Page 5 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 5
ProleíarI din toate fările unífl-va !
VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI
NICOLAE CEAUCESCU ÎN UNITÀÏI
AGRICOLE DIN JUDEŢUL CONSTANTA
Sîmbătă dimineaţa, tova Se aterizează în plin tidului de a se încheia îna
răşul Nicolae Ceauşescu cîmp, în lanurile întreprin inte de termen această lu
a făcut o vizită de lucru pe derii agricole de stat de la crare. Gazdele arată că la
ogoarele dobrogene, întîlnin- Poarta Albă. Aici, în întîm- grîu s-au obţinut pînă acum
du-se cu harnicii lucrători pinarea tovarăşului Nicolae 3 800 kg în medie la hec
ai acestora, aflaţi în plină Ceauşescu, a celorlalţi oas tar, însă sînt toate dovezile
activitate de recoltare a ce peţi, au venit lucrători ai că la sfîrşitul recoltatului,
ANUL XXIV Nr. 5 437 DUMINICĂ 2 IULIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI realelor, de întreţinere a întreprinderii şi ţărani coo producţia' medie se va ridica
celorlalte culturi. peratori din satele înveci la circa 4 000 kg în lanurile
In această vizită, secreta nate. neirigate; în cele irigate —
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
rul general al partidului a răspunde cu căldură mani subliniază conducerea între
fost însoţit de tovarăşii Ma
O vibrantă deviză nea Mănescu, Executiv, al mîţnile a nenumăraţi lucră prinderii — vom obţine
festărilor entuziaste, strînge
membru
4 500—4 800 kg g'riu la hec
al
Comitetului
tar.
IN CINSTEA Prezidiului Permanent, se tori ai ogoarelor. apoi pe de Se intră în lanuri. Alături
cretar al C.C. al P.C.R., şi
invită
Gazdele
întreprinderii
lucrătorii
Vasile Vîlcu, membru al oaspeţi să cunoască roadele se află numeroşi studenţi de
Comitetului Executiv al C.C. muncii lor. Pînă acum, la la Facultatea de drept din
de
agricolă
întreprinderea
Bucureşti, care, animaţi de
CONFERINŢEI m u n c i t o r e a s c ă al P.C.R., prim-secretar al stat Poarta Albă s-a re înalte simţăminte civice, au
(¡Comitetului judeţean Con
stanţa al P.C.R. coltat întreaga suprafaţă de venit în vastele amfiteatre
In drum spre unităţile a- orz, producţia medie la hec ale muncii patriotice să dea
?!
NAŢIONALE însufleţeşte grieole de la Poarta Albă, tar fiind de 3 700 kg, pre o mină de ajutor la strînsul
Cobadin, Chirnogeni şi Al
cum şi circa 45 la sută din
recoltei.
iniţiativa
Apreciind
beşti, elicopterul, la bordul
munca
zile urmează să se termine
căruţa se află tovarăşul tarlalele de grîu. In 4—5 tineretului studios, tovarăşul
entuziastă,
sa
Nicolae Ceauşescu, membrii integral şi recoltarea griu Nicolae Ceauşescu atrage a-
A P. C. R. Şl A conducerii de partid ce-1 în lui, îndeplinindu-se astfel tenţia conducerii întreprin
h u n e d o r e n e soţesc, survolează ogoarele angajamentul luat în cinstea derii agricole de a lua mă
întinse ale judeţului.
Conferinţei Naţionale a par
suri
corespunzătoare
pen
CELEI DE-Â tru folosirea cit mai depli
nă a acestui sprijin, pentru
Infîlnirea judeţeană a pionierilor asigurarea tuturor condiţiilor
de muncă şi de viaţă ale ti
XXV-A nerilor în perioada cît se
Ieri, la Deva, a avut loc
Aşa cum au arătat şi par
m CjNCjtUOUL prima întîlnire judeţeană a ticipanţii la întîlnire, în a- află pe ogoare.
