Page 57 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 57
ïm*rs MwfeinMiii fi Proletari din toate tarile umfi-vă !
Plenara Comitetului
m
Central al Partidului
Comunist Român
Luni 17 iulie a.c., a avut loc şe al partidului, tovarăşul Nicolae
dinţa plenară a Comitetului Cen Ccauşescu, la Conferinţa Naţiona
nnrim in in
tral al Partidului Comunist Ro
• «-rv.Mît: lă a P.C.R.
n-tiVf mân.
Au fost, de asemenea, aprobate
Plenara a adoptat în unanimita
unele măsuri cu privire Ia desfă
te tezele asupra principalelor pro
ANUL XXIV Nr. 5 450 MARTI 18 IULIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI bleme cuprinse în raportul care va şurarea lucrărilor Conferinţei Na
fi prezentat de secretarul general ţionale.
KBSSSSEBSSam
IN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P. C. R. Preşedintele Consiliului de Stat,
Şl A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
a primit pe guvernatorul militar
C o I e c t i w e I e m u n c i t o r e ş t i al Statului de sud-est ai
h u n e d o r e n e î ş i c o n e c t e a z ă Republicii Federale Nigeria,
general de brigadă, U.J. Esuene
generos energiile in marea bătălie Preşedintele Consiliului de industriilor şi turismului, pre
Stat al Republicii Socialiste
România, tovarăşul Nicolae cum şi de Soji Williams, am
basadorul Republicii Federale
Ceauşescu, a primit, luni du- Nigeria la Bucureşti.
La primire au luat parte
pă-amiază, pe guvernatorul
. C I N C I N A L U L Î N militar al Statului de sud-est Ion Pâţan, vicepreşedinte al
Consiliului do Miniştri, minis
al Republicii Federale Nige
ria, general de brigadă U. J.
Vasile Patilineţ, ministrul eco
Esuene, care face o vizită în trul comerţului exterior, şl
Centrala termoelectrică a Uzinei „Victoria“ clin Călan, c un nomiei forestiere şi materiale
punct nodal in activitatea sa. Aici, la acest punct nodal, lu ţara noastră.
crează cu multă răspundere operatorul principal loan Tiriac. Oaspetele a fost însoţit de lor de construcţii.
Foto: V. ONOIU In cadrul convorbirii care a
Patrick Odey Odo, ministrul avut loc cu acest prilej au
fost abordate probleme ale
P A J R U A N I $ 1 J U M A I A I E
relaţiilor bilaterale, exprimîn-
du-se dorinţa de a dezvolta
Au începuf lucrările de consfrucfie la şi intensifica aceste relaţii, în
diverse domenii, în interesul
ambelor state, al cauzei păcii
şi colaborării în lume.
Schimburi cu Fabrica de ciment Chişcădaga A avut Ioc, dc asemenea,
Strălucit bilanţ al angajării producţie mărită In vederea acoperirii ne gurat prin benzi transportoa executarea lucrărilor de or un schimb de păreri asupra u-
nor probleme ale vieţii inter
BARZA. Din dorinţa de a cesităţilor mereu crescîndc re ce însumează o lungime ganizare a şantierului. Do naţionale actuale.
întrevederea s-a desfăşurat
de materiale de construcţii
totală de peste 10 km. Vor
taţi cu buldozere, excavatoa
intimpina Conferinţa Naţio şi pentru valorificarea supe fi folosiţi ca lianţi principali re şi alte maşini de mare într-o atmosferă cordială.
nală a partidului cu apre
poporului în marea întrecere ciabile sporuri de producţie rioară a imenselor rezerve cenuşa rezultată de la ter capacitate ei lucrează în
de calcar şi argilă din judeţ
mocentrala Mintia şi zgura
prezent la amenajarea plat
la extracţia de minereu, co
lectivele de muncă de la la Chişcădaga va fi constru de la furnalele hunedo.rene. formei zonei grupului social, A
ită în acest cincinal o mo
Lucrarea proiectată de In
Întreprinderea minieră Bar dernă fabrică de ciment şi stitutul de proiectări pentru urmînd ca în următoarele
In pragul deschiderii lucră mestru producţia industrială a zate ale statului s-au construit za au hotărit ca toate schim var. Obiectivul este prevăzul materiale de construcţii din zile să treacă la executarea In pagina a lll-a
rilor ¡naltului forum al comu înregistrat un ritm de creşte şi pus în funcţiune 121 capa burile. de ieri şi pînă la cu două linii tehnologice de Bucureşti va fi executată de lucrărilor de bază.
