Page 6 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 6
1
BP5 V-Ll! l' uvv- > ¿ w
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 437 © DUMINICĂ 2 IULIE 1972
wriBBtiamwn ■ g ^fffiflpCT«3gfisage^<4^^ îKt^âlîtTOT^Çi^î^TIS^raGPCTr^j^ICT^^^V/fc ¿MRI
0 vibrantă dewîză Conducerea şi îndrumarea organizaţiilor II. ï. C.
(Urmare dfn pag. 1} tului că există cîte o singură mal bun vînzător", „Cunoaş organizaţiile U.T.C. din care
m u n c i t o r e a s c ă organizaţie U.T.C. pentru fie de părere că activitatea pe fac parte, iar controalele or
terea legilor" şi altele. Sînt
ganelor municipale U.T.C. să
care secţie, deşi se lucrează,
tul în care este condus şl în în S din cele 4 secţii, cu foc care o analizăm ar ctştiga în fie mal concrete şl cu rezul
drumat comitetul U.T.C. de continuu. Din această cauză, prestigiu şi eficienţă dacă tate mal bune.
Aron Colcer, prim-seoretar
către comitetul de partid să tinerii nu pot să participe conducerile întreprinderilor al Comitetului municipal de
însufleţeşte existe şl la nivelul organiza la toate adunările organiza ar fi mai mult în mijlocul partid Deva : In această pe
ţiilor din secţii.
tinerilor.
ţiei. De asemenea, cred că
Octavlan Mireştean,iprim-se-
Roman Şerban, secretarul
evenimente Istorice, cu sem
comitetului de partid de la sarcina îndrumării tineretu cretar al Comitetului muni rioadă, cînd întîmpinăm două
lui nu trebuie să fie o pro
I.R.E. Deva : Secretarul comi blemă numai a secretarului cipal ^ U.T.C Deva; Organi nificaţii deosebite — Confe
tetului U.T.C. este pus la cu U.T.C., ci a tuturor membri zaţiile U.T.C. din municipiul rinţa Naţională a partidului
h u n e d & r e n e în faţa comitetului de par lor de partid. nostru cuprind aproape 9 000 şi cea de-a 25-a aniversare
rent cu sarcinile care stau
a proclamării Republicii, o
de tineri care participă in
Ioan Rusu, secretarul co
importanţă deosebită o are
mitetului de partid de la
tid, cu cele din şedinţele de
instruire. Unele organizaţii E.M. Deva : In activitatea e- tens la realizarea sarcinilor şi participarea tinerel gene
productive din întreprinderi.
de partid analizează perio conomică trebuie să îmbi Se poate spune că există din raţii la înfăptuirea obiective
dic activitatea organizaţiilor năm avîntul şi energia tine- partea tuturor organizaţiilor lor majore care ne stau în
U.T.C. Pentru îmbunătăţirea
faţă. Elanul şi energia tine
C I N C I N A L U L acestei munci eu zic că tre retului, receptivitatea la
buie să se pornească de la
nou şi pasiunea sa revoluţio
planificarea activităţii. De VIAJA DE PARTID nară reprezintă un remarca
multe ori secretarii U.T.C. bil factor dinamizator al pro
înţeleg că sprijinul înseamnă retului ou experienţa înain de partid o preocupare sus gresului. In acest context, or
ganizaţiile de tineret trebuie
ca secretarii de partid să le
ÎNAINTE DE facă munca lor. Optica a- tată şi vom obţine rezultate ţinută pentru conducerea şi să fie mai îndeaproape în
deosebite. De exemplu, mina
sprijinirea eficientă a orga
ceasta trebuie înlăturată cu
drumate şi conduse de orga
desăvîrşire. Avem tineri Deva a fost dotată ou utila nizaţiilor U.T.C. Vom putea nizaţiile de partid, trebuie
je perfecţionate care necesi
vrednici care răspund la toa tau aplicarea unor tehnolo obţine rezultate şi mai bune întărite cu cadre recrutate
te chemările ce se fac, chiar gii noi de lucru. Foarte mulţi dacă comitetele de partid vor din rîndurile clasei munci
noaptea. Dar nu am făcut tineri s-au adaptat repede la da dovadă de mal multă e- toare, ou spirit revoluţionar,
prea multe pentru viaţa lor xigenţă faţă de tineri şi vor cu spirit muncitoresc, pentru
Qbsecfgv d© seamă la Fabrica de cheresfea Yafa : culturală. aceste maşini tocmai datori controla îndeplinirea sarcini ca într-adevăr să răspundă
