Page 53 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 53
Proletari din toate tarile unifi-vă !
cu privire la îndeplinirea pianului de stat
de dezvoltare eoonomico-socială a
Republicii Socialiste România în semestrul 11972
In semestrul I 1972, oame rit eficienţa activităţii econo ţia realizată în semestrul I
nii muncii de pe întreg cu mice. Pe baza creşterii pro 1972 depăşeşle producţia în
prinsul tării, sub conducerei ducţiei materiale, a sporirii tregului an 1965.
organelor şi organizaţiilor de venitului naţional, a conti La principalele produse in
partid, deslăşurînd larg între nuat să se îmbunătăţească ni dustriale, îndeplinirea planu
cerea socialistă în întîmpina- velul de trai al întregii popu lui şi creşterea faţă de se
rea Conferinţei Naţionale a laţii. mestrul I 1971 se prezintă
Partidului Comunist Român şi Prevederile principale ale astfel :
a celei de-a XXV-a aniver planului de dezvoltare econo-
sări a Republicii, pentru în mico-socială a ţării pe semes
făptuirea cincinalului înainte trul I 1972 au fost îndeplinite (Continuare in pag. o 2-a)
de termen, au obţinut însem în bune condiţiuni.
nate realizări în toate dome In industrie, volumul pro
ANUL XXIV Nr. 5 449 DUMINICĂ 16 IULIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI niile activităţii economice, so ducţiei globale a fost de 178,6
ciale şi culturale. Şedinfa
Potenţialul economic al tă miliarde lei, planul fiind în
rii a crescut prin punerea în deplinit în proporţie de 101,9
funcţiune a noi capacităţi şi la sută, cu o depăşire de 3,2 biroului
Colectivele muncitor obiective productive ; a con Toate ministerele, organiza
miliarde lei.
tinuat procesul de moderni
Ii zare a industriei, agriculturii, ţiile economice centrale, pre Comitetului
construcţiilor, a tuturor ra cum şi consiliile pop ilare
Wm murilor de activitate. Au fost şl-au îndeplinit şi depăşit pla judefean
valorificate mai bine resurse nul pe semestrul I, după cum
le materiale şi umane, a spo urmează : partid
Procente Ieri, la Deva a avut loc şe
NAŢIONALE Ministerul Energiei Electrice 100,7 dinţa Biroului Comitetului ju
deţean de partid.
Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei
101,2
In cadrul şedinţei a fost <s-
Industriei Metalurgice
Ministerul
101,4
Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini 101,4 nalizală preocuparea Comi
eneros eneraiile în marea bătălie Ministerul Industriei Chimice 102,0 tetului municipal de partid De
itp.'c. Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de 102,3 lor şi organizaţiilor U.T.C. în
va pentru îndrumarea organe
Construcţii
Ministerul Industriei Uşoare 104,5 desfăşurarea activităţii de e-
CELEI DE-A Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi 101,2 ducare a tineretului tn spiri
Apelor
tul disciplinei .şi patriotismu
102,7.
întreprinderile industriale ale consiliilor populare
lui socialist. De asemenea, a
fost prezentată o informare
* ! Unităţile cooperaţiei meşte gistrat în toate ramurile in din partea Trustului judeţean
»■* XXV-Â şugăreşti şi-au îndeplinit pla dustriei : 12,2 la sută în in al I.A.S. privind realizarea
nul la producţia marfă şi
trul I al anului, preocupările
prestările de servicii în pro dustria energiei electrice, 15,9 sarcinilor de plan pe semes
la sută în industria construc
ANIVERSĂR porţie de 106,0 la sută, iar ţiilor de maşini, 12,3 la sută privind reducerea preţului de
cele ale cooperaţiei de con
cost şi a consumurilor speci
în industria chimică, 14,6 Ia
sum în proporţie de 107,1 la
sută. sută în industria uşoară, 12,1 fice, măsurile pentru realiza
rea planului economico-finan-
la sută în industria alimen
A REPLIBLPI 1971, producţia industrială a tară. ciar pe anul în curs.
Comparativ cu semestrul I
Dinamica puternică a indus
In încheierea şedinţei, biroul
sporit cu 12,6 la sută. Ritmuri
triei noastre socialiste este
înalte de creştere s-au înre- relevată de faptul că produc- a soluţionat probleme ale ac
tivităţii curente.
