Page 49 - Drumul_socialismului_1972_07

ŞEDINŢA COMITETULUI
Proletari din toate tarife unijl-vă!

EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R.

In ziua de 14 iulie 1972 a avut loc urmează să fie supuse spre dezbatere
şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al Conferinţei Naţionale a Partidului Co­
P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae munist Român.
Ceauşescu, secretar general al Partidu­ Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a
lui Comunist Român. ascultat informarea cu privire la activi­
Au participat, ca invitaţi, miniştri şi tatea desfăşurată de delegaţia Republi­
alţi conducători ai unor organe centra­ cii Socialiste România, condusă de to­
le. varăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedin­
Comitetul Executiv a analizat rezulta­ tele Consiliului de Miniştri, la lucrările
tele îndeplinirii planului de stat de dez­ celei de a XXVI-a sesiuni a Consiliului
voltare economico-socialâ a Republicii de Ajutor Economic Reciproc, care a a-
Socialiste România în semestrul I 1972 vut loc la Moscova, între 10 şi 12 iulie
şi a hotărît ca acestea să fie date pu­ a.c. Comitetul Executiv a aprobat în u-
blicităţii. nanimitate activitatea delegaţiei.
Au fost examinate, de asemenea, pro­
iectul Legii remunerării după cantitatea In încheiere, Comitetul Executiv al
ANUL XXIV Nr. 5 448 SIMBĂTÂ 15 IULIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI şi calitatea muncii în unităţile socialiste C.C. al P.C.R. a soluţionat unele proble­
de stat şi proiectul Codului muncii care me ale activităţii curente.

Solemnitatea decernării unor titluri şi ordine

t
conferite cu prilejul Zilei învăţătorului

In semn de preţuire a per­
Colectivele muncitoreşti hunedorene sonalului didactic, pentru acti­ distinşi cu prilejul „Zilei în­ conducătorului partidului şl
văţătorului“.
statului, au exprimat în nume­
In aplauzele celor prezenţi,
le cadrelor didactice senti­
vitatea meritorie în domeniul
instruirii şl educării elevilor înmînînd înaltele titluri de mentele de adîncă mulţumire
şi studenţilor şi a contribuţiei „Om de ştiinţă emerit", „Pro­ pentru înalta apreciere dată
işi conectează generos energiile aduse la dezvoltarea lnvăţă- fesor universitar emerit“, muncii lor, şi prin aceasta
„Profesor emerit", „învăţător
inîntului, ştiinţei şi culturii
şcolii româneşti.
din ţara noastră, tovarăşul
Primit cu entuziaste aplauze
Nicolae Ceauşescu, secretarul emerit“ şi „Educatoare emeri­ Nicolae Ceauşescu. tovarăşul
luat
cuvîntul
tă", precum şi „Ordinul Mun­
a
general al Partidului Comunist
cii clasa a II-a“, tovarăşul
i n m a r e a Român, preşedintele Consiliu­ Nicolae Ceauşescu l-a felicitat Stat, ceilalţi conducători de
Preşedintele Consiliului de
călduros pe cei distinşi.
lui de Stat, a înmînat vineri,
în cadrul unei solemnităţi, Din rîndul celor decoraţi a partid şi de stat care au parti­
Înalte titluri şi ordine ale Re­ luat cuvîntul prof. arh. Cezar cipat la solemnitate s-au între­
publicii Socialiste România u- Lăzărescu, învăţătoarea Ana ţinut apoi, într-o atmosferă
nor oameni de ştiinţă, profe­ Avădanel şi profesorul Kelemen caldă, tovărăşească, cu cei dis­
sori, învăţători şi educatoare, Deziderlu care, adresîndu-se tinşi.
cmmuiL in pairii W si măiate
Cuvîntul tovarăşului
Nicolae Ceauşescu
I N V E S T I Ţ I I L E Stimate tovarăşe, între popoare. (Aplauze puter­ la o anumită profilare j să
nice).
muncim şi să nu admitem
Stimaţi tovarăşi, Aş putea spune că sîntem profilarea îngustă a elevilor
mulţumiţi de rezultatele tot şi studenţilor, pentru că prin
Voi începe prin a vă adre­ mai bune pe care le obţinem aceasta vom dăuna atît pre­
REALIZATE IN TIMP OPTIM, sa tuturor, în numele Comi­ an de an, deşi nu se poate gătirii lor, cît şi intereselor
tetului Central, Consiliului de
spune că nu mai avem încă
dezvoltării societăţii noastre.