niştilor români, ziarele ne-au re de 12,6 la sută, faţă de pe cităţi de producţie industriale, sfîrşitul săptăminii, să le ciment şi una de var, pre Trustul de construcţii indus Atacarea lucrărilor Fabricii
adus in faţă comunicatul cu rioada corespunzătoare a a- numeroase construcţii agrozo declare schimburi cu pro cum şi cu perfecţionate triale din Timişoara ajutat de ciment Chişcădaga se
privire la îndeplinirea planului nului trecut. Sporurile obţinu otehnice, au continuat lucrări ducţie mărită. instalaţii de desprăfuire,
de stat pe semestrul I al a- te la principalele produse, le pe şantierele unor mari o- Prin această măsură eco- la o serie de lucrări şi de înscrie printre realizările
cestui an — tabloul sintetic, de continua lor diversificare şi biective. nomico-organizatorică, izvo- în vederea prevenirii po alte unităţi din judeţul nos deosebite ale judeţului în SP()RT
o impresionantă expresivitate îmbunătăţire calitativă, oglin Corespunzător creşterilor în rită din iniţiativa şi hotă- luării atmosferei. Transpor tru. De cîteva zile construc făptuite în cinstea apropia
şi semnificaţie, al progreselor dite în datele comunicatului, registrate în dezvoltarea sus rîrea comuniştilor, a tutu tul materiilor prime princi torii timişoreni au sosit la tei Conferinţe Naţionale a
remarcabile înregistrate în dez atestă angajarea colectivelor ţinută a economiei naţionale ror muncitorilor din subte pale din carieră va fi asi .. Chişcădaga unde au • început partidului.
voltarea economico-socialâ a industriale in satisfacerea tot nivelul material şi cultural al ran, I. M. Barza va înregis
ţării în acest an dominat de mai deplină a cerinţelor eco poporului a urcat la noi cote. tra în această săptămînă a
cele două măreţe evenimente nomiei naţionale cu bunuri S-au creat numai în acest se Conferinţei Naţionale a par
- Conferinţa Naţională a par materiale în care se încorpo mestru 300 000 de noi locuri tidului considerabile canti
tidului şi aniversarea a 25 de rează, cu eficienţă sporită, un de muncă, au crescut venitu tăţi de minereu extrase pe
ani de la proclamarea Repu grad mai mare de tehnică şi rile băneşti ale populaţiei cu ste sarcinile de plan. Duminică pe ogoarele judeţului
blicii. tehnicitate, de talent şi inge 8,3 la sută, s-a majorat alo __!
Nicicînd în anii timultuoşi ai niozitate. Acestea se oglindesc caţia de stat pentru copii, au
edificării socialiste, bilanţul în şi în faptul că în primul se sporit cheltuielile de la buge
făptuirilor noastre n-a fost mai mestru a sporit productivitatea tul statului pentru învăţămint, ANGAJAU CU lOATt HUM Şl MIJLOACtU il MAREA
rodnic şi mai plin de strălu muncii, s-au redus consumu cultură, ocrotirea sănătăţii şi Mai repede şi
cire ca astăzi. Marea întrece rile specifice, cheltuielile ma alte nevoi sociale. In primul
re închinată Conferinţei Na teriale de producţie, a cres semestru, se arată în comuni de bună calitate
ţionale a partidului, pentru în cut corespunzător rentabilita cat, au fost date în folosinţa
deplinirea cincinalului inainte tea producţiei, s-a amplificat oamenilor muncii 28,7 mii lo GURABARZA. Cu cîtva
de trmen, a determinat creş exportul. cuinţe, iar volumul mărfurilor timp în urmă, mecanicul ÎNTRECERE, $1
terea economică în ritmuri Alături de colectivele mun vindute prin comerţul socialist Nicolae Boldea — împreu
înalte a ţării. S-a dezvoltat citoreşti din industria ţării, oa a sporit cu 7,8 la sută. nă cu echipa sa — a înce
potenţialul economic al ţării, menii muncii de pe ogoare Strălucitul bilanţ al acestor put lucrările de reparaţii
a continuat procesul moder şi-au sporit eforturile în di succese, în care judeţul nos capitale la moara flotaţiei
nizării tuturor ramurilor eco recţia dezvoltării şi moderni tru se înscrie cu realizări de a 4-a din cadrul uzinei de AU MUICII CU IA L RECOLTEI
nomiei naţionale, s-a realizat zării bazei tehnico-materiale a seamă, oglindite în îndeplini preparare. Dovedind price
o valorificare mai deplină a agriculturii, a executării Ia rea exemplară a prevederilor pere şi hărnicie, animaţi de
marilor resurse materiale şi u- timp a lucrărilor agricole, pen planului şi angajamentelor a- dorinţa de a raporta un
mane ale ţării şi, pe aceste tru obţinerea unor însemnate sumate în cinstea Conferinţei succes deosebit Conferinţei Zilele care ne-au mai des
baze trainice, a sporit eficien sporuri de produse în cultura Naţionale a partidului, anga Naţionale a partidului, co părţit de Conferinţa Naţiona coltăm 20 ha grîu, iar mec!
