Page 54 - Drumul_socialismului_1972_07

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 449 © DUMINICĂ 16 IULIE 1972

COMUNICAT

cu privire ia îndeplinirea planului de

stat de dezvoltare economico-socială

a Republicii Socialiste România C i n c i n a l u l î n

în semestrul I 1972

{Urmare din pag. 1) tul de călători. Parcul de crescut cu 300 mll fată de se­
transport a crescut în această mestrul I din anul precedent,
Es&Hz&rl semestrul I 1978 perioadă cu peste 4 500 va­ din care mai mult de jumăta­
O. M.
Date goane de marfă, 162 vagoane te în industrie şi construcţii;
absolute de călători, 110 locomotive numărul salariaţilor din econo­
f In procente faţă. de: Diesel şi electrice, peste 2 600 mia naţională a ajuns la -5,5
Plan Realizări
_________ ' lem. I 1978 eem. I 1971 autovehicule de marfă, 643 au­ milioane.
tobuze, 11 nave maritime şi Veniturile băneşti ale popu­
ÉÜnergî® elactrică tnîld. kWh 21,1 100,2 111,6 fluviale. laţiei obţinute de la sectorul
Cărbune net mii tone 11 771 99,8 112,8 In semestrul I 1972 a conti­ socialist au fost cu 8,3 la su­ (-------------------------------------------- -------------------------------------
Ţiţei extras mii tone 6 998 100,3 103,2 nuat amplul program de tă mal mari decit în semestrul
.Gaz metan extras mild, mc 11,2 96,8 104,2 investiţii pentru dotarea eco­ I 1971. In cadrul acestora, ve­ COTELE DĂRUIRII -
p$*i mil tone 0 597 100,8 107,4 nomiei naţionale cu noi ca­ niturile din salarii au sporit cu
dia care i pacităţi de producţie, pentru 6,7 la sută, ca urmare a creş­
— oţel aliat mii tone 256 107,0 112,1 ridicarea economică şi social-
¡Aluminiu primar şl culturală a Judeţelor şi loca­ terii numărului de salariaţi şi MEREU MAI SUS
aliaje de aluminiu mii tone 50 101,9 102,3 lităţilor ţării. Pînă Ia 30 Iunie a salariului mediu.
In primul semestru al aces­
¡^parate electrice 1972, s-a realizat din fondu­ tui an, indicele preţurilor cu
de măsură, con- rile centralizate ale statu­ amănuntul la bunurile de larg De cum se inserează, in la lucru de 18 ore. Nu pare
: jtrol şl mijloace lui un volum de investiţii de preajma stadionului din Pe­ obosit. Nu-l interesează ce
; de automatizare şi 38,4 miliarde lei, mai mult cu consum s-a situat la un nivel troşani, pe locul unde pînă oră e pentru a pleca acasă,
- ale tehnicii de 12,1 la sută faţă de semes­ mai scăzut decît In perioada nu de mult se afla clubul ci pentru a se orienta ce
J-calcul «aii. lei 829 104,6 132,3 trul I 1971 j planul de con- corespunzătoare a anului tre­ „Constructorul“, se aprind mai poate face pînă la ora
Motoare electrice de structii-montaj a fost realizat cut, ceea ce a contribuit la sute de lumini. Constructo­ 7,00.