In timpul vizitei, oaspeţii
m pionierilor, la care au luat ceeaşi perioadă, pionierii se opresc la o parcelă de
reprezentanţi
ANIVERSARI mandamentelor comunale, o- la amenajarea atelierelor- soia, plantă oleaginoasă deo
co
ai
parte
şi-au adus un deosebit aport
răşeneşti şi municipale. In şcoală, înfrumuseţarea şcolii, sebit de valoroasă, care are
nevoie pentru dezvoltarea ei
întîlnirii,
cadrul
tovarăşul
străzii sau cartierului în ca
A REPUBLICII ÎNAINTE DE TERMEN! Gligor Haşa, preşedintele re învaţă şi locuiesc, mobili în cele mai bune condiţii de
multă apă. De fapt, între
Consiliului i judeţean al Orga
zarea tuturor elevilor la ob
stat
de
agricolă
prinderea
nizaţiei pionierilor, a prezen
tat o informare privind rea-' ţinerea de rezultate cît mai Poarta Albă îşi irigă în pre
bune la învăţătură, sporirea
lizările obţinute de purtăto acţiunilor şi spaţiilor de a- zent aproape întreaga supra
rii cravatelor roşii cu trico grement etc. Organizaţia de faţă arabilă de circa 7 000
ha, deţinînd în ultimii ani,
F.F.A. „Vîscoza** Lupeni lor din judeţ în perioada de pionieri şi-a sporit rolul în de cînd beneficiază de com
după Conferinţa Naţională a
viaţa social-politică, a con
La laminorul „800“ Realizări de pionierilor. Au fost rele tribuit la ridicarea pregăti plexul de irigaţii Medgidia
o
bogată
Nord,
experienţă
vate cu acest prilej iniţiati
rii politice şi ideologice, la
vele hunedorene, dintre care educarea multilaterală a în acest domeniu, care îşi
Angajamentele prestigiu în cea pornită din Valea Jiu membrilor ei. găseşte finalizarea în rezul
tate din ce în ce mai bune.
lui — „In fiecare zi din via
In
pionierii,
continuare,
îndeplinite Accent principal pe calitate şi eficienţă extraefia ţa de pionier, o faptă dem participanţi la întîlnirea ju Şi aici, cît şi în dreptul u-
nor lanuri de porumb şi
nă de un viitor comunist“,
exemplar exprimă în cel mai înalt deţeană, au ales locţiitorii floarea-soarelui, discuţiile au
preşedintelui Consiliului ju
ca temă principală eficienţa
grad angajamentul de a con
' HUNEDOARA. Colectivul O Pianul la sortimentele de baza — realizat ţi depăşit de minereu tribui cu toate forţele, fieca deţean al Organizaţiei pio irigaţiilor. Tovarăşul Nicolae
nierilor şi au propus dele
laminorului „800“ din Ceauşescu recomandă extin
combinatul siderurgic liu- 9 Angajamentele suplimentate se materializează exemplar GHELAR. Angajaţi cu re după puterile sale, prin gaţii la forumul suprem, ale derea metodei de irigaţii
nedorean s-a angajat ca toate forţele In marea În prin brazde, mult mai ren
pin ă la Conferinţa Naţio fapte demne, la ridicarea pa cărui lucrări se vor desfă
nala a partidului să rea ® Un singur erou : colectivul trecere prilejuită de apro triei pe noi culmi de progres şura la o dată ce va fi anun tabilă şi mai productivă.
piata Conferinţă Naţională
lizeze suplimentar 1 600 to a partidului, minerii de la
ne laminate din oţeluri Aflat permanent în mijlocul — Cum se materializează an tarul comitetului de partid pe fa Ghelar au încheiat primul şi bunăstare. ţată ulterior.