LI E.H. WON, HUB EFOBTW. Lucrările sesiunii ştiinţifice a Academiei
l§§¡¡^^
IL MUMCITOHILOH, MMŞT8ÎL0R $1 IHBIlggllOS şantierul furnalului nr. 9 Socialiste Romania
Constructorii de pe şantie
MUTA [ATRACŢIEI A FOST IClSTICATA. rul celui mai inalt obiectiv tens montarea elementelor au avut loc la Bucureşti lu tidului Comunist Român, cu te comunicări.
prefabricate la centrala ter
In zilele de 14-15 iulie 1972,
Au fost prezentate mai mul
moelectrică nr. 3, precum şi
tema: „Contribuţii ale cerce
industrial din acest cincinal
al Hunedoarei — furnalul lucrările la cadrele nr. 4 şi crările sesiunii ştiinţifice a tării ştiinţifice româneşti la In aplauzele unanime ale
nr. 9 — au încheiat o nouă nr. 5 de Ia estacada bun- Academiei Republicii Socialiste perfecţionarea conducerii şi asistentei a fost adresată o
ifFCTIVIIL CENTRAL ESTE ACUM săptămînâ de lucru ; o săp- centrat în acest final de săp- România, organizată în cinstea planificării activităţii econo- telegramă Comitetului Central
cărelor.
@ Electricienii şi-au con
tămînă deosebit de rodnică
al Partidului Comunist Român,
Conferinţei Naţionale a Par-
mico-sociale".
în fapte de muncă, în îm
pliniri la corpul marelui o- tămînă eforturile Ia monta- tovarăşului Nicolae Ceauşescu.
S-a încheiat Tovarăşului Niçoise Ceausescu
La încheierea primului se tul de rău, apreciază ing. A fost întocmit un plan o săptămînă
mestru de activitate, E. M. Dan Surulescu, directorul teh foarte amănunţit de redresare
Vulcan deţine o poziţie peri nic al minei. Minusurile creş a activităţii, discutat şi apro secretar generai al Partidului Comunist Român
ferica, de neinvidiat, aflîn- teau vertiginos de la o zi la bat de către comitetul oame rodnică, începe alta
du-se sub plan cu peste alta. In prima jumătate a lu nilor muncii. Ca să fie lichi
20 000 tone de cărbune. Cei nii iunie — spre exemplu — date restanţele, s-a ajuns .la Membrii Academiei Republicii Socialiste Ro In cinstea Conferinţei Naţionale a partidu
care cunosc rezultatele remar am avut o restanţă de peste concluzia că trebuie să se ex mânia, cercetătorii din unităţile ştiinţifice, în lui, unităţile ştiinţifice ale academiei şi-au luat
cabile pe care acest colectiv 6 000 tone. Situaţia nu mai tragă zilnic cu 700 tone de mai rodnică atmosfera de muncă creatoare, de entuziasm angajamente suplimentare, concretizate in e-
le-a înregistrat în ultimii ani putea fi tolerată. cărbune mai mult decît îna general cu care poporul nostru întîmpină Con fectuarea de noi lucrări ştiinţifice, cu eficientă
nu-şi pot ascunde nedumeri — Am spus „stop“ cu toa inte. Capacităţile de produc ferinţa Naţională a Partidului Comunist Român, economico-socială, în devansarea termenelor ia
rea. S-ar părea că a interve tă hotărlrea! — spune Gheor- ţie şi linia de front existente s-au întrunit în zilele de 14 şi 15 iulie 1972 în unele teme importante de cercetare cu aplicare
nit ceva neprevăzut care a ghe Săcăluş, secretarul comi permit acest lucru. Măsurile biectlv. La turnul de răcire rea tablourilor în staţia de sesiune ştiinţifică solemnă, consacrată acestui directă în producţie.