iniţiativele Liviu Pogan, secretarul tă calităţilor arătate. Este lor de către aceştia. La rîn- cerinţelor pe care le pune
i comitetului U.T.C. de la Şan necesar să fie pusă de acord dul său, tineretul trebuie să partidul în faţa lor. In ace
aibă mai multă ambiţie în
şi structura organizatorică a
Valorificarea superioară a masei lemnoase preparatorilor tierul nr. 1 construcţii : E- organizaţiilor U.T.C. cu cea muncă. Lucaciu, secretar laşi timp, organele şi orga
nizaţiile de partid trebuie să
xistă o mare fluctuaţie a se
a organizaţiilor de partid. Se
Mircea
cretarilor U.T.C. de la un
considere munca de educare
trec dincolo de
impune, de asemenea, ca se
loc de muncă la altul. Ar
a tineretului ca o sarcină de
partid Deva: Secretarii co
trebui ca şi conducerea ad cretarii U.T.C. să aibă o ac al Comitetului municipal de prim ordin, permanentă, de
Dezvoltată de prea puţin nui nou gater cu producti pentru valorificarea masei porfié uzinei ministrativă să ţină cont te tivitate mai largă pentru a mitetelor de. partid trebuie ea depinzînd viitorul socie
timp pentru a fi cunoscută vitate ridicată. Cel mai de lemnoase şi de găsire a u- acest fapt şi să nu le mai putea ajunge la locul de să reţină că îndrumarea tăţii, al naţiunii noastre so
îndeajuns, Fabrica de che osebit succes pe care-1 ra nor soluţii tehnice pentru schimbe locul de muncă, în- muncă al fiecărui utecist în şi conducerea organizaţiilor cialiste.
restea Vata de Jos aparţi portăm în cinstea confe folosirea oricărui cit de trucît pînă alegem un alt se parte. U.T.C. este o obligaţie care Aceste generoase şl mereu
© Colectivul- secţiei sfă-
nătoare U.E.I.L. Hunedoara rinţei sînt realizările Pe mic deşeu. rîmare s-a angajat: „Nici jj cretar organizaţia îşi duce Octavian Ciortea, secretarul se cere îndeplinită cu cel actuale idei au constituit şt
îşi croieşte drum sigur în care le-am obţinut în ve Un prim efect al acestor- un minut de staţionare a activitatea mai slab. De a- comitetului de partid de la mai înalt simţ de răspunde baza discuţiilor care s-au
întrecerea forestierilor din derea valorificării superi preocupări se observă nu cuptoarelor din lipsă de semenea, întîmpinăm greu I.M.C. Bîrcea: Am luat mă re. Trebuie să se insiste ca purtat la această masă ro
judeţ. In primele cinci oare a materiei prime. Fi numai în perfecţionarea minereu". tăţi cu ţinerea adunărilor de suri ca pe lingă organizaţii fiecare comitet U.T.C. să ac tundă. Ideile şi experienţele
luni ale anului colectivul ecare muncitor din fabrica activităţii productive a fa organizaţie. le U.T.C. să existe cîte doi ţioneze de sine stătător şi în bune exprimate în acest dia
de aici a produs peste pre noastră se evidenţiază în- bricii, ci şj In obţinerea © „Recuperarea tuturor Nicolae Devian, secretarul membri de partid care să se acelaşi timp sub privirile or log trebuie să fie aplicate
vederi 470 mc cherestea, tr-un anume fel, prin se unor efecte economice ne- pieselor de schimb care se comitetului de partid de la ocupe de învăţămînt şi de ganelor de partid. Să se ac în mod corespunzător şi cu
îndeplinindu-şi astfel cu riozitatea şi competenţa la întîlnite încă la fabrica pot recondiţiona şi execu I.P.B. Deva: La noi a fost ridicarea nivelului- profesio ţioneze pentru a trezi răs răspundere în activitatea vii
prisosinţă angajamentul re locul de muncă; prin dis- noastră. Şi toate acestea se tarea lucrărilor de recon- ales un nou secretar al co nal al tinerilor. Nu toţi s-au punderea membrilor de par toare a organelor şi organi
înnoit în cinstea Conferinţei cemămîntul cu care mun răsfrîng în condiţiile de diţionare în secţii" — ini mitetului U.T.C. Din februa achitat de sarcini. Pe viitor, tid, care sînt şl utecişti, în zaţiilor de partid, pentru .
