Page 51 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 51
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 448 © SIMBATĂ 15 IULIE 1972
LA LA.S. SIMERIA
Sporirea
Deşi au trecut mai bine de mătate de normă este ocupată Precizăm că vîrsta de 62 de
5 ani de Ia intrarea în vigoa de un salariat cu regim spe ani, respectiv 57 ani, se referă
re a actualei legislaţii privind cial de angajare (de exemplu, la acei pensionari care au lu
pensionarea — Legea 27/1966 salariate încadrate cu o jumă crat toti anii numai în grupa
a treia de muncă. Pensionarii
tate de normă pentru a creşte
principala cale — se constată că un număr copii plnă la vîrsta de 7 ani, care au lucrat şi în grupa în-
Însemnat de cetăţeni, pensio
nari şi chiar salariat! cu răs pensionari de invaliditate an tîl sau a doua nu pot cu
pundere, conducători de între gajaţi cu program redus etc.). mula'la o vîrstă mai mică de
de rentabili prinderi şi instituţii, precum Este Interzisă fracţionarea u- 52 de ani pentru bărbaţi şi 47
de ani pentru femei. Mai sînt
nor posturi cu normă întrea
şi unii funcţionari de Ia ser
viciile de personal ale unită gă în vederea ocupării lor de necesare următoarele preci
zare a activi ţilor socialiste nu cunosc per către doi pensionari pentru li zări de mare importantă. Nu
mită de vîrstă cu o jumătate
au dreptul la cumulul pensiei
fect prevederile legislaţiei de
r -f tăţii fermei pensii. de normă. Pensionarul se mai cu salariul pensionari de li
mită de vîrstă care au ieşit la
poate angaja cu contract de
Ne vom referf la o proble-
pensie la cerere, adică la 60
*7
Teatrul popular din Hunedoara CÎNTEC DE IULIE legumicole O înalfă. tndalorire cetăţenească de ani bărbaţii şi 55 ani fe
meile chiar dacă au vechimea
integrală. Dreptul Ia cumul
pensionari se va naşte numai
Răsun, respir în plaiuri de poveste s Fermei legumicole a I.A.S. pentru această categorie de
la data împlinirii vîrstei de
in pragul semicentenarului Mai degrabă lumină în tine mă simt s SImeria II revine sarcina ca mă a cărei necunoaştere pro muncă pe cel mult 4 luni în Pensionarii de limită de vîr
Mai degrabă flacără decît cuvînt
62 ani, respectiv 57 de ani.
în acest an să livreze la fon
dul de stat o cantitate de
Cu inima a ş scrie cuvintele aceste I 1 920 tone produse. In struc voacă cele mai multe preju decursul unui an, impunîn- stă, care nu îndeplinesc con
tura culturilor — ne spunea dicii băneşti, nemulţumiri şi du-se condiţia ca angajarea să
Vn iUş ce datează din 5 mar alţii Mioara Mar tino vid, Drago Cu fluier de inimă, din fluier de os..; \ şeful fermei, ing. Ion Dâră- reclamaţii. Este vorba de fie făcută numai pe posturi cu diţiile de vechime în cîmpul
tie 1921 cete documentul ce «- Artur, Nicolae Mitea, Victor ¡ Mult lice-se singur, mult zice duios... banţ — ponderea o deţin car caracter sezonier sau pe pos muncii, nu au dreptul la cu
tofii timpurii, ceapa, ardeiul,
testă activitatea artistică teatra Coca, Constantin Mllltaru, Octa \ roşiile şi râdăclnoasele, fieca mult discutata problemă a cu mul, dacă nu au lucraţi cel
lă a unul grup de meseriaşi vian Şerban, Aurelia Goga. re ocuplnd clte 9—30 de hec mulului. turi ocupate în statul de func puţin 25 de ani bărbaţii şi 20
hunedorenl, prin care iac o Intre anii 1950—1960, reperto ^ De parcă-ntr-o apă de cîntec respir \ tare. Anallztnd rezervele do Pentru a lămuri cît mai bine ţiuni, dar care devin tempo
„Invitare 11 1a o „producţiune riul teatrului de amatori din y sporire a producţiei marfă, co rar libere prin îmbolnăvirea de ani femeile, chiar dacă au
teatrală urmată de dans“. Din Hunedoara, care-şl desfăşoară t Şi-n apa aceasta, adine, mă răsfir I - lectivul de lucrători din ca problema să vedem mai întîi vîrsta de 62 şi respectiv 57
acest document reiese că piesa acum activitatea la clubul i Şl apele-mi sună al patriei cînt, y drul fermei şi-a asumat anga ce înseamnă „cumul" în sen titularului, prin trimitere la de ani. De asemenea, nu au
„Stmbâta morţilor“, dramă din muncitoresc nou Înfiinţat, se s jamentul să predea suplimen sul prevederii legii pensiilor. specializare etc. Precizăm că dreptul la cumul pensionarii
popor, localizată do Teodor V. Îmbogăţeşte simţitor. Se joacă i Mi-I dăruie ţării de oameni stăpîni ; nu se pot angaja pensionari