0,23 kW şi peste MW 1 997 110,7 124,9 în proporţie de 102,3 la sută. ridicarea puterii de cumpăra­ rii Grupului nr. 2 de şantie­ — De cind am pus teme­
Maşini-unelta pentru Au fost puse In funcţiune re a veniturilor oamenilor re „Valea Jiului" înalţă aici lia acestui bloc, am hotărît
«şchlerea metalelor mii. lei 574 98,1 118,3 121 capacităţi de producţie muncii. un bloc cu 11 niveluri, în- să lucrăm zi şi noapte —
locomotive Diesel industriale principale, din ca­ Familiile salariaţilor au be­ corporînd 66 de apartamen­ ne spune tinărul fierar-beto-
[ şi electrice ma­ re : s-a dat integral In exploa­ neficiat de venituri importante te, in care lot atltea familii nist. Avem un angajament
gistrale buc. 154 114,9 110,8 tare Sistemul hidroenergetic obţinute din fondurile sociale se vor muta cu puţin timp de îndeplinit i să glisăm şi
Tractoare buc. 17 000 101,5 115,0 Porţile de Fier, cu o putere de consum ale statului; ca ur­ înaintea revelionului 1973. să placăm blocul cit mai
¡Autocamioane, auto- instalată de peste 1 000 MW, mare a îmbunătăţirilor aplica­ Constructorii s-au consultat repede, pînă la Conferinţa
; basculante şi au- primul grup de 200 MW la te de la 1 septembrie 1971, intre ei şi au hotărît să lu­ Naţională a partidului să
Secţia acul&xie d© la Fabrica chimică Orăştle arc o Importanţă
! totiactoare buc. 18 305 102,5 101,8 Centrala termoelectrică Rovi- volumul alocaţiei pentru copii recunoscută In activitatea productivă a Întreprinderii. creze fără contenire, zi şi turnăm şi două planşee, ast­
'Autoturisme de oraş buc. 12 974 103,5 122,2 nari, o nouă capacitate de 200 a sporit in semestrul I 1972 cu In fotografie : Comunistul Cornel Adam, lucrlnd la maşina de noapte, pe două schimburi fel incit el să poată fi ter­
îngrăşăminte chimice MW la Centrala electrică de 52,4 la sută faţă de aceeaşi alezat. Lucrările efectuate slnt de cea mal bună calitate. de cite 12 ore. minat, recepţionat şi predat
(100 la sută sub­ termoficare Brazi; noi capa­ perioadă a anului trecut. Intr-o frumoasă noapte înainte de sfirşHul anului.
stanţă activă) mii tone 583 83,5 104,9 cităţi la combinatele siderurgi­ Veniturile băneşti ale ţără­ de simbătă, la ora cind ziua Trebuie să ne respectăm cu-
Cauciuc sintetic mii tone 33 102,3 102,8 ce Galaţi şi Reşiţa; Fabrica nimii obţinute din muncă în Cadenţa extracţiei a fost de azi preda ştafeta zilei de vtntul. Odată cu mine au
Materiale plastice şi de celule prefabricate de înal­ cooperativele agricole de pro­ mîine, ne-am aflat pe acest intrat tn serviciu ieri dimi­
, răşini sintetice tă tensiune Băileşti, noi capa­ ducţie şl din vînzarea produ­ şantier, printre oamenii har­ neaţă şi colegii Marin Piep-
' (100 la sută) mii tone 136 102,0 109,6 cităţi de producţie la între­ selor agricole către unităţile recîştigată. Obiectivul central nici în salopete stropite cu tea, Petre Avram, Ion Pău-
Fibre şi «re chi­ prinderile „Electromureş" Tîr- socialiste au fost în semestrul mortar, care trăbăluiau de nică, toţi fierari-betonişti,
mice mii tone 50 101,7 106,1 gu Mureş, „Independenţa" Si­ I 1972 cu 9,9 la sută mal mari zor. Din data de 5 iunie, de macaragista Dumitra Flori­
Ciment mii tone 4 460 99,5 110,0 biu, „Ceahlăul" Piatra Neamţ, decît în semestrul I 1971. este acum recuperarea cind au început lucrul aici, cel. Sînt şi acum aici, pe
Plăci din particule „Armătura“ Cluj ; Instalaţia O influenţă pozitivă asupra ei se află intr-o permanen­ şantier.
aglomerate şl fi- de hidrofinare a uleiurilor la veniturilor ţărănimii o are tă şi pasionantă întrecere. Zilele trecute ne-am inte­
brolemnoase mii tone 289 102,3 119,7 Rafinăria Teleajen; Fabrica sprijinul material ce se acor­ restanţelor I-am urmărit la lucru, am resat de stadiul lucrărilor.