ţa activităţii economice, au cerealelor, in legumicultură şi jează pe toţi oamenii muncii munistul Nicolae Boldea şi lă a partidului — eveniment ln C.A.P. şi I.A.5., duminică, s-a sfrîns nizatorii Vaier Mărgău şi Tot
. crescut venitul naţional, nive zootehnie. hunedoreni, alături de întregul echipierii săi au finalizat de însemnătate istorică în via der Nicodim, ajutaţi de cc
lul de viaţă a celor ce mun Procesul dezvoltării rapide a popor, să muncească cu toată lucrările cu 10 zile mai de ta economică şi socială a pa recolta de păi oase de pe aproape 900 operatorii Aurel Dăncesc, Pai
cesc. economiei naţionale este mar abnegaţia şi dăruirea pentru vreme decît era termenul triei şi poporului nostru — lin Bocan, David Ştefoni şi Ii
sif Udroni, care sînt pe săni
a dobindi noi şi hotăritoare
Are o majoră însemnătate cat de continuarea la nivel au polarizat forţele şi ener
izbînzi în înfăptuirea înainte stabilit. De remarcat că re ha, au fost balotate paiele de pe 550 balotează şi scot snopii la c;
pentru progresul general al superior a programului de in de termen a obiectivelor cin paraţia a întrunit calificati giile lucrătorilor de pe ogoa pătul tarlalelor de pe 20 h,
ţării faptul că în primul se vestiţii. Din fondurile centrali cinalului. vul foarte bine pentru ca re în marea bătălie a strîn- ha, iar la arii s-a transportat recolta La transportul recoltei şi t
litate. gerii recoltei. Ţăranii coope baloţilor lucrează loan Viţii
ratori, mecanizatorii, lucrăto nescu, şofer pe autocamiom
rii din I.A.S., toţi oamenii de pe aproape 100 ha. In acelaşi timp cooperativei, Lăscuţ Balica, c
muncii de pe ogoare şi-au o remorcă, precum şi mi
concretizat prin muncă spor s-au eliberat de paie 550 ha, au fost mulţi încărcători.
DELEGAŢI LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI Intre cei care se evidenţi,
nică hotărîrea de a obţine noi
şi importante succese în ac
arate şi îns imînţate cu culturi succesive ză în muncă am fost solicita
tivitatea lor, pentru a cinsti
aşa cum se cuvine Conferinţa să amintim şi pe Ana Dă)
însemnate suprafefe de teren. cesc, Iudita Ştefoni, Savel
Naţională a partidului. Dăncesc, Iudita Mihăiesc, Mi
Comuna Toteşti. O mare e- rioara Turc, Maria Mălines
Rodnicia mulaţie în muncă am întîlnit Ana Ştefoni, Ana Udroni, Si
duminică pe ogoarele C.A.P.
din Toteşti. E ora 11,30. Po O activitate susţinută s-a desfăşurat în veta Paveloni, Rezi Nicules
1
de la combine. In această
pămîntuiui posim în lanurile de grîu ale această zi şi la bazele de recepţie. Uni s-au făcut şi două transportu
brigăzii din satul Păclişa. Aici
lucrau grupate combinele con la baza de recepţie unde s-a
predat 8 000 kg grîu. Am pi
1 poate fi sporită Mihuţoni, Gheorghe Clep, Si- tăţile de producţie au transportat şi răsit pe aceşti oameni harnii
duse de Valentin Simina, loan
mion Mălăiştean şi Viorel Tă- predat în baze peste 400 tone grîu şi şi am pornit spre altă loc«
litate.
măşoni. Pe o combină Gloria
A prin muncă... lucra însuşi şeful secţiei de orz. nurile cooperativei din sati
Comuna Rîu de Mori. In li
mecanizare, loan Rişcuţă, îm
Ostrov lucrau de zor la ri
rodnică preună cu mecanizatorul Ion coltarea griului trei combin
Ion.