Stat, Consiliului de Miniştri de făcut în fiecare domeniu Nu doresc însă să dezvolt a-
şi al meu, cele mai calde fe­ cîte ceva pentru ca lucrurile ceastâ problemă acum.
LA PARAMETRII PROIECTAŢI licitări cu prilejul înmînării să meargă cît mai bine. Dum­ încă o dată, doresc să-mi
acestor înalte distincţii ale
neavoastră ştiţi foarte bine că
exprim convingerea că toate
Republicii Socialiste România. şi în domeniul învăţămîntului, cadrele didactice vor depune
(Vii aplauze). la toate nivelurile, mai tre­
Realizarea exemplară a programului rea întrecere în cinstea Conferinţei Aş dori, de asemenea, să vă buie să aducem încă îmbună­ în continuare eforturi susţi­
de investiţii aferent judeţului în acest Naţionale a partidului ; adresez dumneavoastră şi, tot­ tăţiri şi perfecţionări, atît or­ nute pentru a ridica Snvăţă-
mînlul din fiecare sector la
an constituie o condiţie hotărîtoare pen­ odată, tuturor profesorilor u- ganizatorice, cît şi în ce pri­ nivelul cerinţelor crescînde
tru dezvoltarea şi modernizarea potenţi­ ® Numărătoarea inversă la fur­ niversitari, profesorilor de li­ veşte programele şi în însăşi ale dezvoltării ştiinţei şi cul­
ceu, învăţătorilor şi educatoa­ munca dumneavoastră cu ele­ turii, al exigenţelor tot mai
alului economic al judeţului, una din nalul nr. 9 de la Hunedoara ; relor cele mai calde felicitări vii şi studenţii.
premisele de bază pentru asigurarea alît cu prilejul „Zilei învăţă­ Trebuie să ne străduim să mari ale societăţii noastre so­
creşterilor de producţie în ritmurile im­ ® Experienţa constructorilor de torului", pe care aţi sărbăto­ asigurăm tineretului nostru a- cialiste. Sînt convins că fie­
care dintre dumneavoastră,
puse de necesitatea îndeplinirii înainte locuinţe de la Deva în predarea rit-o cu cîtva timp în urmă, tît cunoştinţele, cît şi educa­ toate cadrele noastre didacti­
cit şi cu ocazia terminării a- ţia corespunzătoare, pentru a-1
de termen a cincinalului. înainte de termen a apartamente­ nului de învăţămînt care — pregăti cît mai bine pentru ce nu vor precupeţi nici un
Cum răspund constructorii şi benefi­ lor ; se poate spune — se încheie viaţă, pentru muncă. Să a- efort pentru a-şi îndeplini ma­
rile răspunderi pe care le au,
ciarii de investiţii din judeţ acestor im­ cu rezultate bune, (Vii aplau­ vem permanent în vedere că în faţa poporului, a partidu­
tînărul, constructorul de mîi-
ze).
perative majore ? Care este gradul an­ • Prioritate maximă obiective­ Noi dăm o înaltă apreciere ne al societăţii socialiste şi lui, pentru formarea tinerei
gajării forţelor şi mijloacelor pentru ac­ lor ce condiţionează creşterea ca­ muncii pe care o desfăşuraţi comuniste, trebuie să fie un generaţii.
Cu aceste gînduri, vă urez
celerarea ritmurilor de execuţie şi pune­ pacităţilor de extracţie la minele fiecare în -domeniul' respectiv om multilateral dezvoltat, cu cele mai mari succese şi sa­
rea în funcţiune la termen şi în devans din Valea Jiului ; de activitate, pentru educarea un profil moral şi politic, dar tisfacţii în activitatea dum­
şi profesional foarte larg. De
copiilor, a elevilor şi studen­
a noilor capacităţi ? ţilor, pentru creşterea tinerei aceea trebuie să ne străduim neavoastră. (Aplauze puterni­
Relatările din pagina a doua a ziaru­ ® Eforturi mai judicios conju­ generaţii în spiritul dragostei şi mai mult spre a înarma ti­ ce).
faţă de partid, faţă de mun­ neretul nostru cu largi cunoş­ Personal vă adresez tutu­
lui nostru de astăzi îşi propun să răs­ gate pentru intensificarea lucrări­ că şi faţă de patrie, de socia­ tinţe în toate domeniile de ror multă fericire şi sănătate!
pundă acestor întrebări, prezentînd pe lor de investiţii la U.V. Călan ; lism, de pace şi colaborare activitate, mergînd, desigur, (Aplauze prelungite).
larg :
• Unităţile agricole de stat să-şi
înainte de Intrarea tn şut se discută modalităţile de reali­ In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu
• Rezultatele de prestigiu obţi­ exercite pe deplin rolul de benefi­ zare a sarcinilor. Maistrul miner Itemus Stoia se consultă cu Io-
van Roman cum să procedeze pentru a extrage mai mult mi­
nute pe şantierele judeţului în ma- ciari. nereu. Asemenea consultări sînt Întotdeauna rodnice.