Naţionale a partidului. Sar ceşte pentru a răspunde muncă şi de viaţă ale fo ţiativa lansată de comu rie, cînd a fost analizată ac vom pune un accent mai ma sensul că aceştia să se ocu conducerea şi îndrumarea
cina de export a fost de acestei cerinţe majore rea restierilor noştri. nistul Gheorghe Adam a tivitatea comitetului U.T.C., re pe conducerea şi spriji pe conoret de activitatea din organizaţiilor U.T.C.
păşită cu 6 Ia sută; chel firmate de curînd de tova Destinul fabricii se meta fost preluată şi generali fiecare membru al comitetu nirea organizaţiilor U.T.C.
tuielile de producţie au cu răşul Nicolae Ceauşescu, la morfozează c>' col al oa zată. lui de partid a primit ca Avem tineri buni, pe care
noscut o dinamică descen Conferinţa extraordinară a menilor. O realitate întfl- Colectivul Uzinei de prepa sarcină să răspundă de cîte vrem să-l integrăm total în
dentă. organizaţiei municipale de nită din ce în ce mai des rare Teliuc se poate minări, o organizaţie U.T.C. In felul eforturile colective ce se de
pun pentru atingerea obiec
— Am avut o preocupare partid Bucureşti, de nume în unităţile forestiere ale pe drept cuvînt, cu rezultatele acesta, activitatea tinerilor tivelor economice, pentru de
obţinute în acest an. \u fost
deosebită pentru ca secţiile roşii vorbitori la Conferin prelucrate în plus 22 000 ione este cunoscută şi controlată păşirea sarcinilor de plan. Grija principală a cooperatorilor-
noastre să-şi organizeze ţa extraordinară a organi judeţului, o realitate care do minereu, a crescut valoa concret. Pentru activizarea
rea producţiei cu peste 2 mi
Minodora Oprişan, secreta
mai bine producţia în ve zaţiei judeţene de partid. la Vaţa de Jos, acum cînd lioane lei, Iar productivitatea muncii organizaţiilor de ti rul comitetului U.T.C. de la
derea înscrierii în cerinţe Şeful de schimb Gheor- întregul popor întîmpină muncii cu 104 la sută. Pină neret, eu consider că ar tre I.P.B. Deva: Săptămînal, se
Ia Începerea lucrărilor Confe
le calitative ale actualului ghe Lup, gateriştii lancu cu fapte deosebite Confe rinţei Naţionale a partidului, bui ca adunările U.T.C. să cretarul comitetului de par
cincinal — declară tovară Boliţa şi Viorel Voica, sor- rinţa Naţională şi aniver colectivul uzinei s-a angajat aibă pe ordinea de zi punc tid poartă discuţii cu birou km întreţinere a culturilor
te mai puţine şi mai atrac
