Page 55 - Drumul_socialismului_1972_07

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 449 © DUMINICA 1« IULIE 1972 3

Cum sînt îndrumate logle-pedlatrle, interne-T.B.C., ----- ■ • jp PI "
dermato-venerice, epidemiolo­
gie, medicina muncli-boll pro­
fesionale şl a brigăzii pe linie CARTEA m SCENA m DISCUL ■ ECRANUL
circumscripţiile sanitare rurale ? economică şi gospodărească.
Graficele de deplasare se res­
pectă...
In practica muncii de în­ a sta cu pălărie pe cap la
Etie fcunoscui faptul că spi­ dau buzna trel-patru medici, Cernii de dos, Bunila, Ghelar, drumare în teren pe care o G O Y A picioarele tronului, repre­
nal«!« unificate din municipii specialişti în diferite ramuri. Boşorod, plus Spitalul din Că- fac medicii specialişti de la zintă totul. Va trece un
?i oraşe coordonează şi în­ Mă iau la zor să le prezint lan şi cel rural din Ghelar. A Spitalul din Brad se impune timp, pînă cînd pictorul ge­ Editoriale
drumă din punct de vedere cutare şl cutare registru. îşi fost fixată ziua de joi ca zi însă efectuarea saltului de la Ecranizarea romanului a crede că ecranizarea este nial va deveni conştient de
profesional activitatea circum- notează, fac observaţii că a- de deplasare la aceste circum­ actuala formă de verificare a „Goya", de Lion Feuchtwan- doar o transpunere fidelă, şi adevărata sa misiune, anume © „Interogatoriu la
•crlptlllor sanitare din me­ numite rubrici nu sînt sufi­ scripţii. Deci, cunoscîndu-se scriptelor la munca concretă, ger, aparţinînd regizorului numai atît, ar fi o eroare. de aceea pe care o ilustrea­ iubire" (Editura Alba­
Atît regizorul, cit şi scena­
diul rural. In acest scop s-a cient de migălos completate, ziua deplasării specialiştilor pe cazuri de bolnavi. Şi este Konrad Wolf şi scenaristului ristul au o viziune a lor ză strălucit ciclul de gravuri tros). In acest roman,
Angel Wagenstein, a obţi­
de care aminteam mai sus.
făcut o riguroaoă împărţire a mai întreabă de una, alta, în­ noştri, medicii de circumscrip­ rău că abia acum se tinde a nut în 1971, ia Festivalul Ion Bujor Pădureanu e-
teritoriului judeţului, stabjlin- tre timp încheie rapid un pro­ ţie îşi pregătesc cazurile mal se aplica metoda aceasta bu­ internaţional al filmului de personală, în centrul căreia Evoluţia lui Goya se da­ vocă anii sumbri al dic­
du-se concret fiecărui spital ces verbal şi pleacă. Uneori deosebite — gravide, copiii— nă şl eficace, ca specialistul la Moscova, Premiul special stă semnificaţia lui Goya în torează sesizării anacronis­ taturii fasciste. Autorul
contextul
melor care mai bîntuie în
artei
universale,
de care circumscripţii răspun­ nici nu opresa motorul maşi­ probleme etc. — care sînt în deplasarea sa la sate să a- al juriului. Urmărind filmul semnificaţia pictorului do Spania: o biserică a catoli­ Îşi propune să elogieze
de, întotdeauna acestea fiind nii cu care au venit...“. consultate împreună cu spe­ corde consultaţii, să indice cu atenţie, ne dăm seama că geniu pentru o Spanie în cismului, acaparatoare, cru­ puterea de rezistenţă,
cele din zona apropiată muni­ Asemenea răspunsuri care cialiştii şi, bineînţeles, mai tratamente, adică să facă o înalta distincţie acordată care ecourile unui Ev Mediu dă şi insinuantă, o inchizi­ demnitatea omului, ca­
cipiului ori oraşului respec­ demonstrează limpede cum în­ bine rezolvate. muncă Intr-adevăr utilă pen­ producţiei studiourilor „Len- întunecat mai persistă. In ţie care dispune de vieţi în­
tiv. ţeleg unii specialişti din spitale Trebuie menţionat modul tru bolnavi. Limitarea la veri­ film" Leningrad şi „Defa" fine, Goya din filmul lui chinate concepţiilor avansa­ pabil să facă faţă tortu­
In discuţiile purtate cu mulţi ficarea scriptologiei — şi aşa Berlin, este pe deplin jus­ te despre lume în timp ce rilor atunci ctnd este a-
medici de la sate am pus şl foarte voluminoasă la nive­ tificată. Asta pentru că „Go­ în restul Europei se Instau­ nlmat de un Ideal nobil.