Foto: GH. IMPARAT a avut loc inaugurarea expoziţiei
„Practica şi creativitatea în învăţămînt“
f >1
GURASADA. Colecti­
vul secţiei de mecani­ Pavilionul C al Complexului standurile şcolilor de cultură lor, sub îndrumarea celor mai
zare din Gurasada, care expoziţional din Piaţa Scînteii, generală, organizate sub lozin­ buni muncitori şi maiştri, pen­
DELEGAŢI LA CONFERINŢA NATI0HALÁ A PARTIDULUI în a- ca „învăţăm să făurim obiecte tru a se califica în meseria
pavilion care a găzduit
deserveşte cooperativele
agricole din această co­ tîtea rînduri produse repre­ utile“. Reţin atenţia cîteva ve­ aleasă, urmînd ca studiul teo­
zentative ale economiei noas­ ritabile creaţii tehnico-ştiinţifi- retic şi de cultură generală
mună, muncind cu hăr­ tre naţionale sau ale altor ţări, ce — articole electrice şi apa­ să-l facă ia sfîrşitul orelor de
A şti să lucrezi Datorie de cinste şi de nicie, folosind din plin reuneşte acum, în sălile sale. fonice, elemente de automati­ producţie, după-amiaza sau
rate de măsură, echipamente
exponate de un gen deosebit.
seara.
timpul de lucru şl cu
Sînt înmănuncheate aici cele
maximum de randament mai valoroase lucrări ale ele­ zare, alte maşini şi instalaţii Datorită generalizării învă­
mare răspundere întregul paie de tractoa­ vilor şi studenţilor din în­ ingenioase. ţământului de 10 ani, absol­
dintre cele mai variate şi mai
venţii acestuia să fie înca­
cu oamenii obţine importante suc­ treaga ţară, ale dascălilor lor, trei tipuri de laboratoare — draţi în procesul muncii fie
re şi maşini agricole,
Cu interes slnt examinate
realizate în ore, zile şi luni de
în industrie, fie în agricultu­
patriotică şi cetăţenească cese în activitatea sa. şcoală şi cercuri de specialita­ de biologie, fizică şi chimie — ră, în aşa fel îneît lucrînd
activitate rodnică în ateliere-
dotate cu aparatura necesară
cot la cot cu muncitorii din
Datorită strădaniilor de-
te, în întreprinderi sau la­ executată în întregime de fabrici, ..cu cei de pe ogoare
un foarte bun organizator, boratoare universitare. Aces­ elevi. şi învăţînd, totodată, la cursu­
atît în activitatea politică Dobra a cunoscut o dezvolta­ te creaţii alcătuiesc laolaltă rile serale, să dobîndească în
cit şi în cea economică. re ascendentă. In prezent o expoziţie de mari dimensi­ Dar nu numai laboratoare­ 2-3 ani o pregătire corespun­
Am solicitat părerea de­ realizează o producţie globa­ uni, intitulată sugestiv „Ex- le şi atelierele sînt beneficia­ zătoare celor de la şcolile
spre comunistul Ionel Cîn- lă anuală de aproape 4 mi­ Lucrări po’72. Practica şi creativitatea rele mesajului de creaţie teh­ profesionale.
