Page 62 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 62
ag«ffHÏ5ggSa5Bi
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 451 ® MIERCURI 19 IULIE 1972
^0«a!ü3MS3£223SaX2SXiEn8£T3Q&E!3E&3SSSSXCS
C i n c i n a l u l î n p a t r u a j If u m a t a t e
É
^ fË
Un an şcolar rodnic
Anul şcolar care s-a încheiat zare elocventă a indicaţiilor partea tinerilor studioşi, care
a constituit o etapă aparte pen partidului şi statului nostru dc la sfirşitul anului de invăţămint
tru învâţămîntul hunedorean, ridicare a şcolii româneşti pe au înregistrat un procent de
calitativ superioară, activitatea noi trepte calitative. Numărul promovnbilitate de 88 la sută.
cadrelor didactice, maiştrilor atelierelor-şcoală amenajate a In cinstea Conferinţei Naţio
.instructori fiind in permanenţă ajuns la cifra de 264. In cadrul nale vacanţa mare a fost de
Stimulată de memorabilele eve lor elevii au confecţionat obiec clarată un trimestru al muncii
nimente — Conferinţa Naţiona te utile, şl-au Îmbogăţit cunoş patriotice, în cadrul căreia ele
lă a partidului şi aniversarea tinţele practice, pătrunzînd tai vii participă, alături de maturi,
(Urmare din pag. 1) Republicii. Realizările obţinute nele unor meserii legate de pro la lucrări edilitar-gospodăreştl,
(Urmară din pag. 1) Hunedoara pe locuri de frunte tei ramuri in raport cu indus peste tot în patria noastră, an evidenţiază în primul rind suc filul judeţului. Numărul mare la strîngerea plantelor medici
cese majore pe linia apropierii
de expoziţii deschise in timpul
în întrecerea pe ţară, organiza tria, perspective certe de dez gajarea fermă a comuniştilor, procesului instructiv-educativ de sau la sfîrşitul anului şcolar a nale, la ridicarea unor construc
La fel ca in întreaga econo ţiei judeţene de partid i s-a voltare multilaterală şi intensi a tuturor colectivelor hunedore de 500 tone otel, asumat în practica productivă, materiali evidenţiat lndeininare, talent din ţii în cadrul şcolilor.
mie naţională, marea întrecere conferit „Ordinul Muncii" cla vă a producţiei agricole. ne la îndeplinirea exemplară, cinstea Conferinţei Naţionale. __\
din acest an în cinstea Confe sa a ll-a şi a lll-a, iar nume Progresele calitative din in înainte de termen, a sarcinilor — Şarja Conferinţei?"
rinţe! Naţionale a perfidului roase colective au fost distinse dustrie şi agricultură, din toate ce revin judeţului nostru din — Este deja un fapt îm
marchează în judeţ rezultate cu titlul de fruntaşe pe ţară sau domeniile vieţii economice şi programul elaborat de Congre plinit. Echipajul compus din RECORDURILE
deosebite. In primul semestru evidenţiate pe ramuri. sociale ale judeţului sînt in sul al X-lea al P.C.R. pentru inginerul Alexandru Dragotă, SCHIMBURI
s-a realizat suplimentar o pro Doresc să subliniez că tot ce tr-o strictă interdependenţă cu actualul cincinal. Comparînd tot prim-maistrul Ştefan Tripşa,
ducţie industrială în valoare de am înfăptuit în judeţul Hune creşterea rolului conducător şi ceea ce am dobîndit de preţ Erou al Muncii Socialiste, şi DE ONOARE
116 milioane lei, concretizată doara in aceşti ultimi patru ani a competenţei organelor şi or în această perioadă cu marile şeful de echipă Augustin Ma- HUNEDORENILOR
în 45 milioane kWh energie e- are la bază ajutorul neprecupe ganizaţiilor noastre de partid, cerinţe impuse de acelerarea ier şi-a pus în valoare toată
lectricâ, 13 000 tone fontă, ţit şi multilateral al conducerii cu perfecţionarea modalităţilor progresului multilateral al ţării, priceperea, abnegaţia şi dăru PETROŞANI. Săptămîna
15 000 tone oţel, 10 000 tone la partidului şi statului, personal de exercitare a acestuia, în analizind realităţile vieţii eco irea de comunişti şi a elabo de la 10 la 16 iulie a fost
minate finite, 1 400 mc cheres al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. concordanţă cu cerinţele vieţii nomice şi sociale din judeţ în rat, la capătul a numai 4 ore AMPLIFICĂ pentru brigăzile de tineret
tea, 5 000 mc prefabricate din Animaţi de sentimente de adm- economico-sociale. In toată a- spiritul înaltelor exigenţe ce vor şi 50 de minute, cea mai scurtă din Valea Jiului perioada
beton, mobilă în valoare de pe că recunoştinţă şi dragoste fier ceastă perioadă, Comitetul ju domina lucrările Conferinţei Na şarjă hunedoreană realizată schimburilor de onoare.