superioare- pe seama creş colectivului, conducindu-1 cu exi gajamentele suplimentate In cin brică, explică formele muncii po semestru al anului cu un
terii indicilor de utilizare genţă şi competenţă pe drumul stea Conferinţei Naţionale a par litice folosite, cu accent pe mun bilanţ rodnic: Pe primele (Continuare în pag. a 4-a}
intensivi şi extensivi cu izbinzilor, directorul Fabricii de tidului 7 ca de la om la om şi pe mijloa şase luni, ei au depăşit
0,3 la sută. fire artificiale „Vîscoza“ Lupeni — In mod exemplar. La fire cele agitaţiei vizuale, remareînd planul la producţia de
Laminatorii din secţie, — inginera Rodica Tatulici — mătase vlscoză, de pildă, anga creşterea evidentă a gradului de minereu cu 10 981 tone —
conştiinţă a comuniştilor, a ma
în frunte cu comuniştii au vorkeşte cu plăcere despre oa jamentul nostru anual era de 3 jorităţii salariaţilor. din care numai In luna
depus eforturi deosebite meni, despre rezultatele muncii tone. L-am suplimentat cu 10 — Ce nume ies in evidenţă din Iunie au dat In plus 2 350
pentru depăşirea ritmică lor. tone, din care 7 tone pînă la acest harnic colectiv 7 tone — şl cu 945 tone de
a prevederilor. Echipe — Conferinţa Naţională a par Conferinţa Naţională. Realizînd — N-avem nume de eroi ; nu metal, realizări obţinute Conducerea şi îndrumarea organizaţiilor
cutn sînt cele conduse de tidului — spune dînsa — ne gă pînă la 1 Iulie un plus de 8,1 săvlrşim fapte deosebite — răs îndeosebi pe seama creş
Laur en ţiu Su-ciu, Ion Ba seşte şi pe noi angajaţi plenar în tone peste sarcinile, de plan, în punde eu vădită modestie tova terii randamentelor în a-
laş, Pavel Marii», Teodor marfa întrecere . de a înfăptui seamnă că rte-am depăşit anga răşa Tatulici. Eroul nostru este bataje. Contribuţii de sea
Florea, Francisc Licder, mai devreme sarcinile de pro jamentul suplimentat, astfel că unul singur: Colectivul. mă la aceste succese au
Florian Bolea, Traian Cos ducţie, hotârlţi să contribuim la pînă la Conferinţa Naţională ne adus secţiile I şl a II-a,
te», maiştrii şi tehnicienii realizarea înainte de termen a vom majora considerabil sporul — Şi totuşi 7 Chiar şl intr-un care au Înregistrat depă
Mihai Purţuc, Avram Fe- platului cincinal. de producţie la acest sortiment. colectiv bun există „virfuri“. şiri de 1 419 tone, respectiv U.T.C.—sarcină permanentă a organizaţiilor
truşe, Romulus Moisc, — Cîteva fapte concludente 7 Bine stăm şl la producţia marfă — Dacă vreţi: operatorii chl- de 2 688 tone Ia producţia
Ioan Dragota, Aurel Mihăl- — Pe primul semestru al anu vîndută şl încasată, la care mişti Nicolae Sirbu şl Nicolae de minereu. Se cuvin
lescu, Inginerii Vasile Său- lui am depăşit cu 2 la sută pla ne-am dublat angajamentul Ini Mateescu, filatorii Sitko Carol şi menţionate brigăzile con
că, Saul JoldLş şi alţii au nul la producţia marfă vîndută ţial, precum şi la creşterea pro Dumitru Roşoiu, depănătoarele duse de Constantin Trlfan,
muncit cu sîrguinţâ şi pri şi încasată, in condiţiile creşterii' ductivităţii muncii. Pataky Susana şi Ana Creţu, ră- de la orizontul IX (+ 1866
cepere pentru a asigura productivităţii muncii cu 275 lei — Ce factori stau la baza a- sucitoarea Ilinca Dabelea, bobi- tone), Nistor Dodu, de la
funcţionarea continuă a a- pe salariat şi ale reducerii cu cestor succese 7. natoarea Maria Minolu şi nu am acelaşi orizont (+ 1740 to de partid, a fiecărui comunist
gregatclor. Ca urmare, in peste 2 la sută a cheltuielilor la — Munca pasionată, conştientă, pretenţia că am încheiat lista. ne), Iordache Scînteic, de
