Page 66 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 66
i—BpromM—
PREZENTAT fOVARA NICOUE
(Urmare din pagina 1) treprinderile agricole de stat, în timp ce fondurile investiţiilor de care depinde în mare măsură movat şi promovează consecvent o politică de
fixe au sporit anul trecut cu 38 la sută, producţia realizarea înainte de termen a sarcinilor largă colaborare internaţională pe toate planu 4. Creşterea
globală a fost mai mare cu 24,7 la sută ¡ la coopera cincinalului, accelerarea dezvoltării economico-so- rile, intensifică comerţul exterior şi cooperarea
ta internă şi export — care să contribuie efec tivele agricole de producţie, fondurile fixe au cres ciale a tării. economică şi tehnico-ştiintifică cu alte state.
tiv la creşterea avuţiei naţionale şi a venitului cut cu 27 la sută, iar producţia globala cu 11,3 la materiale şi spirituale
naţional. Comitetul de Stat al Planificării, îm sută. O deosebită atenţie trebuie acordată folo In ultimii ani .s-au obtinut succese importante
preună cu ministerele, cu comitetele judeţene de sirii sistemelor de irigaţii ; se impune ca orga în dezvoltarea relaţiilor de colaborare interna
partid, va trebui să stabilească lista produselor nele şi unităţile agricole să ia de urgentă toate mă 2. Asigurarea şi ţională ale României, s-a asigurat o creştere mai poporuluî-ţelul suprem
la care urmează să se realizeze depăşiri. Toto surile pentru a asigura cadrele necesare de mun susţinută a exporturilor, care au depăşit ritmul
dată, se impune ca pînă la sfirşitul acestui an citori, tehnicieni şi ingineri, precum şi celelalte de creştere a producţiei industriale şi a venitu
să se elaboreze un plan suplimentar care să per condiţii tehnico-organizatorice şi materiale nece pregătirea forţei de lui naţional, s-au încheiat o serie de acţiuni de al politicii partidului,
mită justa corelare a sarcinilor asumate peste sare exploatării cu înaltă eficientă a lucrărilor cooperare in producţie cu alte ţări. Cu toate a-
prevederile de plan, să asigure condiţiile ne de irigaţii. Se cere, de asemenea, o preocupare ^ muncă; dezvoltarea costea, în activitatea de comerţ exterior se mai » « »
cesare pentru îndeplinirea angajamentelor în sporită pentru eliminarea neajunsurilor care manifestă încă multe neajunsuri. Este necesar să îşi a
concordantă cu cerinţele economiei naţionale, există în transportul şi depozitarea îngrăşămin
ale creşterii bunăstării întregului nostru popor. telor chimice, pentru folosirea acestora cu ran cercetării ştiinţifice luăm în continuare măsuri pentru amplifi
carea cooperării, pentru ridicarea eficientei
dament superior,
Stimaţi tovarăşi, exporturilor şi importurilor, pentru participarea
O problemă esenţială care trebuie să stea în
atenţia organelor agricole, ca şi a comitetelor în pas cu nevoile mai activă la schimburile economice mondiale. Mi
După cum este cunoscut, Conferinţa Naţiona nisterele, centralele şi întreprinderile trebuie să ac Slimati tovarăşi,
lă şi Congresul al X-lea al partidului au pus în judeţene şi comunale de partid este apărarea si ţioneze cu cea, mai înaltă răspundere pentru a-
centrul preocupărilor creşterea eficientei econo conservarea pămîntului — bun naţional de im
mice. Un rol esenţial are în acest sens ridicarea portantă vitală pentru propăşirea economică a plicarea prevederilor Legii comerţului exterior, Preocuparea fundamentală a partidului, telul
preluînd efectiv sarcinile ce le revin în acest
suprem al politicii sale. raţiunea însăşi a con
nivelului tehnic al producţiei, îmbunătăţirea* con tării. Este necesar să se aplice cu stricteţe pre domeniu, curmînd manifestările de centralism strucţiei orînduirii socialiste şi sensul a tot
vederile legislaţiei fondului funciar, reducindu-se
tinuă a tehnologiilor de fabricaţie şi a calităţii la minimum scoaterile de teren din cultură. Stimaţi tovarăşi, ceea ce înfăptuim este creşterea bunăstării ma
produselor. In condiţiile progresului tehnic de excesiv care mai persistă în activitatea orga teriale şi spirituale a maselor, satisfacerea cit
astăzi, cînd modernizarea produselor şi a tehno In vederea creşterii producţiei agricole vegeta Înfăptuirea programului aprobat do Congresul nelor centrale care au obligaţii de import şi
logiilor are loc într-un ritm extrem de rapid, le, să se ia in continuare măsuri pentru zonarea al X-lea al partidului impune adoptarea unui export. In centrul atenţiei ministerelor, centra mai deplină a nevoilor întregului popor, asi
menţinerea în fabricaţie a unor produse cu ca judicioasă a culturilor, asigurarea unor seminţe complex de măsuri pentru asiguraree forţei de lelor, unităţilor economice trebuie să stea rea gurarea condiţiilor pentru manifestarea plenară
a personalităţii umane. Planul cincinal prevede
racteristici învechite, dotarea economiei cu uti de înaltă productivitate, aplicarea mai largă în muncă necesare, calificarea în ritm mai rapid lizarea riguroasă a tuturor sarcinilor de care de măsuri pentru creşterea substanţială a nivelului
