone piese prelucrate peste
Iniţiativa lui Constantin Trifan, „Nici un
plaţi, o contribuţie importantă adueîn-
abataj şi maşină de încărcat sub randa­
du-şl aici şi rectificatoarea Beia. (Urmare din pag. 1) ria Bogdan şl Doina Welss,
mentul de 6 tone de minereu pe post",
Aproape nu există adunare generală, brigada mea (a lui Dodu Nistor — n.n.) răsucitoarea Maria Chioreanu,
in care comunista Beia să nu vină cu a dat În luna iunie 425 tone de minereu treptat acest proces, bărbaţii alte lucrătoare bine pregătite
propuneri privind buna organizare a peste plan. Pînă la Conferinţa Naţională fiind încadraţi în alte munci, profesional le vor forma ca
muncii. E receptivă la nou şi nu-i plac a partidului vom mai da pe atit. pe măsura capacităţii lor de muncitoare de nădejde pe ti­
vorbele, cl munca, ea apreciind omul du­ A trebuit să terminăm discuţia, to­ gîndire şi acţiune. De altmin­ nerele de care se ocupă. De
pă fapte. varăşul Chiriţoiu fiind chemat la Comi­ teri, trebuie să spun că în pe acum aceste tinere vă­
desc calităţi de pricepere, în­
— Activitatea mea la maşina de rec­ tetul municipal de partid Hunedoara, al fabrica noastră ponderea o au ţelegere şi hărnicie. Un alt
tificat exterior — spunea Paraschiva Beta cărui membru este, pentru transmiterea femeile şi realizează lucruri curs, frecventat, de asemenea,
— constă in rectificarea cu piatra abra­ de sarcini. deosebit de frumoase. de absolvente ale şcolii ge­
zivă a diferitelor piese necesare grupu­ Timpul secretarului de partid nu se Schimbul de mtine este pre­ nerale — de 8 şl 10 clase —
lui de laminoare. Eu fac, cum s-ar zice, măsoară in ore, ci în zile-muncă. Din gătit cu grijă şi răspundere pregăteşte operatori chimişti,
uLima operaţie, de la mine piesa mer- 1961, de cînd este ales secretar de par­ la „Vîscoza" Lupeni. Se află care vor fi încadraţi în cu-
gind direct la C.T.C. Dacă eu rebutez, tid, mai întii pe organizaţii de bază, iar in plină activitate un curs rînd, ca muncitori calificaţi
piesa trebuie făcută din nou, pierzîn- de 2 ani pe comitet, comunistul Simion de pregătire pentru prelucră­ în fabrică.
du-se astfel material şi timp. Dar eu ştiu Chiriţoiu tot aşa-şi drămuieşte timpul. tori de fire, frecventat numai Aceste preocupări susţinute
un singur lucru: satisfacţiile sînt direct El este confruntat zilnic cu zeci de pro­ de fete, absolvente ale şcolii pentru pregătirea schimbului
ruoporţionale cu strădania depusă. A- bleme şi la toate le găseşte rezolvare. Le generale de 10 ani, care, timp
ccasta m-a făcut să menţin totdeauna găseşte pentru că de 18 ani de cînd lucrează de 2 ani, au efectuat practica de mîine şi ridicarea califi­
sas ştacheta calităţii muncii mele sub la E.M. Ghelar — ca vagonetar, ajutor mi­ şcolară în fabrică, îndrăgind cării salariaţilor explică re­
deviza : „Nici o piesă refuzată de C.T.C.". ner. artificier, mecanic, şef de brigadă, meseria de textiliste. Au fost zultatele bune înregistrate de
repartizate pe lîngă muncitoa­ la începutul anului de colec­
...Optimism, entuziasm şi încredere în maistru minier şi acum tehnician eu
forţele proprii, iată cîteva trăsături per­ protecţia muncii — a reuşit să cunoască re cu experienţă, au sarcini tivul F.F.A. „Vîscoza" Lu­
sonale esenţiale ale delegatei la Conferin­ bine munca, oamenii, să se înconjoare de concrete de plan, s-au acomo­ peni, rezultate pe care, aşa
cum no mărturisea tovarăşa
ţa Naţională a partidului. Ele işi au izvo­ preţuirea şi stima ortacilor, a căror hăr­ dat repede cu specificul mun­
cii, au pătruns în tainele me­ Maria Tomşa, secretara comi­
rul in marea ei dragoste faţă de muncă, nicie o va duce cu el la înaltul forum tetului de partid pe fabrică, le
in conştiinţa ei de comunist, al epocii al ţării Conferinţa Naţională a par seriei şi obţin rezultate bune Petroşani. Aspect de muncă din unul din laboratoarele staţiei de cercetări pentru securitatea
noastre. tiăului. ,£| în muncă. Există deplină cer­ dedică apropiatei Conferinţe minieră. <
titudine că bobinatoarele Ma- Naţionale a partidului.