şul Teodor Cătană, directo tatorii Roman Meltiş şi Da- sarea unui sfert de veac de să prelucreze, In plus faţă do tive şi concrete. Aş zice că rile organizaţiilor U.T.C., le 9
plan, alte 3 000 tone de mine
rul fabricii. S-a acţionat cu vid Feier, lăcătuşul Petre reu. la adunarea U.T.C. se poate dă îndrumări concrete, se
Remarcabilul eveniment, ca
insistenţă asupra introduce Feier, stivuitorul Serafim Ia proclamarea Republicii, re este aşteptat cu mult en prezenta, uneori, în loc de preocupă de rezolvarea pro
rii unor tehnici şi tehnolo Tomşa, circulariştii Roman a prins rădăcini trainice, tuziasm de Întregul popor, i-a material, un film pe teme de blemelor ce-i frămîntă pe ti
gii noi de fabricare a che Codreanu şi Lidia Manga generatoare de noi izbînzi. determinat pe preparatori să educaţie, după care să fie neri. şi valorificarea producţiei
restelei, pe această linie sînt doar cîţiva din cei ca lanseze un şir de iniţiative cu purtate discuţiile. Or, să fie Nicolae Lazăr, secretarul’
valoare deosebită pentru acti
înscriindu-se şi punerea în re zi de zi fac din munca S. SELAGEA vitatea productivă a uzinei. încheiate cu o audiţie muzi comitetului de partid de la
funcţiune de curînd a u- lor o permanentă căutare corespondent voluntar Colectivul secţiei sfărîmare O.C.L. Alimentara Deva: In (Urmară din pag. î) au fost tovarăşii Emilian Do-
şi-o formulat astfel angaja cală sau chiar cu un curs de
mentul : „Nici un minut de dans. Sistemul actual este comerţ, în sectorul nostru,- bîrcău, secretarul comitetu
staţionare a cuptoarelor din circa 55 la sută dintre sala 90 ha. Zilnic aici se află la lui comunal de partid — ca
cauza lipsei de minereu“. cam rigid, bătrînesc şi tre riaţi sînt tineri. Organizaţiile
Totodată, cei care mînuiesc buie înlocuit. Intr-un cuvînt, de partid sprijină pe cele de muncă peste 65 de coopera re venise să vadă cum este
1500 tone de cărbune 285000 km concasoarele cu fălci şi con- trebuie să terminăm cu for tineret în alegerea proble tori. In ajutorul lor au venit organizată şl se desfăşoară
easoarele giratorii s-au an
U.T.C.
şi peste 40 de eleve de la
malismul,
adunările
munca în cîmp — şi lng.
gajat să Îmbunătăţească gra-
extras suplimentar nulaţla minereului, astfel ca să fie o înaltă şcoală de e- melor oe trebuie duse la în liceul pedagogic din locali Petru Mateevici, şeful fer
deplinire şl urmăresc, tot
în nici o zi să nu fie depă
ducaţle a tinerilor.