ste un milion lei şi alte produse binte, comuniştii, toţi oamenii deţean de partid a desprins ţionale, avem clar în faţă, în vreodată. Interlocutorul nostru WECONTENIT Mai mult de 6 300 de ti
peste prevederi. Productivitatea muncii hunedoreni îşi îndreap concluzii şi învăţăminte deose toată amploarea şi complexita ,.a uitat" să-şi adauge propriul neri din bazinul cărbunelui
muncii a sporit cu 370 lei pe tă astăzi inima şi gindul spre bit de preţioase din activitatea tea, problematica majoră cu nume între cele enumerate. de Ia izvoarele Jiului, con
salariat, s-au economisit 5 500 înaltul forum al partidului, spre vie, novatoare a conducerii par — Cum explicaţi acest re stituiţi în 39 de brigăzi,
tone cocs, 1 500 tone metal, iubitul conducător al partidului tidului, acţionînd cu fermitate care trebuie să ne confruntăm marcabil succes ? s-au întrecut pentru a da
30 000 tone combustibil conven şi poporului, care îşi închină cu in acest spirit, pentru întărirea în etapa actuală, pentru a a- muncii un plus de spor şi
ţional, 37,5 milioane kWh e- înalt devotament întreaga sa organizaţiilor de partid şi creş sigura mobilizarea totală a e- — Organizare perfectă a lo frumuseţe. I.a această oră,
nergie electrică şi s-au reali viaţă propăşirii patriei, fericirii terea calitativă a celor peste nergiilor creatoare ale judeţului cului de muncă, aprovizionare Proiecţii agricole rari tinerii din brigăzile condu
zat peste 30 milioane lei be poporului. 72 000 de comunişti din judeţ, în vastul proces de înălţare a ireproşabilă cu materiale, uri se de Ion Mondoca şi An-
neficii suplimentare. Succesele de prestigiu, care intensificarea activităţii organi României spre culmile prospe mărirea cu maximă minuţiozi toniu Duban de la E. M.
Agricultura judeţului a pro onorează profund pe toţi cei zatorice, poliiico-iaeologice şi rităţii şi civilizaţiei socialiste. tate a menţinerii parametri Lupeni, Mihai Ceucă de la
gresat mai susţinut în direcţia ce muncesc şi trăiesc pe me cultural-educative, sporirea com Delegaţii puternicului detaşa lor optimi, respectarea stric Ca niciodată, oamenii ogoarelor şi-an încununat munca E. M. Uricani, Dumitru Ne
dezvoltării şi modernizării. A leagurile hunedorene, sînt de bativităţii revoluţionare, afirma ment comunist din judeţul Hu tă a operaţiilor dintre şarje, cu realizări deosebite. In toate cooperativele agricole de pro bunii de la preparaţia Lu
ducţie din judeţ s-a stabilit într-tm anume fel cite un re
crescut parcul de tractoare şi terminate nemijlocit de aplica rea spiritului critic şi a intran nedoara vor duce la marele fo după un grafic întocmit spe cord. Dintre cele mai semnificative punctăm : peni, Constantin Călăloru
maşini agricole, gradul de chi rea consecventă în viaţă de că sigenţei faţă de lipsuri, pentru rum al partidului, în faţa con cial pentru această şarjă-re- © C.A.P. Dobra, unitate căreia i s-a decernat „Ordinul de la Fabrica de stîlpi hi
mizare, s-au extins suprafeţele tre comitetul judeţean şi orga dezvoltarea democraţiei socia ducerii partidului şi statului, cord. Şi încă un lucru : „Şar Muncii“ clasa I pentru cea mai bună producţie de legume, draulici Vulcan, Florea Mă
a livrat pînă acum mai mult de 220 tone de legume.