întrebarea i Ce sprijin primiţi lul circumscripţiilor sanitare ya“ nu este numai o între­ rează secolul luminilor, o
rurale — nu este un act pe
din partea specialiştilor din care pacienţii îl simt în mod prindere cutezătoare, ci o F I L M regalitate net medievală. A- © In Editura Junimea
spitalele care vă coordonează „Eşti cu scriptele la zi? realizare artistică, în primul cel Goya care l-a pictat pe a apărut lucrarea „So­
şl îndrumă î direct. Ei aşteaptă cu totul rînd, cu totul meritorie. „Tocilarul" nu mai este a-
altceva de la doctorul de spi­ cialismul şl cultura de
Răspunsurile primite au fost tal, cu multă experienţă, care O primă remarcă cerută Konrad Wolf este acel mar­ celaşi cu autorul portretelor
multe şi felurite. Vom repro­ vine o dată pe lună în satul de acest film este aceea că tor implacabil al nenorociri­ elogioase ale lui Carol al masă" sub semnătura
duc« sintetic două dintre ele, încheiem un proces verbal lor. proverbiala contradicţie din­ lor umane, pe care le-a IV-lea şi Maria-Luiza, ci e Iul Constantin Potlngă.
mal mult decît elocvente Ia a- De fapt, nu credem că este tre film şi literatură este cu imortalizat atît de convingă­ acel introspectiv cu grimasă Cu o prefaţă de prof.
dresa activităţii specialiştilor cineva care să nu fie de pă­ totul absentă. Această cir­ tor în ciclul de gravuri, in­ amară, chipul căruia se păs­ unlv. Al. Tănase, cartea
ce se deplasează pentru a a- rere că notînd (din goana... cumstanţă a structurii roma­ titulat „Dezastrele războiu­ trează la muzeul din Agen.
Juta munca sanitară din me­ ti maşinii cu motorul neoprit!) nului lui Feuchtwanger a lui" (1810—1814). Donatas Banionis creează pe se adresează mai ales
diul eătesa. Să se ştie că am fost pe aici... cîteva date în carneţel a re­ favorizat, fireşte, filmul cu­ Destinul dramatic al lui acel Goya care în sărăcia celor ce activează In
Dr. George GSlinescu, me­ zolvat mare treabă în îmbună­ plului Wolf-Wagenstein. Dar Goya, surprins excelent de nemăsurată a poporului spa­ domeniul vast al cultu­
dio director la Spitalul rural tăţirea ocrotirii sănătăţii popu­ Feuchtwanger într-un roman niol descoperă acel efect rii. .1
din Ghelar i „Ne bucurăm de laţiei din mediul sătesc. Mun­ devenit celebru pe bună dezamăgitor şi malefic care
un real şl permanent sprijin să-şi îndeplinească îndatorirea conştiincios în care îşi desfă­ ca concretă a medicului spe­ dreptate, este firul roşu al îl împinge la nebunie. In © In seria „Universi­
din partea medicilor de spe­ de îndrumători în teren mal şoară această muncă de teren cialist de la spital într-o cir­ Penfru acestui film. zadar am căuta în el firele tas“ a Editurii Minerva
cialitate de la Spitalul din putem nota multe. Dar să ve­ medicii Eugenia Jujescu, Doi­ cumscripţie sanitară rurală, fie Goya era chinuit o viaţă unei reconstituiri biografice
pedante. „Goya" este o ima­
Hunedoara, care ne Îndrumă dem cum a fost înţeleasă şi na PăSculescu, Vaier Ogneriu, şi numai o zi pe lună, poate melomani întreagă de obsesia de a gine artistică a unui destin a apărut volumul „Dl-
şl coordonează. In mod deose­ cum se urmăreşte împlinirea Emil Olteanu, Cornel Fodor, avea urmări deosebit de fa­ deveni pictorul reprezentativ frămîntat, propriu artistului mitrie Cantemlr şl uma­
bit a celor pe linie de pedia­ acestui deziderat al muncii Paul Iacob, Antone Rişcuţa, vorabile atît pentru medicul ® 45-EDC-10 210 sau al ţârii sale, de a ajunge pe de excepţie. Acesta e meri­ nismul" de Petru Valda.