laje şi instalaţii cu randament scăzut au efecte practică a cuceririlor ştiinţei. Pa a muncitorilor, continuarea procesului de îmbu pinde amplificarea exporturilor noastre. Anga de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate
negative asupra dezvoltării economice a tării. ralel cu dezvoltarea producţiei de cereale, este nătăţire a pregătirii profesionale a tuturor oa jamentele luate cu privire la depăşirea planului
De aceea se impune să acţionăm energic şi per necesar să fie intensificată cultivarea plantelor menilor muncii. Fără îndoială, în acest domeniu producţiei industriale trebuie să se concretizeze — prevederi care se realizează cu succes. In
manent pentru înnoirea produselor, reproiecta- tehnice cu eficienţă economică ridicată. Trebuie s-au obţinut în ultimul timp unehxK'zultate bu în bună purte in produse pentru export. O ne primul an şi jumătate al cincinalului s-au creat
reâ maşinilor şi utilajelor, perfecţionarea tehno asigurate, de asemenea, producţii sporite şi de ne, dar va trebui să aducem în cintinuare per aproape 400 mii noi locuri de muncă i venitu
cesitate imperioasă este, de asemenea, creşterea
logiilor de fabricaţie, îmbunătăţirea substanţială calitate bună în legumicultura, viticultură şi po fecţionări întregului sistem de pegătire a ca competitivităţii produselor româneşti, adaptarea rile din salarii au fost în 1971 cu 8,1 la sută
mai mari decît în 1970. S-a introdus minimul
a calităţii tuturor produselor. micultură pentru satisfacerea cerinţelor de con drelor. permanentă a producţiei la cerinţele pieţei exter
O deosebită atentie trebuie acordată valorifică sum ale populaţiei şi a necesităţilor exportului. Una din carenţele principale ale învătămintu- ne, valorificarea tot mai bună a mărfurilor noas garantat pentru remunerarea ţărănimii coope
rii superioare a materiilor prime şi materialelor, In zootehnie este necesar să crească preocu lui, îndeosebi cel de cultură genrală, este că ratiste ; veniturile băneşti ale ţăranilor au spo
orientind ferm structura industriei — atît în cin parea pentru ameliorarea raselor de animale şi nu asiqură tinerilor pregătirea ctespunzatoare tre pe pieţele străine. Paralel, se Impune dimen rit cu 11 la sută. Fondurile sociale de consum
cinalul actual, cît şi în cincinalele viitoare — creşterea productivităţii acestora ; în acest scop pentru a se integra rapid în produţie. De aceea, sionarea importurilor la strictul necesar, comba de la bugetul de stat şi al organizaţiilor coope
spre produsele care încorporează o cantitate cît se cer luate măsuri pentru sporirea contribuţiei este necesar să se organizeze astfi procesul de terea hotărîtă a oricărei risipe de valută ; trebuie ratiste s-au ridicat în anul trecut la aproape
mai mare de muncă complexă. Este necesar să unităţilor de cercetare din tara noastră, cît şi Snvătămînt îneît la terminarea fieirei etape — lichidate importurile de produse pe care le 42 miliarde lei. S-a majorat cuantumul aloca
schimbăm concepţia unor conducători de unităţi pentru lărgirea importului de reproducători de şcoala de 10 ani. liceul — tînărul a capete ase putem realiza din resurse proprii. ţiei de stat pentru copii, ridieîndu-se totodată
economice care se mulţumesc să producă părţile înaltă productivitate. O importantă rezervă de menea cunoştinţe care să-t dea p6ibilitatea ca, In cadrul relaţiilor noastre economice exter plafoanele de venituri şi limita de vîrstă pînă
grosiere ale unor instalaţii, iar pentru părţile dezvoltare a producţiei de carne este creşterea în cazul cînd nu îşi continuă studie în invata- ne, un loc central ocupă schimburile comercia la care se acordă alocaţii. Au fost majorate
complicate recurg la import. Valorificarea mai greutăţii animalelor la sacrificare. In vederea mîntul superior, să se poată integy 1ntr-o acti le cu ţările socialiste care deţin circa 55 ta sută pensiile ţăranilor cooperatori, sumele plătite
bună a resurselor de materii prime şi materiale dezvoltării mai susţinute a zootehniei, este ne vitate practică, utilă societăţii! în aceiaşi timp din volumul comerţului exterior al României. acestora în cursul anului trecut depăşind de
constituie calea sigură pentru progresul econo cesar să se ia măsuri pentru asigurarea bazei se impune să se asigure repartizarea Doresc să menţionez In mod deosebit că, în ca două ori nivelul din 1970. Ţărănimea coopera
mic şi social al tării. furajere, valorificîndu-se mai bine în acest scop absolvenţilor acestor şcoli in sectare de_ acti dru! schimburilor noastre internaţionale, locul tistă beneficiază, începînd din anul trecut, de
O sarcină economică de cea mai mare impor însemnatul potenţial de păşuni şi fineţe de care vitate cerute de nevoile goneraleale tarii, cu asistentă medicală gratuită, precum şi de alte
tantă este reducerea cheltuielilor materiale. In dispune ţara noastră. precădere în producţie. Realizareaaceslui dezi central îl ocupă Uniunea Sovietică, cu o pon înlesniri.