dicii extensivi şi intensivi 1000 lei producţie marfă. In în entuziastă a tuturor salariaţilor Oamenii muncesc cu dăruire şi la orizontul VI (+ 937 to
de utilizare au sporit cu treaga activitate, accentul prin noştri. Ne-am străduit să orga abnegaţie. Xdeea realizării Îna ne), precum şl strădaniile
0,42 şi respectiv 0,7 la su cipal îl punem pe calitatea mun nizăm mai bine producţia, să u- inte de termen a planului cin depuse de tehnicienii Va
tă, fapt ce a permis să se cii, pe creşterea - eficienţei econo tilizăm mai raţional forţa de cinal a devenit acum certitudine sile Vîrţan şl Aurel Bar- La Deva a avut loc o ma se evită paralelismele din ac tate bune în activitate. Ar
lamineze peste plan o mici. Iar rezultatele bune nu ne muncă — intr-o întreprindere în şi pentru colectivul F.F.A. „Vls- bu. să rotundă, organizată de tivitatea comitetului de par trebui ca la acţiunile tineri-'
cantitate de metal echiva ocolise. coza“ Lupeni. Apropiata Confe De remarcat realizarea
lentă cu angajamentul a- care ponderea o au femeile —, să şl depăşirea planului se comitetul municipal de par tid şi cel al U.T.C. lor să participe mai mult se
sumat. Este demn de re — Din nou, la concret. creştem exigenţa şi responsabi rinţă Naţională a partidului nos mestrial şl Ia Investiţii, tid, cu tema: „Conducerea Ioan Manea, secretarul co cretarii de partid şi condu
marcat că aceste rezultate — Pe primele şase luni ale a- litatea fiecărui salariat la locul tru va consemna succese de unde au fost obţinute de şi îndrumarea de către or mitetului U. T. C. de la cerile loturilor. In fiecare zi
s-au obţinut In condiţiile nulti am depăşit planul la sor de muncă. La rîndul lor, organi prestigiu în această direcţie uni păşiri de 17 la sută la lu
reducerii consumului de timentul nostru de bază — fire zaţiile de partid, sindicat şi că a întregului popor. O parte crările dc eonstrucţii-mon- ganele şi organizaţiile de I.P.S.P. Deva: Sarcinile ce de luni noi ne-am obişnuit
dintre ele vor fl semnate de
metal cu 6 la sută şi li mătise vîscoză — cu 8,1 tone, U.T.C. şi-au exercitat cu mai harnicul colectiv căruia i-am de taj şl de 0,14 la sută la partid a organizaţiilor U.T.C.". stau în faţa salariaţilor noş să avem o întîlnire cu se
vrării In devans la export multă oportunitate şi convingere dicat aceste rinduri. lucrările de construcţii Au participat secretari ai tri au fost prelucrate şi sînt cretarii organizaţiilor de ba
a unor mari cantităţi de din care mai mult de o treime rolul de a mobiliza masele la geologice. cunoscute la toate nivelurile.
laminate. este de calitatea extra plus realizarea sarcinilor de plan. comitetelor de partid şi se ză şi secretarul comitetului
prima. Tovarăşa Maria Tomşa, secre G. DUMITRU cretari ai comitetelor U.T.C. La realizarea lor tinerii au U.T.C. pentru a vedea care
din principalele întreprin avut şi au o contribuţie deo sînt problemele noi ce tre
deri şi unităţi economice ale sebită. Aş menţiona că înde buie rezolvate.
municipiului. Discuţiile au plinirea planului anual în Dumitru Petrindean, seore-
fost conduse de tovarăşul tarul comitetului U.T.C. de
Brigada lui Zaharia Delegaţi la Conferinţa Naţională a partidului al Comitetului municipal de la I.E.C. Deva : Organizaţiile
Colcer,
prim-secretar
Aron
U.T.C. de la secţiile exploa
partid Deva. Am consemnat Masă rotundă tare cazane, turbine, atelie
pentri cititorii noştri cîteva
rul mecanic sînt conduse şi
Bălăuţă, de ia Lonea, Cea mai bună recomandare din ideile conturate în dia numai 11 luni — obiectiv pe sprijinite mai puţin de către
logul purtat la masa rotundă.