dea şi altor laminatori din lioane lei. Efectivele de a- în învăţămînt", organizată de nică pe care îl poartă cu sine
schimbul „C", schimb în nimale se ridică la peste Ministerul Educaţiei şi Invăţă- cea mai tînâră generaţie. U- Referitor la liceele de spe­
care a „debutat" mai întîi 400 capete bovine şi 360 o- suplimentare mîntului şi C.C. al U.T.C., în zinele înseşi, după investiţiile cialitate, secretarul general a-
ca laminator, apoi ca ingi­ vine. De asemenea, a sporit cinstea Conferinţei Naţionale a făcute pentru dotarea tehnică bordează un întreg complex
a şcolilor patronate, primesc
ner şef de schimb. Da, Ionel avuţia obştească şi s-au îm­ partidului. o cotă-parte din rodul acestor de probleme privind profilul
Cindea a lucrat pină în bunătăţit condiţiile de mun­ in valoare Ca o elocventă expresie a şi structura actuală a acestor
1961. pe unul din posturile că şi de viaţă ale coopera­ grijii conducerii partidului şi investiţii, sub forma de piese unităţi şcolare, apreciind că
în prezent există o adevărată
de comandă ale laminom torilor. Pentru rezultatele statului nostru faţă de tînăra şi aparate, lucrate de elevi şi fărîmiţare a profilului lor. Es­
introduse nemijlocit în fluxul
de 650 mm, după care a obţinute la producţia legu­ de 75000 lei generaţie, faţă de condiţiile tehnologic. te necesar ca unicul coordo­
urmat cursurile institutului micolă in 1971, anul acesta dezvoltării ei, a preocupării nator să fie Ministerul Educa­
politehnic. Din 1967 şi pînă i s-a decernat Ordinul Mun­ statornice privind pregătirea In secţiile aparţinînd şcoli­ ţiei şi învăţămîntului, celelal­
în momentul de faţă tînă­ cii clasa I. acesteia pentru muncă, şi via­ lor profesionale şi liceelor de te ministere şi organe centra­
rul inginer Ionel Cindea a ţă, inaugurarea expoziţiei a specialitate, lucrările expuse le urmînd să asigure condiţi­
lucrat în aceeaşi secţie ca — Tot ce am realizat puse, acest harnic co­ avut loc, vineri la amiază, în îmbrăţişează o multitudine de ile necesare procesului de
şef de schimb, iar de doi spunea preşedintele — este lectiv de mecanizatori prezenţa tovarăşului Nicolae domenii. Este o veritabilă mi- producţie propriu-zis pentru
ani este tehnolog, specialis­ rodul muncii unite, dedicate a reuşit să îndeplineas­ Ceauşescu. cro-expoziţie a economiei na­ temeinica pregătire de specia­
aceluiaşi scop comun : înflo­
tul responsabil de perfecţio­ rirea şi dezvoltarea coope­ că angajamentul luat in Au participat, de asemenea, ţionale. litate a elevilor. Aceste licee
narea producţiei. cinstea Conferinţei Na­ tovarăşii Manea Mănescu, Pa­ Apreciind realizările obţinu­
— Care credeţi că este rativei. Acesta este izvorul te în şcolile profesionale şi în trebuie să devină adevărate
principala calitate pe care o — Care credeţi că trebuie Partidul, la Congresul al ¡unăstării tuturor. ţionale a partidului, ul Niculescu-Mîzil, Leonte Ră- liceele de cultură generală ca fabrici, cu planuri de produc­
are tovarăşul Ionel Cindea ? să fie principala calitate a X-lea, a stabilit ca în acest Munca şi hărnicia oame­ realizînd suplimentar, utu, Cornel Burtică. un început al procesului com­ ţie, elevii lucrînd împreună
întrebarea am adresat-o la- unui secretar de partid, to­ cincinal să facem totul pen­ nilor se concretizează în a- peste prevederile planu­ In aplauzele asistenţei, tova­ plex de legare strînsă a în- cu profesorii la realizarea u-
minatorului manevrant Con­ varăşe Cindea ? tru ca agricultura ţării ceste zile în noi fapte de lui de producţie semes­ răşul Nicolae Ceauşescu taie văţămîntului de viaţă, de sfe­ nor produse necesare atît e-
stantin, Ştefan. — Principialitatea şi tac­ noastre să devină o agricul­ muncă. Orzul s-a secerat de trial, lucrări în valoare panglica inaugurală a expozi­ ra producţiei materiale, tova­ conomiei naţionale, cît şi ex­
— ¡}ste dificil să alegi, ni tul. Şi mai cred că un se­ tură intensivă, de mare ran­ pe întreaga suprafaţă de 33 de 75 000 lei.. ţiei, care oferă o imagine con­ răşul Nicolae Ceauşescu sub­ portului, directorul şcolii pu­
s-a. răspuns. Cred că stima cretar trebuie să filtreze şi dament, să sporească tot ha, iar griul de pe 70 ha. In prezent, toate for­ cludentă a realizărilor şcolii liniază în cadrul discuţiilor cu ţind fi socotit un adevărat di­