mei. La întreţinerea culturi
tate. Tinerele uteciste au pli
şit procentajul de 17 la sută
odată, întreaga activitate a
fără reparaţii material mal mare de 25 mm. tarul comitetului 'U.T.C. de tinerilor. Pe această linie se vit aproape 9 ha de legima lor participau, alături de co
Valentin Sîngeoan, secre
(Urmare din pag. 1) Comunistul Gheorghe Adam, ' înscriu acţiunile iniţiate pen şi au prăşit 7 ha cu varză, operatori, 80 de eleve, mem
tot din cadrul secţiei sfărî- la I.M.C. Btocea: Avem u- bre ale U.W.G. de la Liceul
snare, a lansat Iniţiativa ca nele greutăţi din cauza fap tru tineri, cum sînt I „Cel împreună cu tovarăşa Elena
tea, fie că e vorba despre organizarea locului de capitale toate piesele de schimb ce se Gros, ajutorul şefului do ier- pedagogic din Deva. Munca
muncă, în aşa fel incit să se poată extrage cărbu pot recondiţiona In uzină să mă am străbătut grădina tinerelor fete s-a concretizat
x
ne peste plan, fie că este vorba despre găsirea ce fie recuperate, Iar lucrările de la un capăt la altul. Me în plantarea a 3 Ea răsad da
de recondiţionară să se exe
lor mai bune soluţii pentru economisirea materia cute eu forţo proprii. Imediat, canizatorul Emil Albac exe ceapă, prăşitul a 6 ha legu
lului lemnos. HAŢEG. Integrîndu-se iniţiativa a fost preluată de Azi—finala „Capei României“ cuta praşlla mecanică la me şl alte lucrări. Interlocu
Destoinic şi priceput, bun camarad şi sfătuitor, cu întreaga competenţă către celelalte secţii. Rezulta castraveţi, Iar cooperatorii, torii noştri apreciau în mod
şeful de brigadă, la fel ca nenumăraţi mineri co profesională în întrecerea tele au început să se vadă. între care Dragallna Manea, pozitiv contribuţia adusă de
Toate rolele înlocuite la trans
munişti din Valea Jiului, întîmpină Conferinţa Na pentru îndeplinirea sarci portoarele cu benzi stat recu elevi la întreţinerea cultu
ţională a partidului şl cea de-a 25-a aniversare a nilor ce revin Autobazei perate şl duse Ia punctele de Succes deplin echipei Jiul! Elena Voina, Emilia Breja, rilor şl plantatul cepei. Pa
proclamării Republicii cu realizări semnificative ca Haţeg, şoferul comunist, întreţinere dta secţiile prâjire membre de partid, Elena ralel cu întreţinerea, se lucra
şi sfărimaxe, unde are loc
Burz, Florlca Alba, Florica
re fac cinste Întregului colectiv al Exploatării mi Marin Cristescu, răspunde recondiţionară® lor. Do ase dula, Rozalla Anghel, lucrau şi la plantarea ultimelor? su
niere Lonea. faptic angajamentului luat menea, piesele uzate de la di Astă-seară, Ia lumina re şi încredere, eu devota prafeţe cu varză de toamnă.
de colectivul său de a rea ferite utilaje — tambururi de ment şi fermitate, cu grijă de zor la prăşitul vinetelor
liza planul fiecărei luni în bandă, reductoare, motoare, flectoarelor stadionului „23 şi pătrunjelului. Echipa de Ferma de aici a livrat supli
pompe — se încarcă prin su
25 de zile. dură şl se rectifică, fiind fo August" din Capitală, Jiul pentru evitarea oriaăror e- Irigat, din care fac parte mentar, faţă de plannl pri
rorl — mai ales în careu,
Cu autovehiculul pc ca losite ta continuare. Prin a- va evolua în prima sa fina unde arbitrul Llmona este de Ioan Fabian, Eazâr luga, Pas mului semestru, 11 tone le
coasta se realizează importan
Ne aflăm In atelierul de vlntul dat Margareta Nico re îl conduce, destoinicul te economii la materiale. Un lă a „Cupei României" 1 en Bălan, Petru Bota, Traían gume, Iar valoric a depăşit
confecţii al grupului de lae, Tudor Cîrşot, Dumitru singur exemplu. Comunistul Astă-seară, speranţele şi în obicei ioarte atent —, Jiul Groza şl Maria Bălan, tot! planul cu 26 000 lei.
şantiere Valea Jiului al Rlrlad, Dumitru Costache, conducător auto a parcurs Mihai Neamţu — dta echipa crederea noastră, amplifica se poate impune In iaţa Ra pensionari de stat sau G.A.P., Ajutorul tineretului este
T.C.M.M. Nicolae Regent. Au lost 285 000 Hm fără nici o re Iul Constantin Bobllcă — a e- te după răsunătoarea şi pidului 1 In iond, gluleştenii era la post şi lucra la uda substanţial şi el a venit la
xecutat rectificarea axului u-
se ailă într-o etapă de slă
— Acum avem In lucru „elevi" buni şi şi-au ajuns paraţie Capitală şl fără nei rolo de susţinere a cup dramatica calificare din biciune, pe cînd Jiul — a tul culturilor de vinete. To timp. Conducerile fermelor,
meciul semlfinal cu Dina-
echipamentul metalic pen repede din urmă „profeso vreo schimbare de agregat. torului. cu ajutorul polizoru mo, se vor conecta din nou demonstrat — posedă încă varăşa Elena Gros a ţinut să organele locale de partid
lui portativ.