Păcăţlan, a făcut parte din pro în localitate şl in Împrejurimi \ tar pentru consum cel puţin Cumulul este dreptul care îl în „cuantum de limită de
40 tone legume. In acest
gramul , artistic al sorii de 5 „O noapte furtunoasă“, „Briga i Mă-îngrop intr-un cîntec iar bunul pămînt sens, din discuţia purtată, am acordă Legea 27/1966 unor ca în condiţiile de cumul pe timp vîrstă“ indiferent de vechi
martie 1921, alături de forma dierul“, piesă montată de Con \ desprins faptul că se pune un tegorii de pensionari de bă- de 4 luni pe posturi deveni
ţia corală. stantin Bclu, secretar literar la t Viu mă restituie-n izvoare şi-n mîini I accent de seamă po folosirea trîneţe de a beneficia, pe lin te libere prin transfer, demi mea în cîmpul muncii şi de
Din relatările celor mal vlrat- Teatrul de stat „Valea Jiului“ intensivă a pâmlntuîul, rezer- sie sau deces. In sfîrşit, pen vîrstă, întrucît aceştia sînt
nicl reiese că activitatea forma Petroşani, „Nota zero la purta \ G. STRE1ANU \ vlndu-se aproape 40 de hec gă pensie, şi de salariu în ca pensionari de invaliditate ca
ţiei de teatru devine de sine re“, pusă In scenă de Sandu tare culturilor succesive, care litate de angajat, sub două sionarii se pot angaja la per re conform Legii nr. 27/1966
stătătoare şl permanentă numai Itădulescu, Artist Emerit, „Floa ocupă terenul îndeosebi după forme şf anume: salariul în soane fizice, cooperative agri
din anul 1922, de otnd se păs rea purpurie", „Viaţa nouă“, recoltarea cartofilor timpurii. cole de producţie şi case de sînt opriţi de orice efort fi
trează o fotografie cu Întregul „Bolnavul Închipuit", „Tache, Fiind o ramură de produc- treg şl pensia întreagă; sala ajutor reciproc. zic. Aceşti pensionari pot ob
colectiv de artişti amatori. A- Ianke şi Cadir“, ultima consti Î le intensă, legumicultura tre- riul întreg şi pensia jumătate. In acest caz timpul cît un ţine dreptul la cumul numai
tuind un real succes, lnregls-
cest eoleetlv a susţinut perio trlnd peste 200 de spectacole. Să contribuim Ia educarea gus >uie să adttcă beneficii fiecă In primul caz se încadrează dacă au vechimea integrală
dic spectacole, Anul 1960 de rei unităţi agricole cultivatoa pensionarii pentru limită de pensionar poate fi angajat, nu
atlt In limba butează pentru re. Din păcate Insă, în cazul vîrstă pe timpul cît sînt an este limitat, însă se cere con la data împlinirii vîrstei de
romănă, rit şl fermei la care ne referim, un gajaţi în posturi cu pînă la o diţia ca postul pe care se an
În limba ma teatrul munci to- tului pentru frumos ai oamenilor asemenea deziderat nu îşi gă 62 de ani şi respectiv 57 de
ghiară. Anul 1QT 0 reso din Hune- seşte materializarea în fapte, jumătate de normă inclusiv. gajează pensionarul să fie ad ani, dacă, prin cererea adre
1926 găseşte for I îl IU doara cu piesa E o necesitate Imperioasă, unde scriitori, folclorişti, plas- fiind prevăzut ca pierderile Ia Angajarea în această condiţie mis la cumul. Dreptul la cu
„Cetatea de foc“ hectar să însumeze, in medie, sată oficiului de pensii, soli
maţia capabilă ţ a Iul Mlhail Da- cerută de însăşi etapa actua ticlenl se Intllnesc cu oameni peste 2 700 lei. Desigur, o ast se poate face numai pe pos mul în condiţiile precizate mai
să aducă In sce vldoglu, reluln- lă de dezvoltare a conştiinţei al muncii, le Înfăţişează crea fel de situaţie nu poate fl turi prevăzute în schemă cu sus îl au numai pensionarii de cită să li se aprobe transfor
nă opereta „Heldelbergul de du-se totodată montajul literar sociale, cind evoluţia vertigi ţiile, discută pe marginea lor privită cu seninătate deoarece limită de vîrstă (bătrînete) cu
altă dată", avlnd In distribuţie „Dincolo do slrmele ghimpate“, ridicarea rentabilităţii În fie o jumătate de normă; o ju marea pensiei din cuantum
printre alţii pe Vaier Bejan, Ion a scriitorului localnic Iv. Mar- noasă a diferitelor forme şi etc. care fermă şl LA.S. trebuie mătate de normă dintr-un post vechimea în cîmpul muncii de limită de vîrstă în pensie
Albu, Valerica Nemeth, Dima ttnovici. Piesele prezentate In manifestări ale artei presupu La Geoaglu şl Roşcanl, la să constituie o preocupare de de o normă întreagă, dacă completată, adică au lucraţi
Gogu. In 1929 ni se semnalează stagiune permanentă au fost ne implicit pregătirea şl for Hunedoara şl Lupeni întîlnlrl- căpetenie a conducerilor uni cel puţin 25 ani (bărbaţii) şi de limită de vîrstă.