organizaţiile de partid. De
Gheorghc Dumitrachc, se
■ ' ) • , cretarul comitetului de par care şi l-a propus colectivul asemenea, se mai întîmplă
întreprinderii — va însemna
să nu cunoaştem ce sanc
a extras suplimentar faptele de muncă tid de la I.E.C. Deva: In or şi o victorie a tinerilor. Co le de partid din secţii ar tre
ţiuni administrative sînt a-
plicate tinerilor. Organizaţii
mitetul de partid ne-a ajutat
ganele de conducere ale or
ganizaţiilor de tineret au fost
permanent în rezolvarea pro
bui să tragă la răspundere
1500 tone de cărbune Cine nu-1 cunoaşte, astăzi tul cărbunelui materializa — Deoarece noi am lan aleşi comunişti cu experien blemelor pe care le-am avut şi uţecişti, dar nu participă
ou
conducerea
întreprinde
ţă in muncă şi prestigiu în
membrii de partid care sînt
rîndul muncitorilor. Am,spri
rii. Mai slab sîntem spriji
niţi în organizarea timpului
jinit organizaţiile de tineret
pe Petre Constantin, mine
de tineret. Trebuie ca spiri-
rul care prin dîrzenie şi rea acestei idei ? sat iniţiativa, trebuia să ne pentru îmbunătăţirea meto liber al tinerilor. , efectiv la viaţa organizaţiei
— Un ciclu complet în
situăm In frunte. In luna
® Un spor de productivitate de 17 la hărnicie aduce faimă colec seamnă o avansare de 1,25 iunie am realizat trei ci delor şi stilului ior de mun Petru Ormindean, secreta
tivului' din adîncurile Lu- metri liniari, înseamnă o cluri în plus faţă de două, că şi am urmărit ca în pla rul comitetului de partid de Discuţii consemnate de
sută prin organizarea judicioasă a lucru peniului ? producţie cam de 650 de cit ne angajasem, depăşind nurile de muncă ale acesto la Şantierul nr. 1 construc MARIN NEGOIŢĂ
lui în abataj Cu aproape 75 ani In ur tone pentru brigada mea, planul cu 2 200 tone de ra să fie trecute sarcini con ţii: Tinerii noştri, sub îndru
crete, acţiuni variate şi a-
mă, a venit Ia Lupeni cu m cărbune. marea organizaţiilor de par
Printre obiectivele chemării lansate -de şeful dorinţa de a face ceva în — far în luna aceasta, a dccvate vîrstei. Prin aceasta tid de la loturi, obţin rezul (Continuare fn aaq. a 2-a)
de brigadă Zaharia Bălăuţă din sectorul IV_ al E-M. viaţă, de a se realiza ca Conferinţei Naţionale ?
Lonea, în rîndul brigăzilor ce-şi desfăşoară activi om. A luat mineritul de la — Ne vom strădui să rea
tatea în abatajele cameră, se înscria depăşirea pla zero şi l-a parcurs pas cu lizăm cele două cicluri în
nului de extracţie ou 700 tone cărbune, obţinerea pas. Minte ageră, fire dîr- plus pînă la memorabilul In fermele legumicole
unor randamente cu 10 kg pe post mai mari de-cît ză, stăruitoare, a muncit şi eveniment din viaţa parti
cele planificate, reducerea consumului de material - învăţat cu perseverenţă. S-a dului şi poporului nostru,
lemnos cu 0,5 mc la 1000 tone cărbune extras, nici aliat întotdeauna acolo un să recuperăm considerabil
o absenţă nemotivată în cadrul brigăzii, cel mai de era mai greu; n-a dat rămînerile în urmă.
curat loc de muncă ebc. niciodată înapoi. A învins Nu sînt vorbe gratuite. Grija principală a cooperatorilor —
Chemarea a însufleţit mulţi mineri. I-a mobi pe rînd greutăţile ce i-au Petre Constantin îşi respec
lizat într-o adevărată dispută: îndemnul la aceasta apărut în faţă şi a mers
îl oferea tocmai iniţiatorul chemării prin propriile curajos, hotărît, înainte. De tă întotdeauna cuvînlul, aşa bona întreţinere a culturilor
cum îi stă bine şi cum
lui realizări. In primele cinci luni ale anului, bri cîţiva ani este şei de bri
gada lui Bălăuţă a obţinut un plus de producţie gadă într-un abataj frontal trebuie să fie un muncitor
de 1 305 tone, iar în luna aceasta a adăugat avan din sectorul IV — cel mai pasionat, destoinic, energic,
sului dobîndit alte 200 tone cărbune extras peste mare al minei Lupeni şi ai un comunist înaintat al e- şi valorificarea producţiei
pocii noastre.
plan, realizînd în acelaşi timp un randament mai Văii Jiului.
mare cu 17 la sută faţă de cît avea planificat. Multe recorduri in pro La Conierinta extraordina
ducţia de cărbune a Lupe- ră a organizaţiei judeţene @ La fermele legumicole ale C.A.P. Sîntandrei, De de prăşit a doua oară 7 ha
Faptele minerului Zaharia Bălăuţă nu s-au niului au ca autor pe Eroul va şi Rapoltu Marc au fost organizate şantiere de mun
oprit aici. Ca un brigadier destoinic şi-a adunat Muncii Socialiste Petre de partid Hunedoara, briga că patriotică ale tineretului Q Tinerii utecişti, elevi ai de ardei. Am constatat la faţa
ortacii şi s-au sfătuit. împreună ou şefii de schimb dierul Petre Constantin a Şcolii profesionale din Simeria şi Liceului pedagogic din locului că toate culturile sînt
Nicolae Răbulea, Teodor Văleanu, Dumitru Anton Constantin. vorbit dar, obiectiv, despre în general bine întreţinute.