activ la organizarea şi pu cooperativei din Toteşti că Preşedintele cooperativei, conduse cu măiestrie de mi
canizatorii Ion Iosivoni, Co:
nerea în funcţiune a atelie în ultimii zece ani, de cînd Pavel Turcu, inginerul şef Vi- Tot duminică au fost recoltate furajele nel Niculescu şi Moise Bojii
rului de armături metalice. comunistul Pavel Turcu es sarion Cvaşa şi brigadierul de iar pe combine se aflau Coi
Oamenii, comuniştii îndeo te preşedinte, cooperativa cîmp Artur Vaserman ne in de pe aproape 120 ha şi s-au transpor
sebi, îl cunosc foarte bine lor s-a dezvoltat şi s-a întă formează că oamenii se stră N. BADIU
în calitatea sa de secretar
Din cei 32 de ani munciţi, Izvorul oricărei bogăţii rit continuu. In prezent a- duiesc să obţină şi în această tat peste 330 tone fînuri. N. PANAITESCU
pe ultimii trei i-a pus în al comitetului de. partid pe este munca. Nimic nu vine verea obştească trece de 8 zi rezultate bune. Cu combi
slujba dezvoltării uneia din întreprindere, al unei tinere de-a gata. Totul se obţine milioane lei, iar anul acesta nele — ne spun dînşii — re- (Continuare in pag. o 2-a)
tre cele mai tinere unităţi dar puternice organizaţii de cu muncă şi cu sudoare — realizează o producţie glo
partid, care a crescut de
economice din judeţ : între ne spunea tovarăşul Pavel bală de peste 4,5 milioane
prinderea dc prefabricate peste şase ori în trei ani, Turcu. lei. Ferma zootehnică are
din beton Deva. Toţi mun numărînd în rindurile ei Munca politică de educa 739 capete bovine, depăşin-
citorii de aici cunosc ulti mai mult de 250 de comu ţie a maselor desfăşurată du-şi planul anual pe 1972
mele două inovaţii ale mais nişti. de comunişti a condus la cu 89 capete, precum şi de
trului principal Nicolae De- Dacă după numai trei ani dezvoltarea conştiinţei. la 497 ovine. A fost, de aseme
vian — „Şablon pentru su de la intrarea în funcţiune, întărirea răspunderii ţărani nea, realizat planul anual la
darea prin puncte a carca I.P.B. Deva a obţinut — în lor cooperatori faţă de mun brînză de oi şi lină. Coope
selor pentru fişiile cu go anul 1971 — Steagid roşu şi că, faţă de rezultatele ei rativa a livrat la contract
luri“ şi „Debitarea centra Diploma de întreprindere concrete. La noi munca se 44 capete tineret bovin în
lizată a toroanelor" — care fruntaşă pe ţară, în concu cîntăreşte în tone de cere grăşat, 6 capete bovine adul
aduc anual beneficii între renţă cu întreprinderi simi ale, cartofi, carne, lapte, te, 161 miei, cu 56 capete
prinderii de peste 400 000 lare din ţară, dar cu mai lină şi alte produse. Fieca mai mult decît prevedea
lei. Dar muncitorii de la multă experienţă productivă re cooperator s-a convins planul, şi 22 ovine adulte.
I.P.B. Deva îl cunosc pe şi de mai mari dimensiuni, că cu cît producţiile sînt Cooperativa dispune de o
maistrul principal Nicolae meritul este în primul rînd mai mari, cu alît creşte pu fermă pomicolă care ocupă
Devian şi ca un bun peda al comuniştilor, al acestor terea economică a coopera o suprafaţă de 151 ha. din
gog, calificînd la locul de oameni harnici şi talentaţi, tivei. cîştigurile lor proprii, care 105 ha livadă intensi
muncă — în meseria de fie- iar condiţiile de viaţă devin vă. Şi în acest an la cultura
rar-betonist — mai mult de G. DUMITRU tot mai bune. N. ZAMFIR
Pentru prima dată Ia C.A.P. Sîntandrci păioasele s-au recol
20 de muncitoare, îl cunosc Este un fapt cunoscut şi tat cu combina de tipul „Gloria“, pe caro o vedeţi in imagine, preocupare de scamă pentru cooperatorii de la C.A.P. Pricaz.
Acţiunea de eliberare a terenului a constituit duminică
ca un participant direct şi (Continuare în pag. a 2-a) recunoscut de toţi membrii (Continuare In pag. a 2-a) condusă de mecanizatorul Vasile Plenar.