Mobilă mii. iei 3 367 103,7 112,9 de produse din beton celular dă membrilor cooperatori; în- discutat cu unii dintre ei. — Sint foarte avansate —
Ţesături mii. mp 364 100,6 110,3 autoclavizat Oradea, trei linii cepînd de la 1 ianuarie 1972, (Urmare din pag. 1) 1 km depărtare, fiind nevoit Din explicaţiile tinărului ne-a relatat tovarăşul Du­
Tricotaje mii. buc. 91 101,7 114,7 de ciment la Combinatul de aceştia beneficiază de ajutor să piardă timp preţios pentru maistru Simion Betea, ca- mitru Stancu, secretarul co­
încălţăminte mil. per. 41 101,2 113,2 materiale de construcţii Aleşd; lunar de 50 lei pentru fiecare Crearea unor puncte mari transportarea lor. re-l schimbase pe colegul mitetului de partid pe Gru­
'Aparate de radio mii buc. 266 100,3 113,2 fabricile de mobilă Beiuş, copil în vîrstă de pînă la 16 de producţie înlesneşte utili­ Un alt şef de brigadă, de său Viorel Voicu, am notat:
pul nr. 2 de şantiere „Va­
Televizoare mii buc. 160 103,7 104,3 Gheorghieni şi Mediaş ; Fila­ ani împliniţi, precum şi de a- zarea unor tehnologii avansa­ la acelaşi sector — Nicolae — Basculanta condusă da lea Jiului". Glisarea şi pla­
Game mii tone 206 89,7 113,7 tura de bumbac Cărei. jutoare pentru incapacitate te, organizarea mai judicioa­ Enache — se arăta nemulţu­ tînărul şofer Marin Ungu- cajul cu cărămidă au fost
Unt V mii tone 15 102,5 112,1 Au continuat intens lucră­ temporară de muncă în caz să a lucrului. Ponderea pro­ mit de funcţionarea transpor­ reanu aduce mortarul de la
Brinzeturi mii tone 40 106,0 126,8 rile de construcţii pe şantie­ de boală sau accidente. Au ducţiei o dau abatajele-came- toarelor şi de modul în care staţia de betoane din Live- terminate. Deci blocul este
Ulei comestibil mii tone 161 104,3 94,7 rele unor mari obiective de sporit, de asemenea, venituri­ ră. In acestea — se ştie — este aprovizionat cu goale. zeni, pe care macaraua ma­ gata la „roşu" şi au înce­
investiţii: Hidrocentrala Lo­ le din pensii ale pensionarilor tehnica modernă nu a pătruns ..Vagonete există — a speci­ nevrată cu precizie de Du­ put lucrările de turnare a
tru, Fabrica de calculatoare planşeelor.
r La -majoritatea produselor producţiei globale industriale membri ai cooperativelor a- prea mult. Cele care oferă ficat el — dar nu le primesc mitra Floricel il încarcă în — Evidenţiaţi pe cineva
planul a fost Îndeplinit şi de* s-a obţinut pe seama creşterii electronice din Bucureşti, U- gricole de producţie. posibilităţi multiple de creş­ la timp pentru că linia ferată cupa ei uriaşă şi-l plimbă în mod deosebit la aceste
zina de strunguri din Tîrgo-
păşit | la unele produse, deşi productivităţii muncii. Ca urmare a creşterii veni­ tere a randamentelor sînt a- este defectă. Dacă ar fi re­ deasupra pădurii de schele. lucrări ?
s-au înregistrat creşteri în­ In agricultură a continuat vişte, combinatele de îngră­ turilor populaţiei, a dezvoltă­ batajele frontale, care pot fi parată, n-ar mai apărea „ca­ Echipierele Elisabetei Peter, — Pe cei care i-oţi notat
semnate fată de semestrul I dezvoltarea şi modernizarea şăminte din Slobozia şi Piatra rii şi diversificării producţiei dotate cu utilaje de înaltă rambolurile" care ne ţin în de la glisare, dau comenzi şi nu-l uitaţi pe destoinicul
1971, nu s-a realizat nivelul bazei tehnico-materiale. Au Neamţ, Combinatul de mate­ bunurilor de consum, volumul productivitate. In Vulcan se loc aproape zilnic". Nicolae scurte şi, din cupa macara­ comunist Dumitru Roşu, şe­
prevăzut prin plan. fost amenajate pentru irigat riale de construcţii din Cîm- mărfurilor vîndute prin co­ prevede tocmai creşterea nu­ Enache a mai adăugat că şe­ lei mortarul alunecă în ful unei echipe de zidari.