trie şi ginecologie. Ştim ziua concrete în teren, la nivelul Ion lancovici şi alţii. de circă, care va învăţa foar­ glasul pătruns de un culmile atinse de marele tul principal al unui film
şl chiar ora Ia care vor sosi conducerii unor spitale. — Spitalul nostru coordo­ te multe, cît şi pentru descon­ tulburător şl învăluitor înaintaş : Velasquez. Destulă care se recomandă singur.
la noi, reţinem pentru aceste — încă din 1969 s-a făcut nează şl îndrumă 11 circum­ gestionarea marilor spitale de dramatism al cîntăreţu- vreme, Goya crede că a a-
ore cazurile mal grele şi, îm­ o planificare judicioasă — zic scripţii rurale In localităţile unele cazuri .pe care specia­ lui Jean Păunescu : „Vis junge pictorul curţii regale, al. Covaci
preună cu dînşli, reuşim să eu — a medicilor specialişti Bucureşci, Crişcior, Blăjeni, Bu- listul le-a rezolvat la faţa lo­ de iubire" (Sagno D'A-
le rezolvăm în modul cel mal din spital şi policlinică, care ceş, Ribiţa, Vâlişoara, Luncoiu cului, In teren. Dar cel mai more) de Bigazzi Car-
corect*. să răspundă de circumscripţi­ de Jos, Bala de Crlş, Vata de mare cîştig va fi de partea rlsi, „Prima Iubire". (A-
Dr. ©ctavian Donţu, medic, ile sanitare rurale ce ne sînt Jos, TomeştI şl Buizeştii de more Di una periferia) Spectacole
de peste 15 ani în aceeaşi co­ arondate — ne spune dr. A- Sus — arată dr. Iordan Dra- bolnavilor, a sătenilor, în ge­ de Panzuttl-Danpa, „Bă­
mună — Boşorod i „Sprijin ? lexandru Marinescu, directorul gomir, directorul Spitalului din neral. Deci, se va atinge toc­ iatul care surîde" (II
Vă voi spune cum îl primesc Spitalului unificat din Hune­ Brad. Avem un grafic de de­ mai dezideratul major pe ca- Ragazzo che Sorrlde) Ansamblul folcloric
eu de cele mai multe ori. O- doara. Avem 8 asemenea cir­ plasare în teren a directoru­ re-1 urmărim cu toţii. de Theodorakls Pallavi- „Constructorul“ din Ti­
preşte o maşină la poarta cir­ cumscripţii i Peştişu Mic, Te- lui, a directorului adjunct, a cini şi „întrebarea" (Sto- mişoara prezintă luni la
cumscripţiei. In cabinetul meu liuc, Topliţa, Govâjdia, Lunca brigăzilor de obstetrică-glneco- GH. I. NEGREA ria D-Oggi) de Pallavl- Brad şl Deva două spec­
cini-Carrisi, toate cu tacole de muzică popu­
text românesc de Saşa lară. Capete de afiş 3
Georgescu. fraţii Petreuş, Angela
Buclu şl Lucreţia Clo-
Perle transnormale la şi că populară interpretată banu. central din
© EPD-1 298. Muzi­
Circul
j y de Florica Ungur. Discul Bucureşti îşi continuă
cuprinde printre altele : spectacolele în judeţul
Despre grădinile de vară scriptele responsabilului, nu ajutorul de responsabil (no­ comerţ: ce au totuşi de „Dutu-s-a badea căta-
din municipiul Deva ziarul însă în farfuriile clienţilor. rocul lui că foamea ne cam gînd să facă ? Se poate nă", „D-amu-i vremea nostru. Luni şl marţi el
nostru a mai scris. De curînd, Sîntem sfătuiţi să încercăm trecuse!). „Sînteţi nemulţumiţi sau nu se poate să se facă un lucrului", „Bună dimi­ vor fi oaspeţii spectato­
în raidul intitulat „In grădi­ la terasa „Transilvania". înţe­ de ospătar ? O să luăm mă­ comerţ civilizat în alimentaţia neaţa, nană, „Pînt-ace-1 rilor din Brad.
nile de vară... cine umple legători şl receptivi la păreri­ suri I". El, asta-i culmea! Du­ publică din municipiul De­ bine la nuntă“ etc.