montări de operete ţii piese de Jucate atlt In oraşul Hunedoa tăţilor. Necesitatea finalizării cealaltă jumătate de normă
teatru de către colective româ ra, rit şl In majoritatea oraşe marea celui căruia îi sînt des le publicului cu scriitorii au acestui obiectiv major este rămîne liberă; o jumătate de 20 de ani (femeile) şi au fost lng. LIVIU FELEA
neşti şl maghiare, Amintim lor şl comunelor fostei regiuni tinate — publicul. La forma generat un cadru spiritual e- subliniată cu putero in cuvîn- scoşi la pensie la cererea uni
dintre acestea, un spectacol de şi actualului Judeţ. Semnalăm, rea gustului estetic sînt che levat, discuţiile marginale tarea secretarului general al normă dintr-un post de o nor tăţii, adică la 62 de ani băr directorul Direcţiei pentru pro
balet şl pantomimâ — inedit In de asemenea, piesa „Fire de partidului, tovarăşul Nicolae bleme de muncă şi ocrotiri so
acea vreme — „Visul unul ar soare", scenariu radiofonie de maţi să contribuie în primul lecturilor au evidenţiat unita Ceauşescu, la Consfătuirea pe mă întreagă, dacă cealaltă ju- baţii şi 57 de ani femeile. ciale a judeţului Hunedoara
tist“, prezentat de un grup da Mire ca T/uţâ, In regla iul Con rînd înşişi creatorii de artă. tea de idei, de trăiri, cei ţară a lucrătorilor din Între
români şl opereta . „Contesa stantin Moruzan — Artist Eme Roadele muncii lor ies la prezenţi recunoscîndu-se În prinderile agricole de stat,
Eva“, prezentată de un colec rit — piesă difuzată la postu unde se axată că : „Este tim
tiv de amatori maghiari. rile do radio În 1962. iveală cu ocazia manifestări majoritatea creaţiilor, In- pul să înţelegem că nu-i su
11
In 1930 la fiinţă colectivul Partidplnd la toate bienalele lor culturale ce au loc per telegîndu-le mesajul. De ficient să obţfi o anumită pro Ansamblul „Hafegana —
cultural „Doina“, din care fac „I. L. Caragiale“, colectivul manent în judeţ. E vorba de curînd initlat, „Colocviul ducţie, ci să ne punem per
parte lng. Glieorghe Dancovlci, teatrului hunedorcan, devenit serile de poezie, şezătorlle li artelor" şl-a purtat caravana manent întrebarea : cît ne Hărnicie şi
prof. Anghel Constantinescu, ulterior teatru popular, a reu costă această producţie 7 Este un prestigios colectiv artistic
muncitorii Nicolae Timar şl şit să ajungă în finalele din terare, colocviile artelor, se prin cîteva comune hunedore- ea sau nu rentabilă 7“.