esenţă aceasta înseamnă economisirea muncii Se impune o deosebită atenţie pentru îmbună derat deosebit de important peiru societatea dere de 25 la sută. Aceasta face necesar să S-a asigurat îmbunătăţirea în continuare a a-
sociale înmagazinate în mijloacele de producţie. tăţirea radicală a activităţii întreprinderilor agri noastră, precum si pentru afirmam în viată a acordăm o atentie permanentă lărgirii în conti provizionării populaţiei de la oraşe şj sate. Vo
In tara noastră cheltuielile materiale se situează cole de stat, care au toate condiţiile ca pînă la unui mare număr de tineri impunduarea de ur nuare a schimburilor şi cooperării în producţie lumul mărfurilor vîndute prin comerţul socia
la un nivel foarte ridicat în comparaţie cu rea sfîrşitul actualului cincinal să se situeze la nive gentă a măsurilor corespunzătoarepentru îmbu cu U.R.S.S. Potrivit acordurilor încheiate, schim list a fost în 1971 cu 9,1 la sută mai mare de
lizările obţinute de alte ţări. Reducerea cu un lul unităţilor agricole moderne din ţările cu a- nătăţirea programelor, atît ale de zece burile comerciale cu ţările socialiste urmează cît în anul precedent, iar în primul semestru
procent a ponderii cheltuielilor materiale în in gricultură avansată în ceea ce priveşte organi ani, cît şi ale liceelor de toate jpurile — în să crească în actualul cincinal cu peste 50 la al acestui an a sporit cu 7,8 la sută fată de
dustrie la nivelul anului 1973 echivalează cu un zarea şi eficienta producţiei, folosirea forţei de deosebi pentru ultimele clase. Tinne elimina sută fată de realizările cincinalului anterior, în perioada corespunzătoare a anului 1971. Indi
spor de venit naţional de circa 4 miliarde lei. muncă la 100 hectare — devenind model de or tă, de asemenea, tendinţa greşită;are se mani condiţiile unei diversificări substanţiale a livră cele general al preturilor şi tarifelor la mărfuri
Trebuie luate măsuri hotărîte pentru reducerea ganizare pentru întreaga noastră agricultură so festă. mai ales la licee, în direcţia li rilor reciproce. şi servicii a fost în 1971 de 100,3 la sută —
sub prevederile luate Sn calcul — iar în primul
consumurilor specifice de materii prime, mate cialistă. In acelaşi timp, o mai mare atentie tre nei specializări Înguste a prediru tinerilor. Acţionăm, totodată, pentru dezvoltarea rela semestru al acestui an a înregistrat o scădere
riale şi combustibil. Este necesar să ne pre buie acordată utilizării raţionale a forţei de Şcoala trebuie să asigure cunainţe generale ţiilor economice cu celelalte state | România fată de aceeaşi perioadă a anului trecut, fiind
ocupăm mai intens de economisirea metalului, muncă în cooperativele agricole de producţie, mai laroi în domeniul fiecărei presn. astfel in întreţine schimburi cu peste 110 state ale lumii. de 99,8. Buna aprovizionare a populaţiei con
de eliminarea pierderilor la laminare şi pre actionîndu-se mai hotărit pentru întărirea disci cit tînărul să poată presta muncHifenle în ca stituie o preocupare de prim ordin a partidu
lucrare. In multe întreprinderi coeficientul de u- plinei şi perfecţionarea organizării muncii, pen drul aceleiaşi ramuri. Concepere în acest fel Aceste schimburi — care se desfăşoară pe baza lui şi statului. Pe măsura dezvoltării economiei,
tilizare a metalului este de 0,5—0,7 fată de tru diversificarea în continuare a activităţilor a învălămîntului, lichidarea specuzăru înguste deplinei egalităţi şi avantajului reciproc, îmbra a sporirii producţiei bunurilor de consum se
0,8—0,9 în unităti similare din alte ţări. De ase productive din aceste unităti. şi a diversificării nejustificate a lofesiumlor şi că o gamă tot mai variată de mărfuri industria vor lărgi desfacerile de mărfuri pe piaţă. Pen
menea, se menţin consumuri ridicate şi la alte Dezvoltarea industriei şi agriculturii, a celor meseriilor este o cerinţă ce se jine |în egală le şi agroalimentare, constituie un factor impor tru anul 1973 se prevede desfacerea unui volum de
măsură in şcoala generala, in Wu, * golite
materii prime, materiale şi combustibil. Minis lalte ramuri ale economiei naţionale impune ex profesionale şi în învătămtntul suprim Toţi ti tant în asigurarea creşterii economice a tării mărfuri cu 2 miliarde lei mai mare decît s-a avut în
noastre.