„halba neglijenţei?" am sem­ le altora, urmăm sfatul. Iată pă perlele de anticomerţ de va ? Se poate sau nu se poa­ Scenă din film
nalat o seamă de anomalii din un microfilm al celor întîm- pînă acum, pe care le-am su­ te asigura o varietate a sor­
alimentaţia publică, faţă de plate aici i dintr-o listă imen­ portat cu stoicism, să mai su­ timentelor la aceste localuri
care am publicat şi declaraţi­ să, în care sînt trecute zeci portăm una ? Să acceptăm ca cu mare aflux de turişti, mai
ile tovarăşului Gheorghe Bu­ de preparate, de la cozi de vina să cadă pe cel mai mic ales că printr-o organizare cel
suioc, secretarul Comitetului raci ■ pînă la languste, există pentru greşelile şefilor lui ? puţin ciudată — în timp ce
de partid pe comerţ Deva, prin doar cîteva preparate, însem­ Asta e prea de tot! Ne uităm restaurantul „Transilvania" era
care eram asiguraţi că se vor nate cu pastă roşie. Celelalte lung la omul acesta şi 11 în­ în reparaţii — renovatul res­
lua toate măsurile necesare s-or fi terminat (deşi era ora trebăm : Ospătară e de vină taurant „Bachus“ funcţionează
pentru ameliorarea situaţiei. 15, oră de vîrf)? Ne resem­ că dumneavoastră induceţi în ziua ca pensiune iar seara
Ce măsuri s-au luat vom ve­ năm şl acceptăm ceea ce exis­ eroare şi serviţi prost clien­ este închis ? Poate fi întronat Almanah
dea din constatările făcute tă. Deci o să mîncăm sărmă­ ţii, mai ales acum, în plin respectul faţă de consumatori
fortuit în ziua de 14 iulie a.c., luţe. Ospătară, fericită că ne sezon turistic? Omul nostru pe toată filiera T.A.P.L. De­
la ora prînzului. Spunem for­ poate servi, pleacă şi se în­ se miră. Ca să-l ajutăm, îl va ? UNUI ElEV NEMULŢUMII
tuit pentru faptul că nu am a* toarce... fără sărmăluţe. Nu mai întrebăm ceva: Din lis­ Sau, dacă nu se poate, să Intr-o partidă obişnuită de
vut intenţia să verificăm mă­ mal sînt! Dar ce aveţi ? Antri- ta aceasta falsă de meniu, se recunoască deschis şl să se şah pot fl efectuate teoretic
surile luate. Pur şi simplu ni cot ? Bun ! Ospătară pleacă i- unde treceţi toate bunătăţile, procedeze în consecinţă! A fi nemulţumit pentru o ne­ judeci tu singur opera şi că te gindeşti bine, aceiaşi pro­ 1 000 000 000 000 000 000 000
s-a. făcut foame şi am comis mediat şi se întoarce tîrziu. cîte aţi pregătit în realitate ? dreptate care ţi se face, a cere să nu prezinţi numai judecăţile fesori ţi-au acordat. la răspun­ 000 000 000 000 000 000 000
„greşeala" de a încerca să Ei, ghiciţi? Nu mai sînt antri- Omul nu-şi aminteşte precis T. ISTRATE sâ ţi se facă dreptate, a lupta altora, învăţate, mai mult sau surile orale note de 8 şi 9, ca­ 000 000 000 000 000 mu­
luăm masa la o grădină de coate I Intre timp, la masa clte, dar recunoaşte că lista N. R. Dorim să facem pen­ mereu pentru ca adevărul să mai puţin mecanic, după ma­ re, după cercetarea făcută, sint tări. Pe parcursul dezvoltării
prea mari faţă de răspunsurile
nuale sau după schemele date
triumfe asupra minciunii e bi­
vară. vecină clienţii refuză sărmă­ e mincinoasă, întrucît multe tru T.A.P.L. Deva o precizare. ne. A-ţi exprima nemulţumirea de către tovarăşii profesori. tale. Oare n-ai fost nedreptăţit jocului de şah şl a teoriei,
şi atunci cind ţi s-au dat note
La gramatică, dragă ionică,
Ora 14,30, la „Perla cetăţii". luţele (comandate înainte) mîncăruri trecute în ea nici In întregul judeţ se fac mari pentru dreptate sau echitate, a n-ai răspuns corect la nici una prea mari faţă de răspunsurile capacitatea de asimilare şi de
cere să se înlăture corectitudi­
Ne îndreptăm spre o masă pentru că au fost aduse... de n-au fost măcar preparate eforturi pe toate planurile. nea şi cinstea, a lupta împotri­ dintre cele trei chestiuni obli­ date ? Oare nu mai există şl utilizare de către marii maeş­
din colţul terasei. O ospătară la gheaţă probabil. La noi, In (peşte cu lămîie, saramură de Hunedoara se bucură de un va adevărului, nu numai că e gatorii: la prima ai greşit, la alţi vinovaţi 7 tri a numărului de mutări a
Dragă Ionică, să nu te superi
se ridică alene de pe scaun, schimb, butelia de vin şi o peşte şi multe altele). La orice prestigiu tot mai sporit în firav, dar e şi foarte dăunător; a doua ai făcut confuzii, iar că-ţi mai spun ceva : „şcoala fost diferită de la o epocă la alta.