In semestrul I 1972, s-a îm­ şi date Sn exploatare 64 mii pulung-Argeş, Combinatul de merţul socialist a fost în se­ mărului de frontale, ceea ce ful de sector — ing. Ion Dă- ,.pantalonii” adinei ai cofra- Constructorii de pe acest
bunătăţit calitatea producţiei, hectare şi continuă lucrările celuloză, hirtie, cartoane din mestrul I 1972 cu 7,8 la sută permite introducerea în sub­ mulean — „intră în subte­ jelor. ridicate de echipa de şantier nu-şi precupeţesc
foioase Drobeta Turnu Seve-
s-au Introdus In fabricaţie pentru extinderea suprafeţe­ rin. De asemenea, în semes­ mal mare decît în semestrul teran a unui complex de me­ ran numai cind este trimis de fierari-betonişti a lui Hor- timpul, nici eforturile. Zi şi
noi maşini, instalaţii şi utilaje lor irigate în sistemele mari trul I au început lucrările la I 1971, depăşindu-se prevederi­ canizare — capabil să dea sin­ director", nerezolvînd opera­ vaih Ludovic şi de cele de noapte, uitind de somn şi
cu parametri tehnici funcţio­ de la Valea Carasu, Terasa un număr de 237 capacităţi şi le de plan pentru această pe­ gur o producţie de 700 tone tiv problemele pe care le ri­ dulgheri conduse de Nicolae nu de puţine ori chiar de
nali superiori, precum şi noi Brăilei, Sadova-Corabia, Gâlă- obiective noi industriale şi a- rioadă. Vînzările de produse pe zi — şi a mai multor com­ dică activitatea productivă de Căplescu şi Ion Tobă. Din
materiale şi produse în indus­ tui-Călăraşi şi în sisteme lo­ grozootehnice, printre care: alimentare au sporit cu 6,9 la bine. Rezultatele finale de­ zi cu zi. această conjugare dirză de masă, ei construiesc aici a-
tria chimică, metalurgică, lem­ cale în toate judeţele tării. In Complexul hidrotehnic şi e- sută, iar cele de produse ne­ pind în bună măsură şl de Am înfăţişat aceste aspecte eforturi, din alierea fieru­ partamente pentru oameni.
nului, textilă. O contribuţie sectorul zootehnic au fost da­ nergelic Cerna — Motru — alimentare cu 8,7 la sută. Au existenta unor fronturi de lu­ pentru a demonstra că există lui cu betonul şi a betonu­ Ştiu că evenimentele politi­
însemnată la reînnoirea şi te în funcţiune noi capacităţi crescut şi s-au diversificat cru permanente. In acest sens posibilităţi multiple pentru a lui cu cărămida, se nasc pe­ ce din acest an au angajat
modernizarea producţiei, pre­ de producţie în complexe de Tismana, otelăria electrică la serviciile prestate populaţiei este lăudabilă iniţiativa de a ieşi din impas. O discuţie a- reţi durabili, care vor găz­ la muncă intensă întregul
Combinatul siderurgic Galaţi,
cum şi la perfecţionarea teh­ tip industrial pentru creşterea de către unităţile socialiste. se constitui brigăzi complexe vută cu maiştrii, cu şefii de dui la finele acestui an 66 popor. Se simt şi ei deopo­
Uzina de valorificare a cenu-
nologiilor de fabricaţie a a- şi îngrăşarea animalelor şi şelor din pirite Giurgiu, Fabri­ La creşterea nivelului de la pregătiri, care lucrează brigăzi, cu minerii — ceva în de familii de mineri sau trivă angajaţi. Cuvîntul dat
dus-o cercetarea ştiinţifică. păsărilor. In semestrul I s-au ca de ventilatoare Vaslui, Fa­ trai al populaţiei de la oraşe concomitent pe două şi trei genul „Zilei brigadierului“ de chiar de constnictori. trebuie să devină faptă. Şi
Ca urmare a măsurilor lua­ livrat agriculturii 368 mii to­ şi sate a contribuit sporirea fronturi. la Lupeni — ar evidenţia cu va deveni. Conferinţa Na­
te şi a iniţiativelor unor co­ ne îngrăşăminte chimice sub­ brica de conductori emailaţi fondurilor alocate de stat pen­ Au rămas Însă nerezolvate siguranţă şi alte cauze ale lei In timp ce cupa macara­ ţională a partidului şi mai
viraje
deasupra
Zalău, fabricile de P.A.L. —
face