terul Aprovizionării Tehnico-Materiale, toate mi tinderea şi îmbunătăţirea transporturilor. Va tre r vedere în cincinal. Livrările de mărfuri că
bui să se treacă la dotarea cu autovehicule de nerii trebuie ajutaţi să posede ui la*l ° ţzont Un imperativ esenţial al activităţii de comerţ
nisterele economice trebuie să fundamenteze mare capacitate şi remorci, cu tractoare de mare de preqătire profesională, să aib o fcaliiicare tre fondul pieţei vor depăşi în anul viitor ni-^
ştiinţific normele de consum, Unind seama de putere şi înalt randament, care să deservească complexă pentru a nu fi puşi însituţia de a exterior este asigurarea condiţiilor pentru echi velul din 1970 cu 32 la sută la carne şi produse
dotarea tehnică a industriei, de progresele înre în mai bune condiţii şantierele de construcţii, ex executa numai operaţii limitate, dveniri simple librarea balanţei de plăti externe încă în anul din carne, 42 la sută la laple şi produse din
gistrate pe plan internaţional in unităti similare. ploatările miniere, unităţile din agricultură. Pe instrumente ale procesului de faneae. Reali 1974. Aceasta reprezintă un obiectiv de bază al lapte, 13,4 la sută la ulei, 21,4 la sută la za
Un imperativ major al progresului este creş baza programului adoptat de Comitetul Executiv zarea unei pregătiri multilateral; emtituie o politicii partidului şi statului, de realiza hăr, 38,5 la sută la confecţii, 35.3 la sută la
n
terea mai accentuată a productivităţii muncii, al Comitetului Central, este necesar să se extindă cerinţă importantă a economie. ^en, o con rea căruia depinde dezvoltarea mai susţinută a tricotaje şi cu 27,9 la sută la încălţăminte. Vo
In anul 1973 trebuie să se asigure în industria acţiunea de optimizare a transporturilor, să se in diţie primordiala a creştem rolilui eator al schimburilor comerciale cu alte state, partici lumul prestaţiilor de servicii va creşte în 1973
republicană o productivitate a muncii pe sala troducă pe scară largă paletizarea şi conlaineri- omului în desfăşurarea produclei şipină la parea eficientă a României la diviziunea interna cu aproape 36 la sută fată de 1970, urmînd să
riat cu cel puţin 9 la sută mai mare decît în zarea. Se impune, de asemenea, să fie intensifi urmă, un principiu fundamental 1 In*. comu ţională a muncii. sporească în ritm şi mai înalt în anii viitori.
Ministerele, centralele şi întreprinderile pro
1972. Realizarea unei productivităţi superioare cată acţiunea de mecanizare a operaţiilor de nismului, care presupune manifestare p>oliv - O condiţie esenţială a dezvoltării rapide a e- ducătoare de bunuri de consum trebuie să
necesită nu intensificarea efortului fizic, ci a încărcare-descărcare. Organele Ministerului Trans lentă în cimpul muncii a fiecărnimcmţu al so conomiei noastre este extinderea cooperării eco-
1
muncii de concepţie, în vederea extinderii mecani porturilor şi Telecomunicaţiilor trebuie să ur- —- t iefătii ' v nftmlefi vi tnlin)ca.;tiii^|ificii Internaţionalei caro asigure lărgirea şi diversificarea in conlingare
a sortimentelor de mărfuri, ridicarea calităţii
zării şi automatizării, aplicării proceselor tehnologi mărească cu mai multă exigentă folosirea raţio In scopul legării mai 'strînse a Milf^acti ne permite să asigurăm satisfacerea unor nevoi produselor, corespunzător exigentelor sporite
vitatea practică este necesar sa s. Vacă pe
ce moderne. Se impune, de asemenea, să fie luate nală a parcului de vagoane, autovehicule, nave scară largă la înfăptuirea măsurilor falite de de materii prime, maşini, utilaje şi tehnologii şi ale întregii populaţii. Ministerul Comerţului
măsuri pentru creşterea calificării muncitorilor, şi avioane, îmbunătăţirea organizării şi desfăşu Comitetul Central al partidului pnymh trona totodată să realizăm exporturi stabile. In aceas Interior, consiliile populare trebuie să ia
trecerea la lucrul pe mai multe maşini. O deose rării activităţii de transport. Toate aceste măsuri se şcolilor si liceelor de către între^n tă ordine de idei va trebui să acordăm în con în continuare măsuri pentru a asigura
Ş1
bită atentie trebuie acordată întăririi disciplinei este necesar să se materializeze în anii urmă a facultăţilor de către ministere. 1 rocesţle în tinuare toată atenţia lărgirii cooperării cu ţările buna gospodărire a fondului de mărfuri,
tori lntr-o creştere substanţială a productivităţii
în muncă, respectării riguroase a regulamente muncii, în folosirea cu eficientă sporită a capa vătămînt va trebui să se desfăşoare ptel cu din Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, în desfacerea în condiţii corespunzătoare de igienă
lor de ordine interioară, asigurării condiţiilor ca cităţilor de transport, corespunzător nevoilor e- pricUca în producţiei ?c me profes^ ş, cadrul ,,Programului Complex", menit să contri şi deservire a bunurilor de consum, întărirea
0
fiecare lucrător să folosească în mod eficient în liceele vor trebui organizate în aşa tei ,it e- buie la progresul multilateral al fiecărei ţări, la controlului asupra unităţilor comerciale, urmă
tregul timp de lucru. Va trebui să ne preocu conomiei naţionale. levii să poată să şi lucreze şi să 9i yeţe. egalizarea nivelurilor de dezvoltare economică rind in permanentă satisfacerea la un nivel tot mai
păm în mai mare măsură de asigurarea unui ra Acolo unde există condiţii este necesaă se înalt a nevoilor şi cerinţelor oamenilor muncii.