nu numai pentrif tine, nu nu­
la o treia, pur şi simplu, n-ai
privindu-ne buimacă şl ne în­ sticlă de apă minerală au fost ne aşteptam, dar la o aseme­ ţară şi peste hotare. Numeroşi mai pentru cei care, ascultin- ştiut. (Nu te supăra câ-ţi mai generală“ se scrie cu litere Potrivit afirmaţiilor comentato­
treabă ce dorim. Nu dorim aduse după ce au fost... încăl­ nea manieră de a minţi con­ turişti care poposesc în du-tc, îţi fac hatîrui, dar mai spun ceva: lucrareh la litera­ mici — chiar şi iniţialele — iar rului agenţiei UPI, campionul de
ales pentru opinia publică.
examenul la care al participat,
mare lucru, decît să luăm ma­ zite la soaie probabil. Bine, sumatorii nici nu ne puteam Deva îşi pot face o impresie tură abundă in greşeli privind a fost concurs de „admitere“ şah al Statelor Unite, Boby
folosirea virgulei...).
Ei, bine, pentru că ai strigat
sa. Dar ce ? Ni se oferă... caş­ dar ce mîncăm? Tocăniţă — gîndi! despre judeţul nostru în tim­ în gura mare „Mă simt nedrep­ Dacă la limba şi literatura ro­ şi nu „atmitere“, cum ai scris Flscher, şi-a însuşit de la sora
caval, salam de Sibiu şi — ne oferă ospătară. E chiar ul­ ...Şi acum, după aceste con­ pul puţin petrecut în oraş, tăţit! “, am vrut ca, pe lingă mână ai avut mai mult posi­ tu. La asemenea examene n-a- sa la vîrsta de şase ani apro­
după ce a venit o altă ospă­ tima noastră şansă ? — între­ statări din grădinile de vară timp în care unii servesc si tine, să ştie şi opinia publică bilitatea — sau ai fost învăţat vem voie să ne grăbim 1 No ximativ 1 000 000 000 000 000
putem împiedica şi cădea 1
cit adevăr este în spusele tale.
tară în ajutor — friptură la băm. După gînduri şi frămîn- masa. Este permis oare să lă­ Să pornim de la lucrările mai mult — să memorezi cita­ Ţi-am scris toate acestea din 000 000 000 000 000 000 mu­
te, fapte, nume, scheme etc., la
tavă. Nu că sîntem noi ginof- tări creatoare, se descoperă „Perla cetăţii" şi „Transilva­ săm impresii neplăcute aces­ scrise. Tu consideri total neco­ matematică memorarea repre­ dorinţa de a te convinge dt de tări.