lective de muncă pe linia stanţă activă. Covasna, Miercurea Ciuc, tru finanţarea învăţămîntului, o serie de deficiente mai mă­ situaţiei nesatisfăcătoare de noastră, se apropie tinărul apoi „Ziua constructorului"
creşterii gradului de prelu­ Pentru recolta anului 1972 Curtea de Argeş, Piteşti şi To- activităţii culturale, ocrotirea runte care diminuează însă astăzi, ar permite conducerii ii va găsi pe aceşti oameni
crare şi valorificare a mate­ a fost cultivată o suprafaţă plita, Fabrica de tricotaje tip sănătăţii şi alte nevoi sociale. vizibil randamentele în aba­ minei, comitetului de partid Mihai Asavei, un moldo­ harnici cu lucrările in a-
riilor prime, a unei mai bune de 9 660 mii hectare, din ca­ bumbac Caracal, Filatura de In semestrul I 1972, cheltuie­ taje. Şeful de brigadă Ion Ca­ să valorifice plenar rezervele vean molcom. bine legat, vans substanţial faţă de
gospodăriri a resurselor ma­ re : 2 567 mii hectare cu grîu- lile statului în aceste domenii lotă de la sectorul I se plîn- interne existente, să mobilize­ Se interesează cit e ceasul. graficul de execuţie a blocu
teriale, s-au obţinut economii secară, 3 264 mii hectare cu bumbac Cîmpulung Moldove­ au însumat 19,1 miliarde lei, gea — bunăoară — că unele ze întregul potenţial material lui.
la consumurile specifice de porumb boabe, 556 mii hec­ nesc, complexe de vaci, com­ cu 1,9 miliarde lei mai mult ca materiale nu-i sînt aduse la şi uman de care dispune ex­ Ii spunem că e aproape unu.
metal, cocs, material lemnos, tare cu floarea-soarelui, 195 plexe pentru creşterea şi în­ in perioada corespunzătoare a distanta regulamentară (150 ploatarea pentru recuperarea Nu-l surprinde, deşi se află DUMITRU GHEONEA
materii prime textile, com­ mii hectare cu sfeclă de za­ grăşarea industrială a porci­ anului trecut. metri), ci sînt lăsate la peste integrală a restantelor. J
lor, complexe şi ferme avico­
bustibil şi altele. hăr, 296 mii hectare cu car­ le, noi amenajări pentru iri­ In vederea îmbunătăţirii în
Volumul cheltuielilor la tofi şi 221 mii hectare cu le­ continuare a condiţiilor de lo­
1 000 lei producţie marfă com­ gume. In toate judeţele ţării gaţii. cuit, în primul semestru al a-
Volumul schimburilor co­
parativ cu perioada corespun­ continuă cu intensitate cam­ merciale externe a fost în se­ cestui an au fost date în folo­ La Fabrica de conserve Haţeg
zătoare a anului trecut s-a pania de recoltare a cereale­ mestrul I de 13 431 milioane sinţă un număr de 15,2 mii a-
redus, fără însă a se atinge lor păioase şi lucrările de în­ partamenle. din fondurile sta­
nivelul planificat pentru se­ treţinere a culturilor de toam­ lei valută, cu 12,7 la sută mai tului şi 13,5 mii apartamente
mare decît în perioada cores­
mestrul I 1972. nă şi de însămîntare a cul­ punzătoare a anului trecut ■, din fondurile populaţiei cu HĂRNICIA OAMENILOR SE AFIRM
Planul productivităţii mun­ turilor duble. sprijinul statului.
cii în industria republicană a Efectivele de animale din exportul a crescut cu 14,7 Ia
★
fost îndeplinit şi depăşit, fată întreprinderile agricole de stat sută, iar importul cu 10,9 la Bilanţul rodnic al îndeplini­
de perioada corespunzătoare şi cooperativele agricole de sută. S-a lărgit activitatea de rii planului de dezvoltare eco­ © Am chemat celelalte schimburi la întrece­ ţă şi conştiinţă atunci sînt — Noi, zice, nc-am angajai
a anului trecut realizîndu-se producţie, la 1 iulie 1972, cooperare economică şi tehni­ nomico-socială pe semestrul I re fiindcă mă bizuiam pe oameni — afirmă mais­ două condiţii care te ajută să să realizăm planul lunar <u
că cu ţările socialiste şi cu
o creştere de 6,9 la sută) a- prezintă creşteri faţă de ace­ alte ţări. 1972 este rezultatul muncii reuşeşti. două zile înainte de termen m
proape 60 la sută din sporul eaşi dată a anului trecut: trul şef de schimb, Voichiţa Dăbuceanu.