irigate, a început şi se desfă nizaţiile noastre de partid a liste şi atragerea unei mase tot personal a tovarăşului Nicolae ja Conferinţei" a fost realiza o La C.A.P. Orăştie, mecanizatorul Dumitru Orăşan, cu ciucă de la U.U.M.P., Emi-
şoară construcţia unor mari măsurilor elaborate de condu mai largi de oameni ai mun Ceauşescu, neclintita încredere o combină de tipul „Gloria“, a recoltat în 6 ore mai mult lian Burnaz de la lotul
complexe zootehnice şi legumi cerea partidului pentru îmbu cii la conducerea activităţii e- în politica partidului a tutu tă la cuptorul nr. 7, sporind dc 20 000 kg cereale. Vulcan al T.C.M.M., Arpad
o C.A.P. Bîrcea Mică. Prevederile dc plan la orz au fost
cole. Ca urmare, în anul tre nătăţirea structurală a organi conomico-sociale din judeţ. ror celor ce muncesc şi trăiesc cu 200 tone producţia totală depăşite cu 1 350 kg la lia şi tot la orz cooperatorii din Lă- Kadar de la sectorul de in
cut, comparativ cu 1967, pro zării, conducerii şi a legislaţiei Vasta activitate desfăşurată pe meleagurile hunedorene, an de oţel preconizată a fi obţi puşnic au realizat 4 175 kg la lia. vestiţii al E. M. Potrila pot
© C.A.P. Simeria. Cooperatorii de aici anunţă, alături de
ducţia medie la hectar a fost economice şi sociale, pentru lăr de partid pe tărim ideologic şi gajamentul lor ferm de a munci nută în cinstea marelui eve alte unităţi agricole prestigioase din judeţ, recordul pe care ii mîndri de colaborarea lor
mai mare cu 45,1 fa sută la girea democraţiei socialiste, pro educaţional are o puternică în- cu înaltă responsabilitate şl ab niment politic. ci l-au obţinut la producţia de grîu : 4 000 kg la ha. la zestrea economică pe ca
grîu, 89,4 Ia sută la porumb, movarea principiilor conducerii riurire asupra muncii organelor negaţie pentru înfăptuirea ho- o C.A.P. Rapolt, Geoagiu, Ilia înscriu recorduri asemă re hunedoreni! o aduc drept
de peste 2,1 ori la cartofi, cu colective şi ale eticii şi echită şi organizaţiilor de partid, a tu Oţelarii hunedoreni rămîn nătoare ca fapte cotidiene. omagiu evenimentului de
Păminlului hunedorean i se valorifică mai judicios ca
64 la sută la legume, iar in ţii socialiste. Cele trei centrale turor factorilor care acţionează tăririlor Conferinţei Naţionale, aceiaşi oameni pricepuţi şi o ricin d nebănuitul potenţial productiv, determinind creşte rezonanţă istorică — Con
zootehnie au sporit efectivele industriale create în judeţul în acest important domeniu. Nu care vor deschide ţării şi po harnici, care sporesc de la o rea continuă a eficienţei economice în agricultura de stat şi ferinţa Naţională a parti
de animale, calitatea şi pro nostru, pe structura unor mari meroasele şi valoroasele iniţia porului noi şi luminoase per cooperatistă, consolidînd dezvoltarea proprietăţii obşteşti şi dului.
ducţiile acestora. întreprinderi, investite cu atri tive izvorite din frămîntările şi spective de progres pe calea zi la alta producţia de metal nivelul de trai al ţărănimii.