Stimaţi tovarăşi, a statelor membre, la valorificarea tot mai efi
port just între numărul celor care lucrează ne organizeze secţii de învătămînt superior uzi cientă a resurselor lor materiale şi umane, în Se desfăşoară pe un front larg con
mijlocit în producţia materială — acolo unde se Partidul nostru acordă cea mai mare atentie ne pentru a se asiqura continuarea »iilor spiritul independentei, deplinei egalităţi, întra strucţia de locuinţe pentru populaţie. In
P
creează bunurile materiale, adevărata avuţie na justei repartizări a venitului naţional pentru după orele de producţie, aşa cum se proţaza, jutorării tovărăşeşti şi avantajului reciproc. Vor primul an şi jumătate al cincinalului s-au
dezvoltare şi pentru consum, de aceasta depin- dealtfel în prezent, în multe ţări ale lu In- realizat din fondurile şi cu sprijinul sta
ţională — şi numărul celor ocupaţi In alte acti vătămîntul superior economic va tre ui f, trebui, de asemenea, dezvoltate acţiunile de co tului aproape 120 mii apartamente; in
vităţi şi care se menţine nejustificat de mare j zînd în mod hotăritor progresul general al so e operare cu celelalte ţări socialiste în interesul anul 1973 se prevede construirea a peste
aceasta este o problemă fundamentală a dezvol cietăţii. In acest cadru, un rol esenţial revine în cel mai scurt timp organizat astfel Ins u- progresului fiecăreia, al propăşirii generale a 110 mii apartamente, cu 10 mii mai mult decît
em
tării societăţii noastre socialiste. formării şi bunei gospodăriri a fondului naţional dentii să cunoască temeinic Tţf l socialismului. fusese stabilit în planul cincinal.
qice ale ramurilor de producţie în care ea-
Totodată, trebuie să acţionăm mai hotărit pen de dezvoltare economico-socială care cuprinde ză să lucreze ca economişti. Un obiectiv important va trebui să-l consti Planul prevede ca Sn perioada 1971 —
tru reducerea personalului ocupat In activităţi cota din venitul naţional repartizata pentru dez Realizarea obiectivelor pe care ni le-aVo- tuie dezvoltarea cooperării în producţie şi în 1975 să se asigure o creştere importantă a sa
administrativ-functionăreşti. Pină în toamnă, voltare precum şi fondul de amortizare, şi ca lariului mediu. începînd din a doua parte a a-
Consiliul de Miniştri trebuie să elaboreze nor re exprimă totalitatea resurselor alocate de so mis în acest cincinal impune o pjeocupaişo- alte domenii cu ţările din Africa, Asia. America cestui an von» trece la realizarea practică a
Latină, tinînd seama că în acest domeniu există
sebită pentru dezvoltarea cercetării Ş e.