şi Gavril Filip au analizat posibilităţile ce le oferă Rămînerile în urmă înre neajunsurile care se mai Deva, au plantat 17 ha legume şi au făcut lucrări de în Ferma are o suprafaţă de 100
locurile de . muncă şi au stabilit că rezervele exis- gistrate în acest an la mina manifestă la mina Lupeni, treţinere pe aproape 60 ha $ Ferma legumicolă a ha şi, cu forte proprii, nu
tente pot permite extragerea unor oantităţi supli- Lupeni au condus la reflec a lăcut propuneri utile C.A.P. Sîntandrei a livrat 100 tone legume şi a realizat poate face faţă întregului vo
ţii, la dezbateri şi măsuri. peste 110 000 Ici venituri în semestrul I, faţă dc 85 000 lei lum de lucrări.
mentare de cărbune. Dintr-unul din abatajele ţinînd cont de lungimea a- pentru redresarea situaţiei. planificaţi.
_ Personal, spunea destoinicul brigadier, mă frontale ale sectorului IV a batajuiui, de numărul oa Din cuvintele lui răzbăteau Legumicultorii din Sîntan
angajez ca pînă, la Conferinţa Naţională a parti izvorît o valoroasă iniţiati menilor din brigadă. Pentru entuziasmul şi hotărîrea tu întreţinerea în condiţii co La ferma legumicolă a drei au livrat pînă acum 100
dului să mai extrag suplimentar încă 200 tone -căr vă menită să conducă la alte brigăzi, un ciclu com turor minerilor Văii Jiului respunzătoare a culturilor de C.A.P. Sîntandrei se muncea tone de legume şi, faţă de
bune. Oamenii mei nu numai, că doresc acest lu sporirea producţiei de căr plet înseamnă 400 de tone, de a-şi uni rîndurile pentru legume, recoltarea la limp şi cu hărnicie la întreţinerea 85 000 lei venituri planificate
cru. dar se află deja angrenaţi în realizarea noului bune : „Fiecare brigadă de 300 de tone sau 200 de to a da ţării mai mult cărbu valorificarea întregii produc culturilor. Alături de coope pe semestrul I, au realizat
angajament. frontalişti să realizeze două ne. Două cicluri sînt, fireş ne şi de mai bună calitate. ţii constituie preocuparea de ratori lucrau şi 100 de elevi, peste 110 000 lei. Aceasta a-
In br'gada comunistului Bălăuţă cuvintele în cicluri complete pe lună te, dublul acestor cantităţi, Eroul Muncii Socialiste Pe căpetenie a legumicultorilor. tineri utecişti de la Şcoala testă că aici se acordă aten
plus nu-şi au loc. Iniţiativa şi responsabilitatea peste prevederile planului". iar ciclurile fiind în plus tre Constantin este hotărît In raidul întreprins am re profesională C.F.R. din Sime ţia cuvenită nu ,numai între
ţinerii culturilor, ci şi valori
muncitorească sînt cele care guvernează activita- Promotor: cunoscutul bri pe lună, înseamnă atllă să raporteze îndeplinirea a- marcat că în fiecare fermă ria, contribuţia lor la între ficării producţiei obţinute.
FR. MISTRIK gadier Petre Constantin. cărbune în plus pe lună cestui deziderat în faţa legumicolă se fac eforturi ţinerea culturilor fiind deose Ferma legumicolă a C.A.P.
Conierinţei Naţionale a par
corespondent voluntar La 15 zile de la lansarea peste sarcinile de plan. tidului la care a tost ales deosebite pentru buna orga bit de substanţială. Lucrările Deva ocupă o suprafaţă de
iniţiativei, stăm de vorbă — Brigada pe care o con delegat. nizare şi desfăşurare a mun făcute de tineri se concreti
cu autorul ei. duceţi cum stă cii acest cii, pentru folosirea judici zează în plantarea a 14 ha N. BADIU
{Continuare tn pag. a 2-a) — Ce Înseamnă pe fron angajament ? DUMITRU GHEONEA oasă a mijloacelor şi a forţei varză de toamnă, prăşitul a
de muncă de care dispune
31 ha şi plivitul a 12 ha di
fiecare fermă în parte. verse legume. Aici mai sînt (Continuare in pag. a 2-a)