Ritmul susţinut de dezvolta­ entuziaste a întregului popor Ne aşteaptă de aici înainte ne-am ţinut pînă acum de cu-
re a economiei naţionale a român penlru înfăptuirea pro­ o perioadă de muncă şi mai vînt; fără exces de timp con­
— mii capete — © Am răspuns chemării pentru că în schim­
permis creşterea în continuare gramului aprobat de Congre­ intensă. Vine sezonul. Numă­ sumat, ci consumîndu-1 eu
1 Efectivul Creşteri fată de a nivelului de Iral material şi sul al X-lea al Partidului Co­ bul nostru toţi oamenii ştiu să-şi facă datoria rul oamenilor va spori mult. folos pe cel care no stă la
■ - existent la efectivul de la cultural al poporului. munist Român, de făurire a — confirmă colega sa, Maria Hofner. Am stat de vorbă cu oamenii dispoziţie în 8 ore de lucru.
1 iulie 1972 1 iulie 1971 Au crescut veniturile popu­ societăţii socialiste multilateral Colectivul Fabricii de con­ cu două zile înainte de ter­ de bază, cel permanentizaţi în In cazane şi autodave ma­
fabrică. Toţi sînt hotârîti să
Bovine 3 118,4 217,9 laţiei şi consumul de bunuri dezvoltate în patria noastră. serve din Haţeg şi-a asumat men, în condiţii de calitate muncească astfel incit să-i teria primă în drumul ei spre
Angajamentele luate în cin­
produsul finit fierbe la sute
şi servicii, au fost îmbunătăţi­
din care : te condiţiile de muncă, de lo­ stea Conferinţei Naţionale a curajos răspunderea realizării ireproşabilă a produselor. mobilizeze şi pe sezonieri. De de grade Pluteşte în aer miros
— vaci şi juninci 1 283,9 25,8 cuit şi de odihnă. Partidului Comunist Român şi a unui plan de producţie sporit — Vă aflaţi in întrecere cu pe acum au fost împărţiţi în de fruct şi de legume în ra­
Porcine 4 994,6 599,2 Populaţia tării a fost la 1 celei de a XXV-a aniversări cu circa 30 la sută fată de celelalte schimburi — începem aşa fel ca să exercite influen­ re s-au strîns mana pămîntu-
din care : iulie 1972 de 20 660 mii locui­ a Republicii constituie o bază cel de anul trecut. Intrarea în discuţia cu Voichiţa Dăbu- ta necesară. Ne vom ţine de lui şi aurul soarelui. Produse­
— scroafe de prăsilă 546,4 44,3 trainică penlru îndeplinirea funcţiune a unor capacităţi de ceanu. cuvînt. le care pleacă din mîinile lu­
Ovine 9 026,3 582,6 tori, cu 190 mii locuitori mai şi depăşirea planului pe acest 0 producţie noi, capacităţi pe — Da. Schimbul nostru e Cu Maria Hofner discutăm crătoarelor din Fabrica de con­
mare faţă de 1 iulie 1971.
din care : an, realizarea înainte de ter­ care colectivul conta pentru cel care a lansat chemarea. tot despre competiţia în ca­ serve de la Haţeg se înnobi­
— oi şi mioare 5 689,1 171,7 S-au realizat progrese în fo­ men a prevederilor cincinalu­ respectarea cuvîntului său, a Am lansat-o pentru că ne bi­ re se află schimbul său. lează cu aurul aprecierilor
Păsări 22 594,7 4 439,5 losirea resurselor de muncă fost întîrziată de anumiţi fac­ — Am răspuns la chemare
ale tării, prin crearea a noi lui, pentru asigurarea unei tori obiectivi şi colectivul fa­ zuim pe hărnicia oamenilor. bune ale consumatorilor de pe
penlru că în schimbul nostru
Am contat pe faptul că a-
Producţia animală obţinută în zootehnie s-a realizat cu locuri de muncă în ramurile dezvoltări economico-sociale bricii s-a văzut confruntat cu vem pe schimb membri de toţi oamenii ştiu să-şi facă piaţa internă şi externă. Dar
în autodave nu e mai multă
in acest semestru în unităţile precădere pe seama sporirii neaqrtcole. In semestrul i şi mai rapide a patriei noastre sarcini deosebit de mobiliza­ partid, oameni cu o înaltă con­ datoria — zice Maria Hofner.