Glieorghe Mlhallovlri, prof. 1956 cu piesa „Viaţa nouă“, în rile de folclor, expoziţiile de ne, la Ilia, Bălţa, Zraptl şl Fără a minimaliza cu nimic răspundere
Lenea Ionescu ş.a. Sub efigia 1963 cu „Ferestre deschise“, cu Balşa, prezenta poeţilor, plas- «forturile ce so depun In ca Evoluţiile pe diverse scene noi spectacole pe scena pro
asociaţiei de femei, colectivul cereşte medalia de argint, iar artă plastică, ca să nu enu drul fermei pentru a realiza
„Doina" organizează festivalul in 1965 cu piesa „Doctor In fi ticienilor şi muzicienilor dînd producţia de legume In con din ţară şi de peste hotare, prie şl în judeţ, turnee în
„Romana“, la caro iau parte lozofie“, a obţinut medalia de merăm decît cîteva acţiuni acestui gen de manifestare un diţii de eficienţă sporlfâ, este aplauzele generoase ale unul ţară şl peste hotare. cetă{enească
multe dintre Judeţele ţării. bronz. rol însemnat în munca de e- de remarcat că nu slnt epui numeros public — iubitor şi Pentru ocuparea unor pos
Mişcarea teatrală de amatori Peste 10« este numărul ama ducaţie estetică In mediul ru zate nici pe departe posibili turi vacante, întregirea co
Continuă plnă In 1940, timp in torilor care au troout prin a- tăţile de rentabilizare a acti bun cunoscător al muzicii TOTEŞTT. — Cetăţenii co
care s-au prezentat spectacole cest prestigios colectiv artistic, Partid ral. Spectatorii au avut oca vităţii. Faptul că nu s-a ame populare romaneşti — au lectivului cu tinere talente, munei noastre, sub conduce
rea comitetului de partid, mo
de pantomimâ, piese de teatru peste 100 stat şi piesele jucate. zia să audieze pagini din mu najat pentru irigaţii nici 70 Ia impus colectivul ansamblului conducerea ansamblului a- bilizaţi în permanenţă de con
ca „Năpasta" de I. L. Caragia- Oameni ca Marla Stoica, Pavel zica simfonică, să privească, sută din suprafaţa cultivată nuntă tinerea, la sfîrşitul a- siliul popular şl celelalte or
le, „Ianoş Viteaz", „Dunărea al Crişan, Victor Stana, Xenia cu legume, deşi se ştie că a- „Haţegana" din Hunedoara ganizaţii de masă şi obşteşti,
bastră", „Gfll Baba", ultimul Chlndler, Robert Taugner, Olga Cu braţul atotbiruitor să discute opere sclupturale, ceste culturi sînt prin exce între colectivele artistice cestei luni, a unui concurs
constituind unul dintre succese Costea, Marcela Mihâllă, Pavel picturale şl literare moderne lenţă mari consumatoare de prestigioase. E în aceste pri de selecţie. E vorba de ocu au participat şi participă in
le acelui timp. Amintirile con Averchl, Cornelia Bota, Marl- Dăm viselor tărie şi apă, şi că nu #-a asigurat per mod activ Ia realizarea obiec
temporanilor mal păstrează se nela Erzian, Ioan Coman, Ale durată etc. manent forţa de muncă ne miri o recunoaştere a stră parea posturilor de solişti tivelor edilitar - gospodăreşti,
rile de poezie cu caracter pa xandru Stânei ş.a. au dat do Expoziţiile de artă plastică cesară executării In mod e- daniei şi talentului membri vocali de muzică populară muncesc cu hărnicie şi răs
triotic. Se recita mult Octavian vadă de o muncă susţinută In Prin ochii tăi privim in de la lila şl Petroşani au evi xemplar a lucrărilor de între lor săi, mesageri merituoşi (băieţi şi fete) şi instrumen pundere pentru a spori zes
Goga. scopul realizării unor roluri cit viitor denţiat caracterul angajat al ţinere şi recoltat la grădină, tist viora I (concert-maistru). trea de frumuseţi a comunei.
In 1945, odată cu marile pre mal aproape de perfecţiune, reprezintă frtne serioase In ca al cînteculul şi dansului de Comuniştii, toţi cetăţenii, de
faceri politice, economico şl so- contribuind In acelaşi timp, prin Iluminaţi de aura-i lucrărilor de gen, vizitatorii lea sporirii producţiei la hec pe meleagurile noastre. Concursul va avea loc în toate viratele şl profesiile, ln-
tar, care este principala con
cial-culturale, regăsim actorii mesajul pieselor, Ia educarea apreciind pozitiv paleta cro data de 31 iulie a.c., orele tîmplnă Conferinţa Naţională a
diţie de rentabilizare a acti
In scenă cu montaje literare de maselor de oameni al muncii curată. matică bine echilibrată, linia vităţii fermei. Interlocutorul a- Perioada care urmează în 10,00, la clubul ,jSiderurgis- partidului cu realizări de pres
mare succes : „Ţară nouă, oa- in spiritul dragostei de ţară, de Cu profunzimea ta ne precla că, oricîte strădanii ar tigiu in munca de gospodărire
pnşiti noi“,. „Noi muncim cu popor, muncă şi dreptate. fidelă Ideii. depune mecanizatorii Petru seamnă pentru'" '“„Haţegana“ "ful" din .Hunedoara.. şi înfrumuseţare a comunei.