Corespunzător ritmurilor şi buţii şi competenţe sporite, au căutările comuniştilor, ale mun socialismului şi comunismului. a României socialiste.
necesităţilor creşterii economi asigurat, sub îndrumarea Co citorilor, ţăranilor şi intelectua
ce, nivelul de trai al oamenilor mitetului judeţean de partid, lilor din judeţ, succesele obţi
muncii a cunoscut o dinamică folosirea mai deplină şi cu efi nute în educarea tinerei gene
ascendentă. Salariul mediu no cienţei^ sporită a resurselor ma raţii, în legarea mai strinsă a
minal a crescut în judeţ cu 22,8 teriale şi umane de care dis învăţămîntului de activitatea pro
la sută, iar veniturile băneşti punem, au favorizat obţinerea ductivă, ridicarea nivelului şi
ale populaţiei cu 20,2 fa sută. unor progrese calitative impor conţinutului activităţii cultural-
Volumul mărfurilor desfăcute tante in economia hunedorea- artistice atestă plenar modul în
populaţiei este în prezent mai nâ. In agricultura judeţului, sub care comuniştii, toţi oamenii
mare cu 24 Ia sută decît in impulsul măsurilor luate de muncii din judeţul nostru — ro
1967. S-au construit şi dat în conducerea partidului pentru mâni, maghiari, germani şi de In contextul măsurilor stabi
folosinţă în această perioadă a- dezvoltarea bazei tehnico-mate- alte naţionalităţi — răspund ce CARACTERUL ATOTCUPRINZĂTOR lite de conducerea partidului ' LE8ÁTURA 0R6ANICÂ
proape 18 000 de locuinţe, s-au riale, îmbunătăţirea formelor de rinţelor puse de programul e- şi statului nostru privind per
înregistrat însemnate progrese organizare, conducere, planifi ducaţional al partidului, in ca fecţionarea continuă a meto
în sistematizarea localităţilor, care şi retribuire a muncii, au litatea lor de constructori şi be AL CONDUCERII POLITICE delor de planificare şi condu IE PRACTICA, ATRIBUT AL
s-a dezvoltat susţinut baza ma luat fiinţă consiliile intercoope- neficiari ai societăţii socialiste cere a economiei naţionalii
terială a învăţămîntului, ştiin ratiste, staţiunile şi secţiile de multilateral dezvoltate. se înscriu şi cele privind îm
ţei şi culturii, a ocrotirii sănă mecanizare a agriculturii, s-a Bilanţul rodnic de înfăptuiri Perioada în care ne aflăm rei organizaţii, consultarea şi bunătăţirea organizării, planifi ÎNVĂŢĂMÎNTULUI modern
tăţii şl turismului. reorganizat agricultura de stat, şi preocupări cu care ne în este definită, pe plan politic, informarea permanentă a co cării şi conducerii agriculturii.
Pentru aceste realizări de creîndu-se premise pentru lichi făţişăm Ia Conferinţa Naţională înainte de toate, de creşterea muniştilor şi celorlalţi oameni Ele s-au concretizat in înfiin
prestigiu, care au situat judeţul darea rămînerii în urmă a aces evidenţiază puternic, la fel ca rolului conducător al partidu ai muncii; în activitatea ide ţarea consiliilor şi asociaţiilor Ca slujitor al şcolii exprim menilor din producţie şi a
lui, de caracterul atotcuprinză- ologică, însuşirea creatoare a intercooperaliste, organizarea sentimente dc profundă ad studenţilor alături de cadrele
1 tor al conducerii politice. Ne marxism-leninismului şi prin producţiei pe sistemul ferme miraţie pentru realizările oa didactice — asigură caracterul
cesitatea legică a acestei creş cipiilor materialismului dialec lor, introducerea şi aplicarea
y** sr-- menilor muncii în cinstea larg democratic şi desfăşura
acordului global. In acelaşi
g j 1 N Cit DE R teri ne este limpede. Evoluţia tic şi istoric precum şi prin timp, agricultura a beneficiat dului şi de satisfacţie în ace rea unei activităţi colective
Conferinţei Naţionale a parti
societăţii româneşti pe calea
împotriva
lupta necruţătoare
competente în orientarea în
mmk făuririi socialismului multilate dogmatismului, închistării, for de mari fonduri de inves laşi timp că la rezultatele ob tregii noastre activităţi uni
ral dezvoltat ridică probleme malismului. Spiritul novator pe tiţii pentru dezvoltarea bazei ţinute în uzine şi pe ogoare versitare.