turoşi, dar am dori altceva i un biftec. Da, o să mîncăm nia", întrebăm public pe tova­ tor oameni, datorită deficien­ respunzătoare aprecierile profe­ zintă doar o condiţie parţial necesar este să-ţi cunoşti exact
necesară,
suficientă
cantitatea şi calitatea cunoştin­
dar
nu
comisiile
din
pentru
sorilor
sînt doar atîtea posibilităţi, un biftec şi, în ultimă instan­ răşii Marin Bălescu, directo­ telor alimentaţiei publice, în concursul de admitere. La lite­ pentru rezolvarea problemelor. ţelor, pentru a nu pretinde ni­
specialităţi ale casei, fel de ţă, acesta soseşte sfîrşind rul T.A.P.L. Deva, şi Gheor­ timp ce întregul judeţ luptă ratura română ţi-ai ales subiec­ Ce să-ţi spun despre lucrarea ciodată mai mult decit meriţi, Pe hipodromul din oraşul
pe care ai făcut-o 7 Al răspuns
tul al doilea : „Gînduri şi im­
cit de cinstit este să lupţi În­
fel de „slogane" cu care se calvarul nostru. ghe Busuioc, secretarul co­ pentru creşterea prestigiului presii despre o operă din lite­ complet, dar fără nici o justi­ totdeauna numai pentru ade­ Colombo, capitala Republicii
ficare a formulelor şi calcule­
laudă comerţul. Or fi, dar în După biftea soseşte însă şi mitetului de partid pe său ? ratura română pe care aţi în­ lor făcute, doar la prima în­ văratul adevăr. Shri Lanka (Ceylon), a avut
drăgit-o cel mai mult“, scriind
despre „Baltagul“ Iui Mihail Sa- trebare de la prima problemă; Cu toată dragostea pe care o loc o interesantă întrecere :
doveanu. Am găsit prezentate la celelalte întrebări, precum şi am pentru toţi şcolarii, Iţi do­ alergarea pe distanţa de 200
tema, subiectul, personajele etc., la problema a doua, fie că ai
după cele mai clasice şi preci­ răspuns greşit, fie că nu ai răs­ resc din inimă numai succese, ţyarzi (180 metri). La start s-au
se scheme ale unei analize li­ puns deloc. Concluzia ? For- care să fie produsul real şl prezentat aproximativ 20 de
teraro — deşi, acestea nu ţi muleaz-o singur ! Formulează cinstit al miinllor şi minţii tale. elefanţi conduşi fiecare de că­
s-au cerut — fără a se vedea singur şi aprecierile acestor
nicăieri — dar absolut nicăieri două lucrări, gindindu-le că nu Prof. PAVEL MARZA tre un dresor. La comanda
— prezentarea motivelor pen­ sînt ale talc ! Ce zici, le-ai da „Start", concurenţii pornesc în
tru care al Îndrăgit această o- note mai mari de 5 (cinci), res­ inspector şcolar cursă la pas, îşi ridică trom­
peră, personajele, faptele, pa­ pectiv 4 (patru), notele de pe pentru municipiul Deva pele, sporind treptat viteza.
sajele ... reacţiile pe care le-ai lucrările tale la 1. română, res­ NOTX: Orice asemănare cu Unul dintre elefanţi s-a anga­
Poate în nici un domeniu organele de control ale mili­ de mers el avea un avans de răspundere faţă de acei oa­ avut in timpul şi după citirea pectiv la matematică ? unele situaţii reale, constatate, jat însă într-un finiş atît de
de activitate nu se pune cu ţiei au oprit din parcurs ma­ 2 zile. Dar cu ce risc ? A- meni necunoscuţi, pe care îi operei, învăţămintele desprinse Să nu condamni, deci, numai văzute sau auzite in urma con­ puternic, incit nu a mai putut
atîta necesitate ca în trans­ şini, la volanul cărora se a- ceastă comportare este conse­ numim arbitrar participanţi la pentru tine şi pentru alţii etc. pe profesorii care ţi-au notat cursului de admitere în licee, fi oprit la linia de sosire. îm­
sesiunea iunie 1972, nu este cu
portul rutier colaborarea strîn- flau oameni în pragul obo­ cinţa unei alte conjuncturi. traficul rutier. Trebuia, cu alte cuvinte, să lucrările scrise, pentru că, da­ totul şl cu totul înttmplătoare. prăştiind spectatorii, elefantul
să între oamenii necunoscuţi, selii. Unii dintre ei însă... Conducerea coloanei auto din Dar... Din nefericire, toate care luase o viteză apreciabi­
respectul şi răspunderea re­ trec şi pînă la urmă inevita­ Sf. Gheorghe a trimis în cursă constatările sînt acum tardi­ lă a ieşit pe poarta hipodro­
ciprocă. Aceasta pentru că bilul se produce, cauza fiind lungă, scăpînd de sub control, ve. Dacă au fost expuse în mului, continuîndu-şi cursa pe
în condiţiile dotării cu mij­ lipsa de răspundere, puterea de un şofer care în urmă cu cî­ rîndurile de faţă, autorul a Enciclopedice străzile oraşului. Poliţia a
loace moderne, ale creşterii vi­ 'a recunoaşte că oboseala l-a teva luni a comis un alt ac- făcut-o pentru ca asemenea oprit circulaţia pentru a face
tezei de circulaţie şi ale aglo­ fapte să fie prevenite. Valori spirituale în arhivele clujene drum liber alergătorului.