drag în ţară“ ş.a. Colectivul de dâruim Se cuvine, ca in pragul Ţigu, Iosif Ponoran şi Andrei Activitatea depusă s-a con
teatru lşl desfăşoară activitatea La aniversarea celor 50 de Conferinţei Naţionale a parti cretizat in realizarea, prin
ani do existenţă se cuvine să înfăptuirii lumii Huţuţuc, in situaţia dnd la muncă patriotică, a unor im
sub conducerea comitetului sin urăm şi pe mal departe noi şi dului şl a celei de-a 25-a ani grădină se lucrează, In unele portante lucrări de interes ob
dical al Uzinei de fler Hune multiple succese acestui harnic comuniste versări a Republicii, frecven perioade considerate de virf, , : . .., :, ■ / , '-’''i: . > ştesc, in Îndeplinirea angaja
doara. In perioada 1947—1950, a- i Şi gindul tău e-n tot ce ta acestor genuri de manifes în special la recoltat, abia cu mentului anual in cinstea Con
şl prestigios colectiv de teatru 60—70 Ia sută din necesarul de ferinţei Naţionale a partidului.
cest colectiv, condus de Bicsa liunedorean. năzuim tări să se amplifice, artiştii forţă de muncă, nu se poate In loc de 848 500 Iei, cit pre
Rudolf, prezintă spectacole cu hunedorenl să fie puternic sconta ca lucrările să fie fă vedea angajamentul nostru,
piesele : „Ghlftarll“, „Vinerea ŞTEFAN GALICEANU j Sub ceru-naliei Patrii să conectaţi la ritmul muncii cute la nivelul cerinţelor, în s-au executat lucrări In va
timpul optim. Totuşi există
neagră“, „Prima şarjă“, specta metodist, Consiliul judeţean existe. tot mai ascendent al şantiere şl unele căutări pentru a ieşi loare de 946 500 lei. Flecare
locuitor a realizat lucrări in
cole In care au Jucat printre al sindicatelor TRAIAN FILIMON lor, uzinelor şl ogoarelor. din impas, urmărindu-se creş valoare do 350 lei. Printre cele
terea pe dt este posibil a
S... ........______________________ AURELIAN SIRBU gradului de mecanizare a lu mal importante obiective În
crărilor la grădină. Do aseme făptuite In satele comunei
nea, pe linia rentabilizării pro noastre se numără : termina
rea zidăriei Ia partea exte
LA HAJEG ducţiei am notat şi intenţia rioară a căminului cultural din
— pe care o dorim şl mate
Toteşti si turnarea fundaţiei
rializată — dc a se face şl la cel din Cîmeşti, procurarea
preindustriallzarea unor pro .. şl transportul materialelor de
construcţie, între care : 60 000
duse In cadrul fermd. wm buc. cărămizi, 15 tone ciment,
Sg JŞftf:
Cerinţa primordială cu care .. Jr 10 tone var, 95 mc piatră;
este confruntata ferma rămlne mm construirea a două poduri din
beton, Împrejmuirea cu gar
educative insă in continuare fructifi S|p| < ■##>. ■ duri din prefabricate a şcoli
carea deplină a potenţialului
lor din satele Cimeşti şi Pă-
ei productiv, înzccirea efortu
clişa, construcţii şl amenajări
de drumuri şl trotuare şi al
rilor pentru ca de pe flecare tele.
hectar să se obţină producţii ¡¡k
maxime de legume cu chel IOAN ZEICONI
tuieli dt mai reduse — dezi
¡mm secretarul Comitetului
Pornind de la considerentul că derat esenţial al rentabilizării comunal de partid,
imaginile miilor de metri de pe întregii activităţi economice. Aspect de Ia premiera Circului central din Bucureşti, la Deva.
liculă, perindaţi prin faţa obiec Dresură de lei senegalezl realizată de Aurel Stan, primarul comunei Toteşti
tivului, pot căpăta şi o mâi ma
rc valoare socială şi educativă,
lucratorii cinematografului „Popu
lar“ din Haţeg au organizat o
serie de acţiuni eficace. In ca
drul acestora, au luat cuvintul
specialişti din diverse domenii.