schimbat atît de brusc situa tetului de partid. In adunările stabilite pot fi grupate în trei de 5 000 mc, la castelul de conexiuni — lucrare deose măreţ eveniment, cu tema „Contribuţii ale cer Exprimând hotărîrea oamenilor de ştiinţă, a
ţia ! generale ale comuniştilor, or mari categorii. Unele se refe apă, la coşul de fum, la bit de importantă, pe care o cetării ştiinţifice româneşti la perfecţionarea tuturor celor ce lucrează în Academia Repu
Ceva s-a întîmplat — ne ganizate pe sectoare, minerii ră la concentrarea masivă a buncărele de cocs, la majo vor finaliza nu peste mult conducerii şi planificării activităţii economico- blicii Socialiste România, vă asigurăm, iubite
referim la generalizarea lu au hotărît să muncească în producţiei. La ora actuală mi ritatea lucrărilor aferente timp. sociale". tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom pune în
crului de 6 ore în subteran aşa fel încît să stea cu frun na posedă aproape 80 puncte furnalului s-au înregistrat In fiecare zi din săplămî- Cu acest prilej, oamenii de ştiinţă şi-au ma treaga noastră energie şi pricepere in slujba
— dar modificarea programu tea sus alături de celelalte de lucru, răspîndite pe o su considerabile adausuri. Gra na încheiată s-a lucrat cu nifestat încă o dată, cu emoţie, sentimentele măreţelor obiective stabilite de Congresul al
lui n-ar fi trebuit să consti colective din Valea Jiului. prafaţă de peste 110 km pă ficele de execuţie au înre eforturi înzecite, cu hotărî- lor de profund devotament şi adîncă recunoş X-lea şi a celor ce vor fi adoptate de Confe
tuie cauza principală a aces Sectoarele III şi VI şi-au pro traţi. O asemenea dispersare gistrat în săptămînâ înche rea fermă, unanimă, de a tinţă faţă de Partidul Comunist Român, fată de rinţa Naţională a partidului, că vom răspunde
tei degringolade nedorile. pus ca pînă la Conferinţa Na nu permite deservirea şi su iată diagrame în vertiginoa intimpina Conferinţa Naţio dumneavoastră, stimate tovarăşe Nicolao prinlr-o activitate plină de pasiune şi de dă
Pentru că nu reducerea tim ţională a partidului să-şi re pravegherea lor corespunză să ascensiune, în mod deo nală a partidului cu rezul Ceauşescu, conducătorul înţelept şi iubit al ruire înflăcăratei chemări adresate ştiinţei de
pului de muncă în subteran a cupereze integral restanţele toare. In cel mai scurt timp sebit, la estacada buncăre- tate deosebite. Montorii, partidului, statului şi poporului nostru, pentru Conferinţa extraordinară a organizaţiei de par
determinat nerealizarea sarci cumulate de la începutul a- — ne-a informat directorul lor, la coşul de fum, la in constructorii, instalatorii, e- îndrumarea înţeleaptă, pentru sprijinul fecund tid a municipiului Bucureşti, că ne vom inten
nilor de plan, ci numeroasele nului, iar sectoarele I, II şi V tehnic — va fi micşorat nu stalaţiile electrice şi termo- lectricienii muncesc deopo pe care-1 primim necontenit şi pentru satisfac sifica activitatea de cercetare şi vom depune
defecţiuni organizatorice ivite s-au angajat să dea peste mărul de fronturi în unele energetice trivă cu abnegaţie şi dărui ţia de a vedea că munca noastră, integrată în loate eforturile pentru ca munca noastră ştiin
pe fluxul tehnologic. Pentru plan, împreună, 13 000 tone blocuri şi sporit în altele. Prin ® Coşul de fum, de pil re pentru finalizarea înainte dinamica de dezvoltare a întregii societăţi, con ţifică să servească îndeplinirii planului cinci
redresarea activităţii, s-a por de cărbune. concentrarea producţiei vor dă, a cărui execuţie este de termen a obiectivului. tribuie în mod direct la accelerarea progresu nal în patru ani şi jumătate,
nit tocmai de la premisa că — Şi la sectorul IV lucru fi reduse punctele de deser coordonată de energicul Rodnica săptămînă de lu lui material şi spiritual al patriei noastre. Dînd glas devotamentului nostru neţărmurit
organizarea superioară a pro rile s-au schimbat radical — vire şi implicit numărul de maistru Mihail Milotin, se cru încheiată ieri anunţă Dezbătînd în actuala sesiune aspecte legate fată de înaltele idealuri comuniste, faţă de po
ducţiei şi a muncii constituie este de părere ing. Dan Su posturi auxiliare, salariaţii e- afla ieri Ia cota plus 40 m, începerea alteia inai rodni de cercetarea ştiinţifică românească în dome litica înţeleaptă internă şi externă a partidu
calea care poate asigura re rulescu. Dacă la începutul ci liberaţi fiind îndrumaţi spre iar castelul de apă — la că. O unică voinţă îi uneşte niul perfecţionării conducerii şi planificării ac lui, condusă cu înţelepciune de dumneavoastră,
dresarea. Făcînd o radiografie nului acesta realiza o produc activitatea direct productivă. pe toţi cei ce lucrează pe tivităţii economico-sociale, participanţii la se ne angajăm solemn să urmăm neabătut linia
a restantelor, rezultă că ele ţie zilnică de 180 tone, astăzi Prin aplicarea acestei măsuri peste 15 m. acest şantier: încheierea siune sînt conştienţi de eforturile tot mai mari Partidului Comunist Român, să muncim, alături
provin, integral, de la secto dă 600 de tone. Adică îşi în numărul muncitorilor direct Q Au fost terminate in înainte de termen a lucră pe care trebuie să le depună şi de aici înainte de clasa muncitoare, de întregul popor, pen
rul 4, ceea ce i-a determinat productivi va creşte cu 15 la tegral montarea celor trei rilor, astfel încît furnalul pentru a lega mai slrîns activitatea de cerce tru dezvoltarea şi înflorirea patriei noastre so
pe factorii răspunzători do deplineşte sarcina de plan. chesoane la grinda sckipuri- nr. 9 să producă şarjă mai tare ştiinţifică de necesităţile practice ale fău cialiste şi pentru sporirea prestigiului ei în
soarta producţiei de la E.M. Am realizat, deci, un pas sută. lor şi cofrarea grinzii inela devreme decît termenul sta ririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. lume.