tot mai complexe de natură care conducerea partidului se alătură şi cele clin şcoli. Un însemnat progres s-a în
economico-organizatorică, de nostru îl promovează în toa Generalizarea învăţămîntului registrat şi în munca de cer
teoria şi practica construcţiei, te acţiunile sale s-a transmis do 10 ani reprezintă o remar cetare ştiinţifică ca urmare a
de educaţie, de relaţii între organelor şi organizaţiilor de SPRE 0 cabilă înfăptuire, un pas ca organizării colectivelor de
oameni etc. pe care numai partid : ele şi-au întărit legă litativ superior pe drumul e- cercetare din cadre didactice,
partidul — cutezătorul şi în tura vie cu masele, exercită o mancipării spirituale a tine specialişti din producţie şi stu
(Urmare din pag. 1) ţie. 50 de milioane lei bene mine aprobarea lor faţă de acelaşi timp realistul vizionar conducere politică tot mai rei generaţii. Pentru ca aceas
ficii peste plan. politica înţeleaptă a partidu al zilei de mîine — le poate competentă şi cuprinzătoare. AORIOULTURĂ ta să fie cît mai utilă socie denţi.
Obiectivul central• al activi lui. coordona ca un tot unitar. Condiţiile create prin dubla
zenta în înaltul {oruni comu tăţii noastre este creşterea Conferinţa Naţională a par tăţii s-a simţit nevoia apro subordonare — faţă de Minis
nist colectivitatea constructo calitativă a producţiei de me Marile prefaceri de ordin Acţionînd conştient pentru tidului, la care am fericirea să pierii procesului inslructiv-e- terul Educaţiei şi Invăţămîn-
rilor de la I.C.S.H., care se economic şi social, nenumă perfecţionarea întregii vieţi particip, va stabili măsuri ori INTENSIVA, ducativ de practică. lului şi Ministerul Minelor,
afirmă cu realizări de pres tal. Vizăm ridicarea indicilor ratele succese şi iniţiative economice şi sociale, a bazei entări care să continuie la un A crescut în acelaşi timp şi Petrolului şi Geologiei — au
tigiu între întreprinderile de de utilizare a agregatelor, în izvorite din clocotul marii în şi suprastructurii, partidul nivel superior acest proces o- nivelul calitativ al învăţămîn- asigurat într-o mai mare mă
construcţii-montaj din ţară, care scop sîntem hotăriţi să treceri sînt expresia încre nostru a premers în perfecţi biectiv — creşterea rolului SE MARE tului superior minier. In anul sură baza materială necesară
depăşim bariera tehnicistă a
derii de neclintit cu care oa
fiind distinsă cu „Ordinul proiectelor şi să atingem in onarea propriei sale fiinţe. A conducător al partidului, per trecut a absolvit institutul cercetării cît şi orientării a-
Muncii“ clasa a Il-a. menii muncii din judeţul facut-o pe plan organizatoric fecţionarea continuă a meto prima promoţie de subingi-
dici cu valori maxime. Sîn nostru urmează politica par cesteia în concordanţă cu ne
— Cuvîntul pe care îl duc tem conştienţi de potenţialul tidului, sînt rodul creşterii prin îmbunătăţirea permanentă delor sale de conducere la toate neri i din acest an [uncţibnea- voile industriale extractive
din partea tovarăşilor mei de care dispunem pentru a conştiinţei socialiste a tuturor a structurii potrivit noilor con nivelurile. In ce priveşte orga RANDAMENT ză cursurile postuniversitare. miniere, în stabilirea profilu
care dau bătălia pe şantierul face din Hunedoara un cen oamenilor muncii. diţii ; în stilul şi metodele de nizaţia municipală Petroşani ea Componenţa actuală a consili lui institutului.