tru lunicularul de steril rii". Acest record se încadrea — Aşa mai „trăieşte" cel la tensiunea Înaltelor dis virtuţi... Cu încredere, să evidenţieze contribuţia echi şi de stat au numai cuvinte
Pelrila, ramura 4-5, vreo Marin Popescu e unul din puţin două luni şl Jumătate ! pute pentru lntîietatea spor urăm Jiului deplin succes I pei care lucrează la recolta de laudă la adresa lor.
250—260 tone de confecţii cei veniţi In anii din urmă ză organic în angajamen — ne-a spus comunistul Bo- Performanţa sa, dacă va rea şi sortarea legumelor; In raidul nostru am con
— ne relatează şeful de la şcoală". tul Autobazei din Haţeg de bHcă. Dacă socotim că o rolă tivă. il, este deosebită. Cum s-a precum şi lui loan Mirón, statat peste tot interes „si
costă circa 30 000 lei, vedem
Jiul va juea, lntr-un fel,
a
atelier, tehnicianul Ion Vil- — Nu vi se pare grea a realiza sarcinile ce-i re olt de mult contează şl a- unul dintre marile sale putut eu Dinamo, de ce nu Traían Alba şi Martin To preocupare pentru buna 'toi. .
cu, meşteru' — cum îl nu munca ? — ne adresăm lui vin în acest cincinal în eeastă mică prelungire a meciuri, de un prestigiu s-ar putea şl cu Rapidul ?! cad care transportă legume treţinere a legumelor, recol
funcţionării ei.
mesc toţi meseriaşii din a- Marin Popescu, dar Întreba Vor juca formaţiile (a- le şi fac lucrări de întreţine tarea la timp şl valorificarea
telier. Asta ar il o lucrare rea era destinată Întregii patru ani şi cinci luni M. UVEZEANU sportiv deosebit. Să ne nunfate ieri) Jiuli Suclu, re _ cu prăşitori tractate de întregii producţii. Este un
gîndlm că succesul înseam
mai mare. Ramura 4 se a- echipe, majoritatea tineri, nă lansarea echipei din Georgescu, Georgevlcî, Sto- animale. Toţi făranli coope merit al organizaţiilor de
flă In probe iar pentru ra unii In curs de calliicare. Petroşani în una dintre ce ker, Tonca, Cotormanl, Do- ratori muncesc cu abnegaţie partid, al tuturor cooperato
mura 5 cam 80 la sută din — Munca nu e grea, dar- du, Urmeş, Mulţescu, Ll- pentru ca în 2-3 zile să ter rilor care lucrează în aceste
coniecţlile metalice le-am desigur cere eforturi. Noi le mal prestigioase compe bardi. FăgaşRapid i Ră- mine praşlla a doua la vi
m...•••••• .. 1 •. . 5ÄÜII tiţii europene — „Cupa cu ferme. Conducerile coopera
pelor", chestiune de mare ducanu, Pop, Lupescu, Boc, nete, pătrunjel şi castraveli. tivelor trebuie însă şă mani
responsabilitate şi onoare. Codrea, Dinu, Dumitru, De la această fermă s-au li feste mai multă grijă pentru'-'
MAI REPEDE. MAI ME!“ ul şi partenera sa vor lup Năsturescu, M. Stellan, vrat pînă acum aproape 60 necesare executării lucrărilor
Pentru acest succes, Ji
asigurarea forţei de muncă
Neagu, Angelescu.
tone de legume.