Astfel, putem vorbi despre ac
ţiunea organizată la fabrica de
conserve, cind, In sala clubului Secvenţă din piesa „Inşlră-te mărgărite“, de Victor Eftimiu, pusă In scenă de Teatrul popu
— cu aparate de proiecţie porta lar din Hunedoara.
bile — a fost prezentat In faţa
a mai bine de 200 muncitori un
ciclu de filme, între care: „Pre
ţul neglijenţei“, „Atenţie electri
cieni“, „Atenţie, pericol de ex In prefaţa volumului „Un caz mit o crimă odioasă, preme POPULAŢIE
plozie“ şi „Visul lui Ionică". Fap POŞTA LITERARA ile dispariţie", apărut sub egi ditată, cu totul ieşită din co MURE
tul că anticipat ia vorbit oame da editurii „Cartea româneas mun dacă ne gindim că auto
nilor ing. Eduard Almaşi, şeful că“, autorul îl avertizează pe rii ei sînt doi tineri cărora le
compartimentului protecţia mun cititor că investigarea cazurilor era hărăzită o altă viaţă şl nu
cii, a avut importanţa sa. Parti „Porţi de lemn“ — Hu de infracţionism — prezentate a penitenţei. Care a fost cauza Despre activitatea fructuoa răspunderii cetăţeneşti. Echi Iul la unitatea nr. 15 repara me şi fructe, echipa formată
cipanţii au fost ajutaţi să des nedoara. Aceeaşi impresie in paginile cărţii — este că acestei duble decăderi morale 7 să a echipelor de control ob pele acţionează cu convinge ţii încălţăminte, a constatat din Costică Gheorghiu, Ste-
prindă din cele spuse de inginer bună. Dacă treceţi pe la re lăuzită de scopuri educative, Haralamb Zincă descoperă apa ştesc ale sindicatelor din re, cu competentă, cu efici că deşi reparaţiile se fac o-
şi din imaginile filmelor lucruri dacţie, vă putem recomanda majore. Fără-ndoială, Harnlamb. rent măruntele urme care strîn- lian Dragomir şi Simion Lucaci
Ce — in procesul de produc Zincă defineşte prin aceste cu se la un loc, prefiguraseră de municipiul Hunedoara am mai enţă. perativ, nu se stabileşte pen observa lipsa unor produse
ţie — 11 pun la adăpost de sufe totuşi cîteva lucruri. vinte rolul anchetei sociale ca căderea ce urma. Nicu a fost dat cititorilor noştri posibi Am urmărit activitatea cî- tru cetăţean un termen de li de care fondul pieţei dispune,
rinţe, neplăceri, pagube. Andrei Caucar — Ohaba- re nu are nimic comun cu gra un elev deloc silitor, fugea de litatea să ia cunoştinţă. Cele torva echipe în unităţile co vrare a comenzii, care să o- varză, castraveţi, ardei gras,
Specific locului de muncă, un Ponor. Mai .trimiteţi. Poa tuita sete de senzaţional, ci la şcoală, in locul pasiunilor 65 de echipe de control ob merţului cu produse alimen
alt ciclu de filme („Protecţia urmăreşte eradicarea cazurilor potrivite vîrstcl prefera vaga blige concret unitatea presta ouă. Cu aceeaşi. ocazie, echi
muncii in transporturile agrico te ne comunicaţi şi unita de accidente sociale. Cunoaşte bondajul. Şi a existat în viaţa ştesc care au activat în mu tare, legume-fructe, industria toare la un timp anumit de pa formată din I. Iordănescu,
le“, „Să fii atent", „Nu faceţi ca tea în care vă desfăşuraţi rea radiografiei acestor cazuri lui Nicu un Tuţu, „prietenul“ nicipiu au efectuat 1 500 de le şi în unităţi prestatoare de efectuare a ei. Acelaşi lucru Petre Şipoş şi Emil Roman
ei“ etc.), influenţa un Însemnat activitatea. are menirea de a ne ascuţi mal vîrstnic, un zurbagiu de 18 controale în unităţile comer servicii. Ceea ce au reuşit să îl consemna şi la unitatea de
număr de lucrători de la I.A.S. Mărioara Chetraru — Ha constata o scădere a exigen
Haţeg In sensul bun al lucruri ciale şi de alimentaţie publi telor la calitatea plinii pusă
lor, completare a expunerii pe ţeg. Pentru un elev de HARALAMB ZINCA că. Eficienta 'controlului s-a In vînzare, faptul că la re
care directorul unităţii, lng. Iile clasa a patra e bine cum concretizat în peste 900 de
Bufnea, tocmai o făcuse pe o scrii. Cu cît vei urca' în propuneri de îmbunătăţire a împreună cu echipe de control obştesc, prin cepţia calitativă, atit în fa
temă comună cu cea a filmu brică, cît şi la magazin, s-a
lui. Pe aceleaşi coordonate s-a vîrstă, vei scrie şi mai bi activităţii, peste 600 dintre manifestat indulgentă.