marelui furnal de l 000 mc tru siderurgic cu prestigiu in — Consider o realizare de muncă prin instaurarea în fap se va strădui cu consecventă ilor profesorale stabilită prin
şi la celelalte obiective afla lume şi în acest scop acţio mare însemnătate faptul că te a principiului muncii şi con pentru a le transpune în viaţă. planul de măsuri aprobat de Prof. dr. ing. ARON POPA
te în construcţie la, Hunedoa năm pentru valorificarea ca oamenii muncii din munici ducerii colective, dezvoltarea tehnico-materiale, pentru me Comitetul Executiv al C.C. al
ra şi Călan este angajamen pacităţii de creaţie inginereas piul Deva, ca dealtfel din democraţiei interne, crearea CLEMENT NEGRUT canizare, chimizare şi îmbu P.C.R. — cu reprezentarea oa rectorul I. M. Petroşani
tul ferm de a face totul pen că, a dotării tehnice, a expe întregul ' judeţ, stimulaţi de condiţiilor pentru manifestarea prim-secretar nătăţiri funciare, îndeosebi
tru a realiza exemplar sar rienţei şi competenţei colec înaltul democratism al orîn- al Comitetului municipal extinderea irigaţiilor.
cinile ce ne revin din pro tivului nostru. duirii noastre, se afirmă tot Iniţiativei şi răspunderii fiecă Petroşani al P.C.R. Traducerea în viaţă a aces AFIRMAREA PLENARĂ
gramul de investiţii al cin Realizările şi preocupările mai plenar prin conştiincio tor măsuri a condus la creşte
cinalului. Experienţa noastră din industrie şi construcţii se zitate, dăruire şi spirit de rea gradului de concentrare şi
este bogată, iar în ultimii îmbină cu rezultatele şi efor răspundere, printr-o mai ridi CENTRALA INDUSTRIALA - specializare a producţiei agri k DEMOCRATISMULUI, A ETICII
ini am obţinut rezultate re turile din agricultură, cu pro cată ţinută morală în muncă, cole, lărgirea cooperării cu
marcabile. Din 1968 şi pînă gresele făcute în ridicarea familie şi societate — a afir I.A.S., orientarea mai bună a
astăzi am realizat şi pus în materială şi spirituală a sa mat tovarăşa profesoară MA FACTOR IE CREŞTERE structurii producţiei pe ra SI ECHITĂŢII SOCIALISTE
funcţiune înainte de termen telor. Despre acestea ne-a RIA CREŢU, secretar al Co muri, creşterea cointeresării
toate obiectivele. Sintem bine vorbit tovarăşul VASILE mitetului municipal de partid ţăranilor cooperatori în spo
pregătiţi să îndeplinim exem ZGIRCEA, secretarul comite Deva. Aceste mutaţii pe pla CALITATIVA A ECONOMIEI rirea producţiei agricole ve
plar sarcinile pe care le va tului comunal de partid, pri nul creşterii conştiinţei sînt getale şi animale, munca lor Societatea românească a fă gerea necesităţii, aşa au fost
stabili Conferinţa Naţională marul comunei Sarmizegetu- rezultatul direct al activităţii fiind apreciată şi retribuită în cut paşi mari pe linia îmbu definite marxist libertăţile de
pentru reducerea duratelor sa. politico-ideologice desfăşura mod echitabil, după cantitatea nătăţirilor calitative, cu deose mocratice.