99 ta astăzi cu multă dîrzenie. Am poposit şi la ferma le de întreţinere, precum şi
Cu multă atenţie, cu calm N. S. gumicolă a C.Â.P. din Rapd- pentru recoltarea, sortarea
Deviza celor oe fabrica confecţiile tu Mare. Interlocutorii noştri şi valorificarea producţiei.
metalice pentru construcţiile miniere
HUNEDOARA. In amfi în seciille C. S. Hunedoara
teatrul Spitalului unificat
expediat la şantier. ne străduim să-i iacem ia i Hunedoara, în prezenţa re-
Mai avem In lucru echi tă şi nu oricum, ci cit mal i prezentanţilor Direcţiei sa-
pamentul metalic ! pentru bine. j nitare judeţene a avut Ioc Preocupare susţinută pentru
două stafii de ventilaţie la „Meşteru"' ne vorbeşte j de curînd festivitatea în
mina Uricani. Pe acelea am despre hărnicia şl pricepe cheierii anului şcolar 1971
holărlt să le livrăm cu 10 rea acestor oameni. Clndva i —1972 şi înmînarea de
zile mal repede declt o era unul ca el. L-am cu j premii pentru merite deo buna desfăşurare a producţiei
cere termenul din comandă. noscut pe înălţimile ame sebite la învăţătură ele-
Noi avem de multe ori ţitoare ale turnurilor de | velor de la secţia de moa- La toate secţiile din Combi tode şl măsuri acţionează şi co responsabilităţi precise. In ca
comenzi urgente, şi cînd le extracţie. Acum a albit pe I şe şi surori. natul siderurgic Hunedoara, în misia p.c.i. de la secţia a H-t drul operativelor săptămânale,
avem pe acestea toată lu la tîmple. paralel cu preocuparea pentru furnale, al cărei preşedinte est« urmăreşte executarea sarcinilor,
ceea ce face ca pericolelo de
mea stă şi lucrează cit e — Ne-am făcut noi tot buna desfăşurare a activităţii ing. Ioan Rădoi. Datorită aces incendiu să fie ta permanenţă
tor preocupări, la secţiile ile
de producţie, a sporit ta ulti
nevoie. felul de calcule — zice. Şi ma vreme grija pentru asigu furnale nu s-au mal semnala; evitate. In acelaşi timp, acordă
— Adică, ce Înseamnă am redus cu 100—200 lei Nouă promofîe rarea unor condiţii de lucru abateri de la normele p.c.i. sprijin ta pregătirea formaţiei
civile de pompieri, participă la
Analiza situaţiei din teren a-
urgenţe în producţia Între pre(ul de cost pe tona de oare să Înlăture pericolele de rată că se lucrează bine şi L instruirea pompierilor voluntari.
Incendii, explozii şi alte acci
prinderii dv. ? confecţie metalică. Asta a- de cadre dente de acest gen, ce pot pro secţiile de turnătorii — pre In activitatea sa preşedintele
cum, în cinstea Conferinţei voca perturbaţii şi stagnări ta şedintele comisiei p.c.i., lng, comisiei este ajutat de ingi
— Urgenta Înseamnă că Naţionale a partidului am procesul productiv. Ioan Trlfu; la fabricile de a- nerii Cisar Arpad şi Stelian
undeva, iie la şantier, lie iăcut-o. O asemenea preocupare se glomerare, unde preşedinţi do Breazu, de maiştrii Iile Săvcs-
in sectorul producţiei de medicale remarcă la secţia 1 furnale, comisii stat inginerii Dumitru cu, Nicolae Martin, Ioan Mari-
nescu şi tehnicianul Miron Bă-
cărbune s-a ivit pericolul — Şl cum aji ajuns la unde comisia tehnică p.c.l. este Iacob şl Nicolae Ghiorghioni; lie.
la cele două oţelării Martin —
condusă de lng. Alexe Doboly.