mative obligatorii şi criterii de bază — pe ramuri — cietate pentru creşterea forţelor de producţie, In ultimii ani - după cum este cunoscut încă mari posibilităţi nefolosite şi a căror valo acestui obiectiv. In toamnă, salariul minim va
cu privire la ponderea personalului administrativ în pentru lărgirea bazei materiale a activităţilor so- artus îmbunătăţiri în organizarea şi condta creşte de la 800 la 1 000 de lei lunar, urmînd ca
numărul total al salariaţilor. Se va urmări ca cial-culturale. Progresul impune ca fiecare cetă rificare ar fi în avantajul reciproc al ţărilor noas
ţean să producă atît pentru sine cît şi pentru actlvităUi de cercetare, s-a realizat o conlfe tre, In această ordine de idei doresc să subli pînă la sfîrşitul cincinalului să ajungă la 1 100
specialiştii să fie utilizaţi cu prioritate în con lei. Creşterea salariilor va continua în anii
ducerea nemijlocită a producţiei, precum şi în societate ¡ între munca pentru sine şi munca ¡a.-SSJs: niez necesitatea de a se aplica consecvent pro 1973, 1974 şi 1975, asigurîndu-se, pînă la sfir
munci de concepţie şi cercetare, asigu- pentru societate nu există contradicţii, deoarece in acest ' domeniu se manifestă încă mui gramul de acţiuni şi măsuri, aprobat de Comi şitul cincinalului, generalizarea majorării la
rînd şi pe această cale o creştere a producţiei cu cît este mai mare partea destinată societăţii, tetul Executiv al Comitetului Central privind cola toate categoriile de salariaţi.
cu atît sporeşte mai rapid avuţia naţională, şi,
şi productivităţii muncii. * pe această bază, bunăstarea întregului popor, borarea cu ţările africane Totodată, vor trebui ela Analizînd modul de îndeplinire a planului pe
întreprinderile, centralele şi ministerele tre veniturile fiecărui om al muncii. borate programe similare In vederea intensifică primul an şi jumătate al cincinalului, precum şi
buie să se preocupe în mod deosebit de dezvol rii cooperării cu ţările din Asia şi America La posibilitatea obţinerii Sn anii viitori a unor spo
tină.
tarea concentrării, specializării şi cooperării, Un atribut primordial al conducerii şi planifi ruri suplimentare de producţie, Comitetul Cen
care contribuie în măsură importantă la creşte cării economiei este orientarea fondului naţional Considerăm că există condiţii favorabile pen tral a stabilit ca, fată de creşterea do circa 26 la
rea productivităţii muncii, reducerea costurilor, de dezvoltare cu precădere spre lărgirea şi mo tru amplificarea şi diversificarea acţiunilor de sută a salariului mediu prevăzută iniţial să fie
dernizarea fondurilor fixe productive, îndeosebi
ridicarea calităţii producţiei şi sporirea rentabili pentru înzestrarea economiei cu maşini şi uti cooperare cu ţările capitaliste dezvoltate. Legea atinsă în a doua parte a anului 1975 — compa
tăţii. O atenţie specială se cere acordată rezol laje. Pînă la urmă, bogăţia unui popor nu con prime, p nroduse Ministerele şi ce comerţului exterior, adoptată anul trecui, cre rativ cu anul 1970 — să se realizeze un spor
vării acestor probleme în cadrul construcţiilor de stă în ceea ce se consumă la un moment dat, ci ează cadrul juridic propice pentru realizarea de 35 la sută i în acest fel salariul mediu lunar
maşini; va trebui întocmit un program de per în mijloacele de producţie de care dispune, în unor forme variate de cooperare, inclusiv pen urmează să ajungă în a doua parte a anului
tru crearea de societăţi mixte de producţie şi
spectivă care să asigure realizarea unor progre capacitatea sa de a realiza o cantitate cit mai producţie a rezultatelor acestora, să asigui 1975 la circa 1 950 de lei. In această acţiune,
se mai rapide Jn dezvoltarea specializării şi co mare de bunuri materiale. conlucrare mai bună între cercetare şi întreţ comerţ, atît în tară cît şl în străinătate. Un nu partidul şi statul au în vedere atît realizarea
operării între unităţile constructoare de maşini Este necesar să sporească preocuparea pentru măr de astfel de societăţi au şi fost înfiinţate, unei apropieri între veniturile diferitelor ca
apartinînd mai multor ministere. In mod similar modul de constituire şi utilizare a fondului de derile producătoare iar altele sînt în curs de constituire ; experienţa tegorii de salariaţi, cît şi menţinerea unei di
ferenţieri corespunzătoare cu caracter stimula
J?” ¿g "g
măsurl
Este necesar să se ia
este necesar să se procedeze şi în alte ramuri. amortizare — parte componentă a fondului na rea in cel mai scurt timp a forţelor de cerc de pînă acum arată că există importante posi tiv, în raport de contribuţia fiecăruia la munca
rc
Ridicarea eficientei activităţii economice impu ţional de dezvoltare. In acest sens va trebui să U n tara noastră, pentru concentrarea o bilităţi pentru a promova mai larg această for socială. Pornind de la aceste considerente, Co
ne creşterea răspunderii cadrelor din economie, se stabilească normative precise care să deter [urilor tuturor cercetătorilor pe baza unui i mă de cooperare, că măsurile adoptate în a- mitetul Central propune ca în perioada următoare
a tuturor colectivelor pentru buna gospodărire a mine folosirea amortizărilor Îndeosebi pentru turiior unui rectie unică, indiferent d cest domeniu s-au dovedit juste şi necesare. raportul dintre salariul net minim şi maxim să
fondurilor materiale şi financiare. Organele de achiziţionarea de maşini şi utilaje — şi nu în gram urne în™^ătămlnt sau In România se preocupă de dezvoltarea legătu fie de 6-7 la 1, raport care în etapa actuală
conducere din întreprinderi, centrale, ministere, scopul construirii de clădiri —, pentru dezvolta SS d" 'cercetare depertenent.«, Totod rilor cu diferite Organisme economice şi finan apreciem că asigură aplicarea consecventa a
din toate unităţile socialiste au obligaţia să ac rea mai accentuată a forţelor de producţie, re vor trebui luate măsuri pentru a asl l ciare internaţionale. In acest context, pornind principiului socialist de repartiţie după calita
9 j
ţioneze cu fermitate pentru a asigura introduce înnoirea calitativă a fondurilor fixe productive. de la realitatea existentei Pieţei comune în Eu tea şi cantitatea muncii.