Înscris şl acţiunea organizată la ne. Să mai aşteptăm. ele găsind ecou şi rezolvare unliăii comerciale din municipiul Hunedoara
faţa locului In SJVI.A. Haţeg, După cum se vede, în mu
cind ing. Ioan Medrea, director, Danlll —\ Brad. Tema pe din partea conducerilor or nicipiul Hunedoara echipele
le-a vorbit mecanizatorilor pe li care o abordaţi în „Plînsul ganizaţiilor comerciale sau a
nia protecţiei muncii, cit şl pe bradului" e minoră. „Dimi altor organe. Este mult apre de control obştesc, în noua
cea a pazei contra incendiilor. ciată activitatea unor forma sesizeze echipele presupune încăltăminte de comandă nr. lor organizare pe baza Legii
Au rulat aceleaşi documentare. neaţa" se vrea un pastei, conştiinţa, do a ne spori vigi ani, care făcea pe craiul in cunoaştere a problemelor, a T. Aici, deşi lucrează un co nr. 6, au trecut concret la lu
Pentru ţăranii cooperatori, du dar unul extrem de cantat, lenţa întru prevenirea eşuărilor mijlocul puştanilor dezorientaţi ţii de control obştesc cum cerinţelor oamenilor. lectiv care acordă atenţia
pă cuvintul inginerei Eufrosina supărător pentru cel care-1 umane, terminate toate In boxa de un mit fals. Cît de cunoscut sînt cele pe care le-au con cru. Experienţa trecută arată
Bufnea, despre munca În livezi acuzaţilor. In această ordine dc ne este acest Tuţu — excla dus în activitate — şi le con Echipa formată din Sabin cuvenită calităţii lucrărilor e- că aici constatările echipelor
şl la grădina cooperativei agri citeşte. „O, tu natură dra idei „cazurile" tratate de Hara măm citind cartea lui Zincă — Beldeanu, Octavian Marian, xecutate, totuşi două comenzi de control obştesc sînt pre
cole,. au fost prezentate filmele gă, iubită eşti pe veci! / lamb Zincă lansează deschis in doar îl vedem şi noi, zilnic, îm duc încă — Mihai Ne de pantofi n-ar fi rezistat la luate şi analizate cu toată
„Gîndacul de Colorado“, „Ocroti Tu farmeci tot pămîntul terogaţia: „Ce s-a făcut ca elo brăcat în blue-jeans, cu apara grea, Gheorghe Sulică, Costi- Laurean Oprean şi Paul Sfet-
rea livezilor“, »Combaterea boli să nu se lntlmple 7“. tul de radio sub braţ, la cafe că Gheorghiu, Cornel Vulpe, cu a consemnat la magazinul confruntarea cu pretenţiile răspunderea, ele contribuind
lor şl dăunătorilor la legume" cu-ale tale dimineţi". E eronată credinţa eă apăra nele, la cinema sau pur şl sim de menaj 101 existenţa unui clientului. Echipa a sesizat a- la mai buna organizare a ac
etc. RED. rea integrităţii morale este da plu la colţ de stradă, ameţind Ioan Gere, Teodor Butnaru cest lucru şi s-au luat măsuri tivităţilor de servicii către
Educarea prin mijlocirea filmu toria exclusivă a organelor spe nişte băieţandrl do 14—15 ani cu ş. a. volum mare de mărfuri greu de corectare a defectelor con populaţie.
minciuni gogonate. Tuţu este
lui nu poate fl Insă condiţiona cializate. Asta pentru că tre Aşezarea controlului ob şi lent vandabile, în timp ce
tă numai pentru vlrstnlci. Pen buie să existe o opinie publi doar prima staţie pe un drum lipsesc mărfuri cerute de statate.