de care se bucură tovarăşid să canalizeze corect entu­ mai mult partea de contri­ La baza de recepţie s-au ţele colectivului sînt româneşti în orientarea ei conducerea Ministerului Edu­ rector de fabrică. Sigur, a-
Cindea în rîndul nostru se ziasmul oamenilor. Noi, aici buţie a acestei importante concentrate la recolta­ fermă de către partid spre le- caţiei şi învăţămîntului, cu ceasta implică mutarea cen­
datorează modului cum ştie în secţii, ne străduim să ramuri economice la for­ transportat şi predat peste rea griului. In această garea tot mal strînsă a proce­ cadrele didactice şi specialiş­ trului de preocupări spre ac­
să lucreze cu oamenii în realizăm ritmic sarcinile de marea venitului naţional şi 40 tone cereale. De la grădi­ activitate toţi mecaniza­ I sului de învăţămînt de cerin­ tii prezenţi necesitatea unei tivitatea direct productivă, e-
cele două ipostaze : de con­ plan, să onorăm integral şi a produsului social total. A- na de legume s-au recoltat şi tori îşi îndeplinesc ş< ţele dezvoltării socialiste a orientări ferme spre activita­ levii urmînd să dobîndească
ducător politic şi conducă­ la termen contractele, să vem un ţel precis şi o pers­ valorificat mai bine de 200 iş: depăşesc zilnic nor­ ţării, probează în imagini eloc­ tea direct productivă menită noţiunile de specialitate mun­
tor al procesului de produc­ producem laminate de cea pectivă clară — spunea tone produse. In acelaşi timp mele de producţie sta­ vente inestimabila valoare e- să conducă la o pregătire te­ cind pe schimburi, nu în sălile
ţie. Discuţiile de la om la mai bună calitate. Cele 2 700 preşedintele cooperativei. Şi s-a executat coasa I şi II bilite. Mecanizatorii Re- ducativă a muncii în formarea meinică, de specialitate a ti­ de clasă, ci în halele uzinelor,
om, pe care le poartă, nu tone de laminate pe care pentru atingerea lor depu­ la culturile de trifoliene şi mus şi Romi Bolea, Mi- multilaterală a tineretului. neretului. Indicaţiile secreta­ pe ogoare, în laboratoarele
înseamnă numaidecît ceea ne-am angajat să le produ­ nem întreaga capacitate şi s-a însămînţat întreaga su­ ron Costea, Rusalin To­ La început, secretarul gene­ rului general vizează însăşi chimiei sau în alte locuri,
ce numim noi muncă de lă­ cem suplimentar în cinstea putere de muncă. Toţi cei prafaţă planificată de 30 por, Crăciun Morar, ral al partidului, ceilalţi oas­ structura actuală a învăţămîn- potrivit specialităţii spre care
murire. Solicită păreri, îm­ Conferinţei Naţionale a par­ care muncim pe ogoare hectare cu porumb siloz. De Traian Adam, Gheorghe peţi se opresc în faţa unei tului de toate gradele, jalo- tind. Cursurile teoretice să
părtăşeşte gînduri... tidului au fost realizate tn sîntem chemaţi să ma­ asemenea, s-a cosit finul Suba şi toţi ceilalţi hărţi In relief a României, ca­ nînd direcţii precise şi clare se facă de preferinţă după-a­
Aceeaşi întrebare am a- numai 6 luni. In acelaşi terializăm în fapte po­ de pe 100 din cele 168 ha membri ai colectivului — re, prin mijlocirea unui sistem care să schimbe raportul e- miaza sau seara. In ce priveş­
dresat-o şi lui Ion Lazăr, context se înscriu şi cele litica partidului în do­ ocupate cu fineţe. Şi munca în frunte cu şeful sec­ electric, prezintă întinsa reţea xistent astăzi între şcoala te programul de învăţămînt,
şef de echipă la paturile de 980 000 lei economii precum meniul agriculturii. pe ogoare nu conteneşte nici ţiei, comunistul Ioan a învăţămîntului din ţara profesională, cea de cultură el trebuie să ofere noţiuni
răcire şi secretar al organi­ şi onorarea integrală a con­ In cei zece ani de cînd co­ Sorinca — merită toate noastră: 14 925 şcoli generale, generală şi liceele de specia­ temeinice de matematică,
zaţiei de bază din schimbul tractelor economice. munistul loan Munteanu este o clipă. laudele pentru rezulta­ 902 licee, 657 şcoli profesiona­ litate. Ponderea pregătirii ele­ de fizică, de tehnologia mate­
C“. tele muncii lor. le şl tehnice, 46 institute su­ vilor şcolilor profesionale tre­ rialelor, în aşa fel îneît ele-
— Un om cinstit, sobru şi ION MACOVEI preşedinte, cooperativa din N. BADIU perioare. buie să o aibă lucrul nemijlocit
Se vizitează, Ir continuare, In atelierele fabricilor si uzine­ fContinuara în pag, a 4-a)