agricole socialiste a fost mai efectivelor. 1972, numărul salariaţilor a socialiste. toare. Timpul expirat din a- ştiinţă politică şi profesională. Hofnorita — aşa rum îl fe­ căldură ca în inima acestor
mare rierît rea realizată Sn In transporturi, planul pe cest an i-a dat ocazia să-şi de- N-am reuşit încă să ne deta­ minizează numele toti lucrăto­ oameni minunaţi care nu con­
semestrul 1 1971 cu 185,9 mii primul semestru a fost înde­ Consiliul Economic Comitetul de Stat ai Planificării | monstreze lui însuşi că pen- şăm pentru că şi în celelalte rii din fabrică — este convin­ cep să se lamenteze în fata
hl la lapte de vacă, 945 tone plinit în proporţie de 102,1 la | tru puterea oamenilor de a se schimburi sînt oameni la fel să dje faptul că „planu-i plan greutăţilor. In avangarda u-
la lină, 102,5 milioane bucăţi sută la mărfuri expediate şi mobiliza, pentru dăruirea lor de buni. Dar fiecare dintre şi trebuie realizat". Despre nui astfel de colectiv se află
la ouă. Creşterea producţiei de 106,2 la sută la transpor­ Direcţia Centrală de Statistică atunci cind e vorba de presti­ noi şi-a depăşit planul. greutăţi se poate vorbi ori­ comuniştii. In avangardă se si­
tuează Ana Salde, Maria Rill,
giul cîştigat în ani mulţi de — Veţi reuşi de acum îna­ când. Dar ele trebuie depăşi­ Ecaterina Pop, Valeria Opr i-
muncă nici o piedică nu e de inte să vă detaşaţi ? te. E convingerea unui comu­ nu, Maria Teieru şi altele şi
neînlăturat, nici o greutate nu — Vom reuşi. Cind e voin­ nist. alţii.
e de nedepăşit. Planul, mult
sporit cum a fost el însuşit, a — Oamenii aceştia — în­
fost realizat lună de lună cu cheie şeful fabricii, Alexe La-
capacităţile de producţie cu zo, parcă sugcrînd încheierea
care s-a lucrat în anii trecuţi. reportajului nostru — n-au
uitat că au fost multă vreme
— Vedeţi, de aceea noi nu în frunlea producătorilor de
ne- putem lăuda cu angajamen- conserve din tară. Ii staoî-
I te prea mari — spune parcă neşte ambiţia de a reveni iar
scuzîndu-se Traian Părău, se­
cretarul organizaţiei de partid în frunte.
Cită vreme avem în sectoa­
pe fabrică.
rele producţiei materiale, in
toate sectoarele vieţii oameni
stăpîniti de aslfel de ambiţii,
deviza „Cincinalul in patru ani
şi jumătate“ pe caro oamenii
muncii şi-au însuşit-o în in-
tîmpinarea Conferinţei Naţio­
nale a partidului şi a celei de
a 25-a aniversări a Republicii
va rămîne deviza unor oameni
care nu cunosc decit mersul
Muncitoarele Maria Rlll şi Ana Salade, de ia cazancle duplica­
te, se bucurii de aprecierea întregului colectiv al fabricii de con­ înainte.
serve din Haţeg. Foto: V. ONOIU
I.C.S.H. — Şantierul 1 construcţii: Dantelăria metalică ee Înalţă tot mal avlntat la toate oblectlvolo furnalului nr. 0.
ION CIOCLEI
Sîntem pe cale de a păşi in
cel de-al doilea schimb al zi­
lei. E predarea „ştafetei". Dia­
logul lapidar la preluarea şi
predarea „ştafetei" care se
poartă între maiştrii şefi de
schimb Maria Hofner şi Voi­
chiţa Dăbuceanu are ca su­
biect sarcinile ,,la zi". In ur­
mă cu luni de zile, schimbul
Voichiţei Dăbuceanu a chemat
la întrecere celelalte două
schimburi. Obiectivul: realiza­
rea planului în fiecare lună