de execuţie şi creşterea efi — Cooperatorii din comuna te de organizaţiile noastre de Concepţia generală, profund cate, beneficiind de atribuţii şi calitatea producţiei. In ace bire de la Congresul al IX-lea Dorinţa mea cea mai fierbin
al partidului, a creării unui
cienţei investiţiilor. noastră, la fel ca întreaga partid, urmarea nemijlocită ştiinţifică asupra sistemului de lărgite, am concentrat activita laşi timp, datorită lărgirii de larg cadru democratic de afir te în calitate de delegat la
conducere a societăţii, proprie
tea de cercetare geologică şi
cooperatiste,
mocraţiei
s-a
Creată printre primele din ţărănime, sînt recunoscători a ansamblului de măsuri pro partidului nostru, este prezentă de exploatare, am determinat creat cadrul favorabil partici mare a personalităţii umane. înaltul forum al partidului —
Conferinţa Naţională —, în
ţară, Centrala industrială partidului pentru măsurile movate pe scară largă de ca o trăsătură esenţială în în o creştere considerabilă a re pării tot mai active a mase Există astăzi un vast cîmp calitate de cetăţean care a
Hunedoara a demonstrat prin luate de dezvoltare a produc conducerea superioară a par treg ansamblul de măsuri a- zervelor de minereuri de fier lor la conducerea treburilor de activităţi in care opinia
creşterile cantitative şi ca ţiei agricole, de creştere a ve tidului pentru lărgirea şi a- doptat după Conferinţa Naţio şi neferoase. gospodăreşti ale cooperative oamenilor se poate manifesta văzut şi a simţit înfăptuindu-se
litative dobîndite viabilitatea niturilor ţărănimii şi aplicarea dîncirea democraţiei socialis nală din 1967 şi Congresul al îmi exprim ferm convinge lor, la dezvoltarea iniţiativei şi afirma. Adunările generale pas cu pas libertăţile, dorinţa
mea zic, ar fi ca fiecare cetă
acestei noi forme de organi noilor forme de cointeresare te, atragerea fiecărui om al K-lea al P.C.R. privind perfec rea că măsurile ce vor fi a- şi întărirea disciplinei şi a ale comuniştilor dau ocazia ţean să ajungă la această înţe
zare şi conducere a economi în agricultură. Datorită aces muncii la conducerea trebu ţionarea organizării, conduce doptate de Conferinţa Naţiona răspunderii în muncă. unor dezbateri de înaltă com legere. împlinirii acestei do
ei adoptate de partid. In le tui fapt, cooperativa noastră rilor obşteşti, pentru accesul rii şi planificării economiei lă pentru perfecţionarea în Congresul al X-lea al parti petenţă în care fiecare comu rinţe îi dedic puterea mea do
gătură cu aceasta, tovarăşul agricolă are rezultate bune, nelimitat al tuturor celor ce naţionale. continuare a conducerii şi pla dului a pus în faţa lucrătorilor nist îşi poate spune cuvîntul.
ing. COSTACHE TROTUŞ. di mai ales în zootehnie. Anul muncesc la instrucţia publi In acest cadru, crearea cen nificării economiei vor aduce de pe ogoare sarcina ca în Adunările generale ale salari a convinge oameni, de a le
servi ca exemplu.