merării drumurilor publice, Organele noastre de mi­ Oraşul Blaj găzduişte nu­ Specialiştii în materie şi în
pericolul accidentelor creşte, liţie fac cunoscut pe a- meroase vestigii ale trecutu­ In arhivele clujene se păstrează peste două milioane de dresarea elefanţilor afirmă că,
determinat fiind în primul Pe teme de circulaţie ceastă cale că s-au luat mă­ lui, importante obiective şi piese din domeniul istoriei şi culturii, intre care 300 de in­ în ciuda greutăţii sale de
rînd de actele de indisciplină monumente turistice şi isto­ cunabule, scrieri rare, tipărite înainte de anul 1500. Acestui cîteva tone (uneori de patru-
şi bravadă ale unor partici­ suri în sensul intensificării rice. Printre acestea se află valoros tezaur i se adaugă zeci de mii de piese ale arhivei cinci tone), elefantul este ca­
panţi la traficul rutier. controlului pe trasee, pentru clădirile din Piaţa Republicii, de etnomuzicologie. Multe dintre ele constituie, ca vechime pabil să atingă o viteză de
biruit, supraaprecierea pro­ cident, soldat cu incendierea construite in secolul al XVIII-
Din nefericire însă trebuie priilor lor puteri. Ne-am o- unui autovehicul. verificarea modului în care şi valoare ştiinţifică, adevărate „Incunabule" ale muzicii 35—40 km pe oră.
să facem cunoscută con­ prit asupra acestui aspect al conducătorii auto se încadrea­ lea, şi casele memoriale ale noastre populare. Aproape 15 000 creaţii populare, vocale şi
statarea că mai sînt în­ lipsei răspunderii omului de Aceste abateri au fost plă­ ză în mersul programat, ur- cărturarilor Gheorghe Şincai Instrumentale sînt înregistrate pe benzi de magnetofon, circa
că destui asemenea oameni la volan, faţă de participanţii tite scump de oameni nevino­ şi Timotei Cipariu. Pe o co­ 1 000 sînt imprimate pe cilindri de fonograf, iar restul fac
la volanul maşinilor, care la trafic, pentru că în ziua vaţi, care, în paranteză fie mînd ca acei şoferi care au lină care predomină localita­ parte din fondul notaţiilor după auz. Arhiva datează din Organizaţia internaţională
cred că „nu-i vede nimeni", de 4 iulie 1972, din această spus, abia îşi începuseră con­ depăşit timpul de mers sta­ tea se înalţă „Teiul lui Emi- anul 1949 şi a fost alcătuită din materialul folcloric cules pentru protejarea păsărilor a
cînd comit greşeala, că a nu cauză, la intrarea în Orăştie, cediul. bilit să fie îndrumaţi spre nescu“, de unde poetul a ad­ în judeţele Satu Mare, Maramureş, Bihor, Sălaj, Cluj, Bis- hotărît să construiască pe
respecta viteza legală înseam­ s-a produs un accident pe cît Se pune firesc întrebarea i staţiile de parcare pentru a mirat oraşul, exclamind : „Te triţa-Năsăud, Alba, Harghita şi Bacău. Sînt reprezentate, de Insula Coussen din Oceanul
nă „a face dovada curajului" de stupid, pe atît de grav putea fi evitat acest acci­ se odihni. salut Romă mică". Un impor­ Indian o mare rezervaţie şi o
ori că conducînd pe zi multe prin consecinţele sale: 4 dent ? Răspunsul este catego­ tant monument al naturii — asemenea, dar în mal mică măsură, zonele folclorice Sibiu, Staţiune ştiinţifică de ornitolo­
ore „ca să cîştige timp", a- morţi, un rănit grav, 2 auto­ ric afirmativ: dacă lui Poe­ Maior GHEORGHE MIMAI stejarul lui lancu — străju­ Braşov, Hunedoara şi Covasna. gie. Suprafaţa insulei este de
jung mai devreme la destina­ vehicule avariate, mari pagu­ naru Toma nu i se încredinţa şeful serviciului circulaţie ieşte de peste 600 de ani în _J aproximativ 27 km pătraţi.