Vulcan să-şi îndrepte priviri foarte mare. Ne-a mai rămas AL. SĂNDULESCU re de Ia turnul de răcire de
le cu precădere spre acest să recuperăm restanţele înre 5 000 mc. bilit. <<:>- .-w-r • -v
sector. gistrate pînă acum, pentru că ® Se continuă în ritm in- G. DINU
— Anul l-am început des altele nu vom mai avea... (Continuare in pag. a 2-a)
Nici o zi pierdută,
u
nici
DELESAţi LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUIn bob risipit
m
împlinirile MAISTRUL SI
rezultat al EDUCA TORUL DE AZI
L-am văzut la locul său de muncă, în mijlocul unui IHA ANGAJAŢI CU TOATE
grup de muncitori, dînd explicaţii referitoare la un nou
procedeu de confecţionare a pieselor de schimb necesare
reparării vagoanelor de marfă. Îşi completa explicaţiile cu
Pe tehniciană Zorica Mihăilă am cunoscut-o în secto TORTELE IA STRlNGEREA RECOLTEI
rul de bobinaj al secţiei reparaţii electrice din C.S.H., lu- exemple practice, convingătoare.
crînd la „lansarea" unor fişe tehnologice şi ţinerea eviden — A fost ucenic al meu — spune Alexandru Stanciu,
mulţumit de competenţa cu care Miron Fodor prezenta
ţei lucrărilor. . , noul procedeu de muncă. Dragostea, perseverenţa, dărui Animaţi de dorinţa fierbin
Munceşte Ia reparaţii electrice de 20 de ani. perioadă in Angajaţi în marea bătălie a rilor şi însămînţarea culturilor
care, alături de întregul colectiv, a trăit satisfacţiile datori rea pentru meseria aleasă sint doar citeva atribute care te de a întîmpină Conferinţa slrîngerii recoltei, oamenii duble. In acelaşi timp se ma
l-au urcat treaptă cu treaptă pe scara măiestriei profesio Naţională a partidului şi a muncii de pe ogoare obţin cu
ei împlinite. nale. Acum este maistru. Şi nu orice fel de maistru, ci u- 25-a aniversare a proclamării nifestă o preocupare deosebi
Drumul profesional străbătut de această comunistă a fiecare zi ce trece succese tot tă pentru achitarea obligaţiilor
fost ascendent, de la bobinatoare pînă la tehniciană., el nul destoinic, cu multă capacitate de muncă, bine pregă Republicii cu noi succese în mai însemnate în muncă. In fată de stat. Pînă în prezent
ñ
fiind rodul priceperii, hărniciei şi asiduităţii, al muncii in jfx¿. tit profesional, un iscusit organizator. De aceea şi echipa muncă, mecanizatorii şi ţăra toate cele patru cooperative s-au transportat şi predat la
chip de comunist, a activităţii sale de conduită ireproşabilă, pe care o conduce este mereu fruntaşă. Noi, comuniştii nii cooperatori din toate cele agricole din comună — Bre baza de recepţie 43 507 kg orz
mobilizatoare, primind şi simţind totdeauna cu satisfacţie ZORICA MIHAILA mai în vîrstă ai sectorului de vagoane de la U.M.M.R. Si- patru cooperative agricole de tea Mureşană, Ilia, Brîznic şl şi 90 700 kg grîu. Transpor
meria, i-am apreciat aceste calităţi şi, încă din 1964, l-am
puterea educativă a colectivităţii muncitoreşti. pe raza comunei noastre lu Sîrbi — a fost strînsă întrea tul grîului la bază continuă.