rector general al centralei, a acesta, de pildă, efectivele de că, la binefacerile educaţiei în activitatea noastră noi îm acest cincinal să facă din a- aţilor ocazionează acelaşi larg Proiectele noilor legi — Le
relatat : bovine au crescut la aproape şi culturii socialiste. tralelor industriale şi, în bunătăţiri calitative. Colective gricultura socialistă o agricul şi fructuos schimb de idei. La gea remunerării după cantita
6trînsă legătură cu aceasta,
— In noul cadru organiza 700 capete iar cele de ovine •k simplificarea structurilor orga le din centrala noastră sînt tură intensivă, de mare randa fel se poate spune despre adu tea şi calitatea muncii in u-
toric şi legislativ, combinatul la peste 3 000 de capete. ...Mesageri de prestigiu ai nizatorice, investirea unităţilor hotărîte să-şi amplifice preo ment, iar ca urmare să spo nările cetăţeneşti, întîlnirile nitătile socialiste de stat, no
hunedorean, pe care este de Voi arăta la Conferinţa înfăptuirilor noastre din a- de producţie cu largi a- cupările pentru intensificarea rească şi mai mult partea de alegătorilor cu deputaţii etc. ul Cod al muncii — care slnt
fapt structurată centrala, a Naţională că aici, la Sarmi- ceşti ani de impetuoasă as tribuţii şi competente decizio cercetării geologice, introduce contribuţie a agriculturii la Se manifestă, deci, în acest supuse spre dezbatere Confe
cîştigat un rol de frunte în zegetusa, urmînd cuvîntul censiune spre progres, dele rea de tehnologii moderne de formarea venitului naţional şi cadru libertatea neslingherilă rinţei Naţionale a partidului,
economia naţională. Realiză partidului, am obţinut mari gaţii hunedoreni la Conferin nale, instituţionalizarea princi extracţie, mecanizarea unor o- a produsului social total. Oa de a participa, pe baza înţele urmăresc să perfecţioneze e-
rile noastre sînt cunoscute. realizări în dezvoltarea eco ţa Naţională au din partea tutu piului conducerii colective peraţii în subteran, creşterea menii muncii din agricultură gerii necesităţii, la perfecţiona chitatea în societatea noastră.
Subliniez că întrecerea in nomică şi socială a comunei. ror celor ce trăiesc şi mun constituie elemente de real gradului de recuperare la uzi sînt angajaţi cu ţoală forţa şi rea vieţii noastre politice, eco Vad în aceasta o dovadă în
cinstea Conferinţei Naţionale Am construit şcoli, cămine cesc de pe meleagurile hu progres, de mare însemnătate nele de preparare şi alte acţi puterea lor de muncă pentru nomice, sociale. plus a lărgirii democraţiei, o
şi a aniversării Republicii va culturale, magazine, am elec nedorene mandatul să expri in perfecţionarea mecanismu uni menite să antreneze în materializarea în practică a Constat cu satisfacţie că în democraţie a exprimării voin
însemna în finalul acestui an trificat toate satele, am mo me în înaltul forum comu lui economic. circuitul economic naţional, în politicii agrare a partidului, conştiinţa cetăţeanului s-au ţei, opiniei, a acţiunii în ace
obţinerea unei producţii mar dernizat drumurile. Comuna nist încrederea noastră ne Sub influenţa acestor factori timp scurt şi cu eficienţă ma pentru realizarea prevederilor produs mutaţii calitative. Sînt laşi sens. Şi sensul e constru
fă suplimentare de 100 mili noastră se numără printre mărginită în Partidul Comu stimulatori, centrala noastră ximă, toate resursele. actualului plan cincinal înain tot mai puţini cei care n-au irea societăţii socialiste multi
oane lei. exclusiv pe seama cele 7 localităţi rurale din nist Român, angajarea noas acţionează în direcţia creşterii te de termen, înţeles că în raportul „ce lateral dezvoltate în România.
creşterii productivităţii mun judeţ care vor deveni centre tră totală în uriaşul efort al bazei de materii prime şi va Dr. ing. AUREL LĂPUŞCĂ dăm societăţii — ce aşteptăm
cii, peste 15 milioane lei eco cu caracter urban. Pentru naţiunii pentru înălţarea pa lorificării mai raţionale a re director genera! PAVEL TURCU de Ia societate" al doilea fac Dr. IOSIF EŞANU
nomii din reducerea cheltu toate aceste binefaceri, locui triei pe culmile prosperităţii surselor minerale utile. Prin al Centralei minereurilor preşedintele cooperativei agrico tor nu trebuie să fie mai ma directorul Spitalului unificat
ielilor materiale de produc torii comunei exprimă prin şi civilizaţiei socialiste. măsurile de organizare apli neferoase Deva le de producţie Toteşti re. Aceasta înseamnă înţele Petroşani