Page 63 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 63
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 451 9 MIERCURI 19 IULIE 1972 3
gBMSIVLBfata
Î9§7 JUDEŢUL HUNEDOARA IN DINAMICA EDIFICĂRII
¥
1972 SOCIETĂŢII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE
Parte viguroasă din armonia acestui pămînt românesc,
Hunedoara pulsează energic în viata economică a tării, de-
tinînd locuri de prestigiu în vitalitatea ramurilor ei. Clădită
pe solul hrănit cu seva bogăţiilor naturale, economia jude
ţului s-a implantat trainic în prezentul socialist, anii lui de
izbinzi dind Hunedoarei imaginea impetuoasei ascensiuni
spre progres şi civilizaţie. Forţa umană — autoarea urcuşu
lui cotidian — şi-a regenerat puterea creatoare de fiecare zi
din cuvîntul şi înţelepciunea politicii partidului nostru, din
permanentul şi statornicul dialog dintre conducătorul tării şi
popor. Fiecare izbîndă hunedoreanâ, fiecare obiectiv nou să
dit în trupul de otel, cărbune, fier şi pline al judeţului e
transpunerea în fapt a politicii realiste a partidului ce poar
tă cu răspundere şi cinste destinele patriei.
Perfecţionările pe care Conferinţa Naţională şi Congre
sul al X-lea al partidului le-au generat au adus armonioase
primeniri şi în viaţa materială şi spirituală a Hunedoarei so
cialiste. Zestrea ei s-a îmbogăţit cu obiective din care izvo
răsc zilnic metale, energie, materiale de construcţii, lumină.
Portretul economic şi social, conturat în aceşti ani, are’ la
temelie fondurile de investiţii de car.e a beneficiat judeţul
— al căror volum a sporit cu 21,7 la sută fată de anul 1967.
Potenţialul industrial a crescut cu obiective de rezonan
tă naţională. Aproape jumătate din volumul investiţiilor a
fost destinat industriei extractive. Anii 1963-1971 au însem Extinderea şi modernizarea procesului de extracţie în cdîncurile de cărbune ale Văii
Jiului sint pregnant ilustrate şi „la ziuă" de elementul „nou", reprezentat prin instalaţiile mo
nat pentru industria minieră a judeţului crearea unor im derne de extracţie şi clădirile destinate deservirii producţiei şi îmbunătăţirii condiţiilor de
portante capacităţi de producţie prin deschiderea şi dezvol muncă.
tarea noilor mine Paroşeni, Bărbăteni, Mesteacăn, Livezeni, Procesul de modernizare a producţiei carbonifere va fi deosebit de intens în actualul
extinderea şi modernizarea proceselor de extracţie a tuturor cincinal. Zilele acestea, la noua mină Livezeni, se dă bătălia pentru punerea în exploatare a
minelor din Valea Jiului. Născută tot în aceşti ani, din ne primului abataj complet mecanizat. La toate minele continuă cu amploare sporită dotarea
cesităţile de modernizare a adîncurilor, Fabrica de stîlpi hi tehnică, organizarea superioară a producţiei şi a muncii.
draulici de la Vulcan a făcut, prin producţia ei dinamică, ca
susţinerea metalică în abataje să crească cu 95 la sută. Di
namismul pe care energetica ţinutului hunedorean îl cunoaş
te azi e generat de înălţarea pe pămîntul Mintiei a colosu
lui de lumină şi forţă, ce realizează singur de 5 ori mai
multă energie electrică decît România anului 1938. In cetatea
de foc a Hunedoarei pulsează viguros o nouă oţelărie — con
struită la parametrii marilor exigenţe calitative solicitate de
metalul românesc. Dotată cu 2 cuptoare de mare capacitate,
oţelăria electrică trimite patriei, anual, de 4 ori mai mult oţel
Noua oţelărie electrică de la C.S.H., dotată cu 2 cuptoare de mare capacitate, pro aliat decît s-a plămădit în întreaga ţară a anului 1950. Ultra
duce anual de peste 4 ori mai mult oţel aliat decît s-a realizat, în 1950, în întreaga ţară, modern, ajutat în conducerea automată a procesului de pro
ducţie de calculatoare electronice, blumingul de 1 300 mm e
în stare să lamineze de aproape 7 ori mai mult oţel în lin
gouri decît s-a produs în urmă cu 22 de ani in siderurgia ro
mânească. Doi coloşi ai siderurgiei hunedorene din aceşti ul
timi ani şi, alături de ei, o nouă fabrică de dolomită metalur
gică, o întreprindere de prefabricate din beton, care la vîrsta
de 3 ani a ocupat locul doi pe ţară, noi linii tehnologice pen
tru blocuri de zidărie la I.M.C. Bîrcea, noi cariere de extrac
ţie a marmurei la Alun şi Geoagiu.
Pe ogoarele hunedorene lucrează azi cu 5,6 la sută mai
multe tractoare, cu 32,4 la sută mai multe cultivatoare, cu
44 la sută mai multe maşini de împrăştiat îngrăşăminte de
cît în 1967.
Portretul judeţului s-a împlinit cu 15 360 de apartamen
te, cu o salbă de magazine, cu 42 de şcoli, edificii social-
culturale, înscrise armonios în estetica aşezărilor, oferind o-
mului — creatorul tuturor bunurilor — confort, satisfacţii,
împliniri sufleteşti.
1967-1972. Etapă dinamică în. economia hunedoreană ca
şi în viata' întregii ţâri. Măsurile pe care delegaţii hunedo-
reni le vor dezbate şi susţine în înaltul forum al partidului
vor fi, fără îndoială, piedestalul pe care vom construi ascen Minerii - detaşament de nădejde al clasei muncitoare - stâpinii de azi ai bogăţiilor
din adincuri, desfăşoară o bătălie tenace pentru a da patriei cantităţi sporite de cărbune. In
siunile de mîine ale muncii şi vieţii noastre.
marea întrecere închinată Conferinţei Naţionale a partidului, cei mai înaintaţi muncitori mi
Text: LUCIA LIC1U neri din Valea Jiului au lansat iniţiative de mare valoare pentru accelerarea lucrărilor de
Fotografii: VIRGIL ONOIU; IOAN LEHOCZKY deschidere a noilor cîmpuri de cărbune, pentru creşterea productivităţii muncii în abataje.
Comparativ cu 1967, pe ogoarele plaiurilor hunedorene lucrează azi cu 32,4 Ia sută mai multe cultivatoare, cu 28,2
la sută mai multe combine pentru păioase şi cu 44 la sută mai multe maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte. Autogara Deva. Poartă deschisă larg spre multiplele trasee rutiere judeţene şi interjudeţene.
Pilonii energiei electrice pe
pămintul Mintiei. Aici se pro
duce de peste 5 ori mai mul
Satul - prezenţă viguroasă pe drumul urbanizării, al civilizaţiei. Locuinţe - vile, străzi Cooperaţia meşteşugărească şi-a implantat personalitatea tă energie electrică decît în
asfaltate, magazine moderne, dispensare, şcoli, cămine culturale, unităţi pentru deservirea în aşezările judeţului, prin modernul construcţiilor şi calitatea întreaga Românie a anului
populaţiei — iată portretul de azi al satului hunedorean. deservirii. 1938.