rea unui regim sever de economii, întărirea dis In concordantă cu orientările stabilite de Con Et •X'îttSS.’S.SEÎÎ MŞ ropa, considerăm necesar să dezvoltăm con Corespunzător rezultatelor obţinute în dezvol
ciplinei de plan şi financiare, înlăturarea pier gresul al X-lea al partidului, in planul cincinal Solo,Ici 1« ministere şi »">>« X«e? tactele comerciale cu această organizaţie, pen tarea producţiei agricole, vor spori în conti
derilor şi risipei, sporirea continuă a rentabili actual se prevede realizarea unui volum de vederea modernizăm rapide .P^ V'ţg tru a favoriza lărgirea schimburilor şi a coo nuare veniturile reale ale ţărănimii | calculate
du
a
(
hn0
tăţii şi. pe această bază, a veniturilor societăţii. investiţii de circa 540 miliarde lei ¡ din acest Consiliul National pentru Ştimtă şi Tel ™° perării cu ţările membre ale acestei pe o persoană activă, aceste venituri se prevede
C
Indiferent de mărimea cheltuielilor trebuie în plan, în primul an şi jumătate s-au realizat lu ,i, Semiile de silinţe, minierelj *■=»»”' organizaţii. De asemenea, apreciem utilă să depăşească in 1975 cu peste 40 la sută ni
totdeauna stabilit cu precizie în ce termen şi cu crări în valoare de peste 120 miliarde. Este ne Ministerul Educaţiei şi ” ”î5 , participarea mai largă a României la alte velul realizat în 1971. Avînd în vedere preocu
ce beneficii vor fi restituite societăţii fondurile cesar să se ia măsuri energice ca acest mare SrSrîi^SSS^nel organizaţii economice si financiare in parea noastră deosebită pentru dezvoltarea sec
avansate. efort să dea întreaga măsură a efectelor sale e- c ternaţionale. In acest context se înscrie intrarea torului zootehnic, necesitatea ridicării calificării
In centrul activităţii de conducere trebuie să conomice. Investiţia specifică poate fi mult re ştiinţifice in sectoarele şi domeniile de bază României în G.A.T.T. şi într-o serie de orga cooperatorilor care lucrează în acest sector, în
stea creşterea vitezei de rotaţie a fondurilor ma dusă prin îmbunătăţirea activităţii de proiectare, re asiqură progresul rapid al industriei, agrici nisme ale Organizaţiei Naţiunilor Unite. Stu- cepînd din a doua jumătate a acestui an mi
N?_i.C--------------M-----------TT-_*.
nicnio «1/-»
'
teriale şi financiare încredinţate unităţilor eco înlăturarea tendinţelor de gigantism, de supra [ nrii ,, celorlalte ramuri ale economiei nation diem posibilitatea participării şi la alte orga- nimul garantat al cooperatorilor zootehnişti ca
nomice. In acest sens, este necesar ca — prin dimensionare a construcţiilor, prin renunţarea la uirn si înainte al într nisme internaţionale care oferă cadrul unei re lucrează cel puţin 25 de zile lunar va creşte
finisajele inutile, amplasarea în aer liber a in le, de care depinde bunul mers colaborări pe baze de egalitate, în spiritul prin de la 400 la 800 de lei pe lună.