— Tehniciană Mihăilă — spunea inginerul Nicolae Mi- ales secretarul nostru de partid, funcţie pe care o deţine crează cu hărnicie pentru în ga producţie de orz de pe cele in toate cooperativele se
clea, şeful secţiei — este o tovarăşă cu mare putere de ca rod al muncii sale neobosite şi astăzi. deplinirea sarcinilor de pro 134 ha cultivate într-un timp desfăşoară o activitate susţi
muncă ştie să se apropie de oameni, să-i ajute în activi — Echipa condusă de Miron Fodor are un rol hotărî- ducţie şi angajamentelor lua scurt şi s-a trecut cu toate nută pentru ca recoltarea
tatea lor, prin exemplul său cultivînd în sufletul lor con tor în procesul de reparare a vagoanelor — adaugă mais te în întrecerea socialistă, pen forţele şi mijloacele mecanice griului să se încheie tn cel
ştiinţa socialistă. Participarea ei la Conferinţa Naţională, a trul Ioan Pîrvu, şeful secţiei. Iar secţia noastră se min- tru ca întreaga recoltă de ce şi manuale la recoltarea griu mai scurt timp posibil, ţăra
reale să ajungă cit mai grab
partidului ne bucură, prin ea simţindu-ne şi noi părtaşi la dreşte de felul cum această echipă îşi achită obligaţiile, de nic în hambare. lui. Din cele 617 ha cultivate nii cooperatori şl mecanizato
cu grîu s-a reuşit ca pînă în
modul în care răspunde cerinţelor majore ce ne stau în
acest mare eveniment politic. . faţă. Miron Fodor este omul‘care şi-a educat oamenii — Definitoriu pentru toţi cei rii, în frunte cu comuniştii,
— Comunista Mihăilă — Q intervenit maistrul Gheor- prezent să se strîngă recolta fac totul pentru a se achita
ghe Toma, secretar al comitetului de partid pe Direcţia e- ca maistru şi ca secretar de partid — sub deviza „Prin ce muncesc pe ogoarele coo de pe mai bine do 340 ha. cu cinste de sarcina do mare
nergetică — este foarte receptivă la tot ce-i frămintă pe muncă şi pentru muncă". Iniţiator al chemării „Nici un perativelor agricole este stră Cele mai avansate sînt coope răspundere patriotică şi cetă
oamenii din secţie, dînd sfaturi. şi îndemnuri. Ca tehnici indicator şi nici un sortiment sub plan“, el a făcut nu dania fiecărui colectiv de rativele agricole din Brîznic, ţenească ce le revine tn a-
muncă pentru a-şi depăşi
ană, munceşte cu dragoste şi dăruire, disciplina şi ordinea numai în echipa sa, dar în întreaga secţie să primeze dis Bretea Mureşană şl Sîrbi. In ceastă campanie: strîngerea
fiind pentru ea o necesitate impusă de voinţă şi pasiune\ ciplina şi calitatea muncii prestate. Desigur, alegerea sa ca propriile realizări. Desfăşu- toate unităţile timpul de lu la timp şi fără pierderi a re
Vorbele ei deschise şi calde, pline de umanism şi povaţă delegat la Conferinţa Naţională s-a bazat tocmai pe aces rîndu-şi activitatea sub devi cru şi capacitatea combinelor, coltei, pentru a-şi îndeplini
o fac stimată şi respectată de întregul colectiv al secţiei. te calităţi. za : „Nici o zi pierdută, nici tractoarelor, preselor de balo angajamentele şi a cinsti în
_ Munca — spunea tehniciană Zorica Mihăilă — mi-a ...Sobrietate, entuziasm, convingere în forţele proprii şi un bob risipit“, mecanizatorii tat, semănătorilor, sînt utili acest fel Conferinţa Naţiona
dat bucurii, iar împlinirile personale sînt rezultatul mun ale colectivului, înaltă responsabilitate faţă de oamenii pe şi ţăranii cooperatori, spriji lă a partidului cu noi şi Im
cii în colectiv, căruia dealtfel i se datorează şi alegerea care vrea să-i ştie împliniţi la fel ca el, iată citeva trăsă niţi şi ajutaţi în permanenţă zate cu maximum de randa
mea ca delegată la Conferinţa Naţională a partidului. turi proprii acestui muncitor înaintat şi comunist. de organele comunale de par ment, lucrîndu-se din zori si portante realizări în toate do
tid şi de stat, desfăşoară o pînă seara tlrziu la seceriş, meniile de activitate.
IOAN VLAD M1RCEA PISCOl întrecere susţinută pentru balotarea paielor, eliberarea
corespondent voluntar MIRON FODOR corespondent voluntar strîngerea Ia timp şi fără TEODOR VASIU
pierderi a recoltei. twajMMUo», «ecutarea arătu primarul comunei Ilia