descendent şl alunecos, ce duce
tru elevii şcolii generale şl cel că fermă şi categorică, activă inevitabil dincolo de hotarele ştesc pe largi baze juridice, cumpărători — gazeificatoare, La unitatea nr. 11 de legu- ION CIOCLEI
ai liceului, cursurile neflind În CONSFĂTUIRE in faţa oricărei nereguli. Peste legalităţii. atribuirea de competente spo
cheiate la acea dată, a rulat un tot, alături de vinovaţii posibili Cartea Iul Haralamb Zincă rite, diversificate, a determi linguri şi furculiţe cromate
ciclu de filme pe tema orientă Duminică, 16 lulîe a.c. de procedură penală, apar per susţine ideca justă că fenome sau nichelate. Aceeaşi echipă
rii profesionale. Acţiunea pre sonaje care din ignoranţă, din nul antisocial este prevenîbll. nat dezvoltarea largă a aces constata că Ia magazinul de Un mare volum de lucrări
zenta oportunitate şt prin aceea ora 10,00 la sediul Comite prejudecată sau dintr-un sol de Doar de atitudinea noastră ci tei activităţi. In prezent, în
că elevii din clasa a Vin-a, In tului judeţean de cultură şi prietenie profund greşit inter vică, pătrunsă de ideile sănă municipiu acţionează, sub în mobilă nu e concordantă în edilitare şi gospodăreşti puse în funcţiune
faţa cărora a vorbit prof. Petru educaţie socialistă va avea pretată au facilitat moartea Va- toase ale conştiinţei socialiste, tre ceea ce se află în maga
Orişovan, ca şi cel din anul IV Jeriei Ştefan, la numai 22 de depinde stîrplrca faunei insalu drumarea Consiliului munici zin şi ceea ce se expune în DEVA. Direcţia judeţeană de gospodărie comunală şi
pentru caro a discutat prof. Mar loc consfătuirea de lucru a ani, proxenetismul Iul Georges- bre care păstrează reminiscenţe pal al Frontului Unităţii So
gareta Dumitru, se aflau In faţa conducătorilor de cercuri şi cu din Sibiu, crima a doi ado burgheze, doar de luarea noas cialiste, un număr de 133 de expoziţie. Ea propunea con locativă ne informează că în cinstea Conferinţei Naţionale a
examenelor do admitere In llcco cenacluri literare din ju lescenţi, răzbunarea anacronică, tră de poziţie fermă depinde a- echipe de control obştesc, or ducerii O.C.L. produse indus partidului un mare volum de lucrări edilitare şi gospodă
şl şcoli profesionale, respectiv în căreia ii căzuse victimă tînărul nihilarea circumstanţelor care triale să organizeze expoziţia reşti a fost pus în funcţiune. Astfel au fost date în folosinţă
faţa bacalaureatului şl a admite deţ. Pe ordinea de zi figu Monceanu. pot duce la delict : vagabonda ganizate de sindicate, U.T.C.,
rii în învăţămintul superior. rează discuţii în vederea Dintre toate întimplările ana jul. refuzul muncii cinstite. Cle comisiile de femei, coopera magazinului astfel ca să ser 1 253 de apartamente construite din fondurile statului, re
In mod incontestabil, cel a- pregătirii pentru concursu lizate cu un acut simţ psiholo menţa greşit interpretată este ţia meşteşugărească, consilii vească bunei informări a ce ţele de canalizare în lungime de 1 530 ml. 4,4 km de reţele
proape 900 de adulţi şi mai bine rile de creaţie patriotică or gic şi reale aptitudini sociolo lipsită de sens, iar indiferenţa tăţeanului. Tot aici consem : de distribuţie a apei în Valea Jiului
de 500 elevi, spectatori la ac gice, ne-am opri la cea a Liei este de-a dreptul nocivă. Aceas le populare comunale Teliuc na absenta tarifelor la trans In zilele următoare se va mai recepţiona Ia Brad o con-
ţiunile cu filmul', au putut trage ganizate la nivel judeţean şi şi a lui Nicu, doi adolescenţi tă concluzie a cărţii are un şi Ghelar. In componenta a- portul de mobilă.
din acestea multe Învăţăminte fo republican, elaborarea cule care au deviat fatidic de la sens major şi profund. cestora intră buni cunoscători j ductă de aducţiune între rezervoare şi oraş în lungime de
drumul luminos care îi c pro
lositoare. gerii literare dedicate ani Echipa formată din Ion Lup- 500 ml, care va dubla vechea conductă, ceea ce va contribui
priu tineretului nostru. Ei oo- AL. COVACI ai domeniilor de activitate şa, Victor Grigore şi Ion Ti-
versării Republicii. la îmbunătăţirea alimentării cu apă a oraşului.
PETRE FARCAŞIU controlate, oameni cu simţul neja, care a efectuat contro-