utilizarea intensivă a maşinilor, utilajelor şi in stalaţiilor şi realizarea unor construcţii simple, gii noastre societăţi socialiste. Partidul manifestă o grijă constantă, în spi
stalaţiilor — să se asigure resurse pentru re cipiilor noastre de respect al independentei ritul principiilor echităţii noastre socialiste, pen
înnoirea şi modernizarea fondurilor fixe în ter uşoare care să răspundă strict nevoilor funcţio şi suveranităţii naţionale, al avantajului reciproc. tru justa recompensare a oamenilor muncii care
mene cît mai scurte. Totodată, acţionind pentru nale. Trebuie interzisă construirea de pavilioane Activitatea îndreptată spre intensificarea nu mai pot lucra, pentru asigurarea unei bă-
scurtarea ciclului aprovizionare—fabricaţie—des administrative costisitoare, spatiile pentru bi 3. Participarea Românie schimburilor şi cooperării Internationale cu
rouri urmînd să fie integrate în corpul clădirilor toate ţările, fără deosebire de orînduire socia trîneti lipsite de griji a cetăţenilor tării. In
facere, va trebui să se obţină producţii supli productive. Se impune o atentie deosebită pen acest spirit, Comitetul Central a hotărit ca pînă
mentare folosind acelaşi volum de mijloace cir tru îmbunătăţirea organizării muncii pe şantie la diviziunea lă, face parte integrantă din politica externă la sfirşitul acestui an să se majoreze şj pensii
culante. Vor trebui luate măsuri pentru accele rele de construcţii, gospodărirea judicioasă a ma a României consacrată apropierii dintre popoa- le de asigurări sociale de stat. Creşterea se va
rarea procesului de circulaţie, asigurînd creşterea terialelor şi utilajelor, reducerea substanţială a re, colaborării dintre naţiuni egale în drepturi realiza diferenţiat, urmărindu-se atenuarea deo
P 1 instaurării păcii pe planeta noastră,
vitezei de rotaţie a banilor — elemente esenţiale consumului de metal în construcţii. Trebuie in ■ JL iiAitnla O rnnînmi Sn SC0 U sebirilor existente în cadrul uneia şi aceleiaşi
ale unei bune activităţi economice, ale unei eco internaţionala di HlIIllUilţnsigurăril progresului şi civilizaţiei fiecărui po- categorii de pensionari. Pensiile de asigurări
tensificată acţiunea de diversificare a sortimen
nomii sănătoase. Numai pe calea intensificării w «ibor. sociale de stat urmează să fie sporite în medie
telor de materiale de construcţii şi de folosire
vitezei de rotaţie a fondurilor, atît în producţie, a înlocuitorilor; să se extindă practica realiză nnlahnrari Dezvoltarea sustinulă a economiei naţionale, cu 16 la sută. Se va asigura creşterea cu precă
cît şi în circulaţie, vom putea accelera progresul rii direct pe şantier a prefabricatelor şi chiar OeZVQlianSd UUÎOUUI «« *»a rgirea şi creşterea eficientei schimburilor e- dere a pensiilor mici care vor fi majorate cu
;
economic al tării, ridicarea nivelului de trai al a unor construcţii metalice, evitîndu-se astfel jonomice cu străinătatea, îmbunătăţirea echili 30 la sută astfel, pensia minimă pentru limită
cheltuielile pentru transport şi întîrzierile în si cooperării economice;brului balanţei de plăti externe vor trebui să de vîrstă a celor cu vechime completă în muncă
poporului. livrări. Paralel cu înfăptuirea programului de 1 va fi de 650 lei. Vor fi sporite, totodată, pen
înzestrare cu maşini şi utilaje de mare produc ' 1« t V, ■ II Ibă ca rezultat nemijlocit întărirea puterii leului, siile I.O.V.R. cu 23' la sută, precum şi ajutoa
Stimaţi tovarăşi, tivitate, trebuie să se asigure ridicarea califică cu alte ţări mşterea puterii monedei noastre naţionale atît pe rele sociale cu aproape 20 la sută. Totodnlă,
rii muncitorilor şi cadrelor tehnice, astfel ca în aţa internă, cît şi în raport cu alte monede, se vor aduce îmbunătăţiri legii pensiilor; pro
In domeniul agriculturii sînt, de asemenea,
următorii 4—5 ani să se dubleze productivitatea tărirea finanţelor tării, asigurarea unei mo centul din salariul pe baza căruia se stabileşte
necesare măsuri hotărîte pentru obţinerea unor Stimaţi tovarăşi, pensia va fi cuprins între 60 şi 05 la sulă, ceea
muncii în construcţii. de stabile — obiectiv permanent, deosebit de
producţii sporite, cu cheltuieli minime. Subli Urn din cerinţele fundamentale ale progre- portant al întregii noastre activităţi econo- ce va asigura o mai bună refleclare în nivelul
Este necesar ca toate ministerele şi unităţile
niez acest lucru deoarece se manifestă mult- ne 1 'fiecărei ţări în condiţiile societăţii moderne _ reflectă forţa economiei noastre socia- pensiei a aportului adus de fiecare în perioada
ce
economice, organizaţiile de construcţii şi insti tctT nsrtirinarea intensă la schimbul internatio- , dezvoltarea dinamică, ascendentă şi ar- de muncă activă, la dezvoltarea societăţii.
ajunsuri în folosirea bazei tehnico-materiale a :e
tutele de proiectări să acţioneze cu mai multă S 1 de valori la diviziunea mondială a muncii. jo să a întregii ţări pe calea făuririi societă-
a
n
acestei ramuri. Pornind de la această realitate, România a pro- socialiste multilateral dezvoltate.
Comparativ cu media anuală 1966 -1970, la 1n- hotărîre pentru creşterea eficientei economice a (Continuare in pagina a 3-a)