ţie. Dar., dincolo de actele de be materiale. Şoferul Poenaru o asemenea cursă; dacă aces­ din cadrul parcul oraşului. Tot la Blaj Condiţiile pentru popularea
„bravură", se află de fapt e- Toma, aflat la volanul unui ta respecta programul de Inspectoratului judeţean a fost înfiinţată (în 1754) insulei cu păsări sînt foarte
goismul, lipsa de răspundere autotractor cu şea, aparţinînd mers; dacă simţea cuvenita al Ministerului de interne „Şcoala de obşte", unde fii de favorabile: lipsesc cu desăvîr-
a omului de la volan. Nu in­ Autocoloanei din Sf. Gheor­ iobagi învăţau carte pentru Tăcere, nu glumă! Disneyland-2 şire pisicile, bufniţele şi alţi
tenţionăm speculaţii, dar se ghe, a adormit o clipă, pier­ a deveni luminătorii satelor. duşmani neîmpăcaţi ai păsări­
cuvine subliniat faptul că zând controlul volanului, a Liceul agricol din localitate Thomas William Edward Disneyland va avea un lor. In centrul insulei se află
angajîndu-se în depăşiri ne­ lovit un alt autotractor cu are o grădină botanică şcola­ Coke, conte de Leicester, puternic concurent. In micul o stîncă de granit înaltă de
regulamentare el nu se gîn- şea, cu care s-a intersectat, ră creată în 1881, considerată este un vechi membru al stat american Maryland, o 70 metri pe care există zeci
deşte o clipă măcar că-1 pune după care a izbit aproape a fi cea mai veche din Eu­ Camerei Lorzilor. El a îm­ de mii de cuiburi aparţinînd
în pericol pe > colegul lui, că frontal în autoturismul „Fiat- ropa. plinit recent 22 de ani de întreprindere a început con­
struirea unui nou Disney­
cirrulînd cu viteză excesivă 1300“, ce venea din sens o- ★ cînd a devenit membru al land care va costa 65 mi­ diferitelor specii de păsări.
în localităţi poate comite în pus. Detaliile cad în compe­ acestui for legislativ. In lioane dolari. Noul loc de
în orice clipă un accident, că tenţa organelor- de anchetă, Un document consemnează ziua aniversării „evenimen­ distracţii va cuprinde spaţii
conducînd multe ore la vo­ conjunctura în care s-a produs faptul că. la 23 mai 1762, a- tului", , lordul a luat pentru largi rezervate reproducerii
lan, oboseala îşi spune pînă acest tragic accident se cere dică acum 210 ani, s-a pus prima oară cuvîntul, după o Specialiştii japonezi au creat
la urmă cuvîntul, inevitabilul supusă judecăţii opiniei pu­ piatra fundamentală la con­ tăcere de 22 de ani. Ziariş­ de peisaje de pe vremea A- rinichi artificiali cu un dia­
producîndu-se cu consecinţe blice. Şoferul Poenaru Toma strucţia Palatului baroc din tii au aflat însă că „tăce­ mericii pionieratului, un u- metru de cinci centimetri. Efi­
dintre cele mai grave. a comis accidentul după ce a Oradea. Acest important edi­ rea“ în Camera Lorzilor a riaş acvariu, o rezervaţie de cienţa lor a fost demonstrată
animale sălbatice, săli de
Prevenirea unor asemenea condus efectiv 20 ore la vo­ ficiu, ale cărui lucrări de con­ familiei sale este mult mai cinema şi de teatru, hote­ în perioada experimentării la
consecinţe a determinat orga­ lan, deşi programul de mers, strucţie au durat 15 ani. şi lungă... Intr-adevăr, bunicul luri etc. Disneyland-2 va fi
nele de resort să introducă aflat asupra sa, prevedea 9 care dispune de 117 încăperi, său nu a luat niciodată cu- gata în anul 1976 şi, după un număr de peste 200 cîini-
mersul programat, al curselor ore de conducere. La ora la găzduieşte în prezent presti­ vlntul timp de 67 ani cît a cum nădăjduiesc organizato­ cobai. Aparatele similare, uti­
lungi, prin care se limitează care a comis accidentul, tre­ giosul Muzeu al Ţării Crişu- ocupat fotoliul în Camera rii, numărul vizitatorilor în lizate în alte ţări, sînt mal
numărul orelor de conducere buia să se afle la punctul de É MM : , . . rilor, una din cele mai de Lorzilor, iar tatăl său a tă­ acest prim an de existentă
pe zi, în funcţie de mai mul­ încărcare în Sadu, cu... o oră seamă instituţii de acest fel cut timp de 32 de ani! In complexe şi au parametri mal
te elemente care nu fac o- înainte de a porni în cursă din România, El posedă peste total, deci, 121 ani de tăce­ va atinge cifra de cinci mi­ mari, ceea ce face ca ele să
200 000 de piese, multe de o
biectul rîndurilor de faţă. spre Sf. Gheorghe. Iată un aspect al accidentului de la Orăştie. re! lioane I fie mai costisitoare şi mai pu­
Cu toate acestea, nu o dată De fapt, faţă de programul valoare inestirpabilă. ţin eficace.