de a se Întrerupe fluxul economia asia ? Pornind de la faptul că aici preşedinţi do comisii, inginerii La atelierul de reparaţii s-au
continuu. Ca să nu se în — La trasare folosim şa Printre cele premiate se pericolul de incendii şi explo Grigore Lazăr şi Ştefan Kriz- realizat, de asemenea, o seamă
do măsuri care au condus la
trerupă, toată lumea face bloane. Asta înseamnă metal numără: Elena Alic, Emi zii este permanent, s-a dispus bai. Asemenea aspecte poziti eliminarea cauzelor generatoare
ve se întâlnesc şi la oţelăria e-
eiorturi, deci şi noi. economisit, folosim mai bi lia Antal, Susana Pop, ca oalele de fontă şl zgură să lectrică, laminorul „800“, ali de incendii. Comisia p.c.i. din
fie introduse la standurile de
Intr-un anume sens, ate ne utilajele. Aşa am ajuns Măriuţa Sferle şi Victoria turnare numai ta stare perfect mentarea oţelărlllor, reparaţii atelier, condusă de inginerul
electrice, laboratoare şl altele.
Crişan Maica, manifestă grijă
lierul acesta e o şcoală. O la economii... Golban, care au terminat uscată, pentru a se pretatimpi- In toate aceste locuri comisiile pentru Întreţinerea ta bune
şcoală în care „predau" lec Atelierul „fierbe" în clo cursurile şcolii de moaşe na eventualele explozii. In a- sînt sprijinite activ de şefii do condiţiuni a tuneielor dc ca
se
tonţia
comisiei
membrilor
secţie, care ajută la luarea ce
ţia respectului fafă de mun cotul muncii. Azi sau mîine cu media 10, bucurîndu-se află permanent respectarea de lor mai corespunzătoare măsuri bluri şi a celor două staţii e-
lectrice, organizează bine paza
astfel de înscriere« nume
că meseriaşi vechi, cum e vor veni maşinile să ridice lui în carte® de onoa către salariaţi a unor reguli de de prevenire. conţi® incendiilor la locurile de
comunistul Ioan Duca, se pentru şantiere confecţiile re a Grupului şcolar sani prevenire cum stat: verificarea Menţiuni deosebite se cuvin muncă, execută sistematic con
de
silozurilor
permanentă
a
cretarul organizaţiei de par metalice. E timpul. S-a um tar Hunedoara. cocs pentru a se evita pătrun la adresa comisiilor tehnice de troale ta teren, urmăreşte şi a-
la centralele electrice şi atelie
tid, locţiitorul său Francisc plut curtea de ele. Căci derea materialelor uşor infla rul de reparaţii. La centrale, nalizează respectarea normelor
de prevenire şi aplicarea mă
Matei Sztraka, Iacob Ni- cei 40 de oameni care lu Cu acest prilej, cele 25 mabile; ferirea cablurilor elec preşedintele comisiei de preve surilor stabilite. Comisia din a-
coară, Dionisie Sporea; Sa crează aici nu stau o cli de surori şi 22 de moaşe trice de acţiunea gazelor fier nire şi stingere a incendiilor, telier execută aplicaţii împreu
scurgerilor
evitarea
binţi;
ing. Nicolae Dragomir, execută
de
nă cu formaţia civilă de pom
bin Deleanu. La „şcoala" a- pă locului. au fost repartizate pe ju apă pe platformele furnalelor; controale de calitate la toate pieri, o sprijină în efectuarea
In întrecerea închinată Conferinţei Naţionale a partidului, e-
ceasla au Învăţat respectul lectricianul Aurel Ţiriac, de la U.V. Călan, participă activ prin deţe în vederea intrării în supravegherea strictă a lucrări locurile de muncă şi ia opera programului de pregătire şi în
lată de muncă şi de cu- ION CIOCLEI executarea unor lucrări de reparaţii dc bună calitate. producţie. lor de sudură în locurile pri tiv măsuri pentru remedierea cadrarea acesteia cu pompieri
mejdioase etc. Cu aceleaşi me
Foto: V. ONOIU lipsurilor, stabilind termene şi voluntari.