Page 7 - Drumul_socialismului_1972_07

l«BEE«gqraraBms3.«jgNiii«¿wArvjui«¿*ttMittftiawre?ttMi»iyM8agwgaa^^

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 437 ® DUMINICĂ 2 IULIE 1972
saaazm^^gaatBzgae

CARTEA b SCENA ■ DISCUL ECRANUL

#&r S ..EDITORIALE... n
Aventuri la Marea Neagră PROFIRA SADOVEANU

— „MORMOLOCUL“. Edi­
Filmul cuplului Savel tea aceasta, Insă, are o adevărată a talentului său. tura Minorva, Bucureşti,
Stiopul — Tudor Popescu funcţionalitate precisă, fiind Dar acum e vorba de fap­ 1972.
este un categoric succes al departe de acele găselniţe tul că, în „Aventuri la Ma­ Din amfora copilăriei,
stagiunii estivale. Asta, pen­ şugubeţe superproductionale rea Neagră", Florin Piersic existenţa se ordonează pe
tru că „Aventuri la Marea care au o singură menire: e aceeaşi fermecătoare pre­ linii progresiv mai adec­
Neagră" este o bună peli­ camuflarea prccaritătilor su­ zenţă care asigurase succe­ vate normelor, lucrurile
culă poliţistă, creată cu biectului. sul sigur al atîtor alte peli­ capătă mereu noi dimen­
toate acele disponibilităţi Bineînţeles că Savel Stio­ cule. siuni. Literar vorbind, co­
regizorale şi scriitoriceşti, pul nu renunţă la posibili­ Filmul respectă exemplar pilăria înseamnă un triumf
care slnt absolut necesare tăţile vizuale oferite de pi­ canoanele genului. Su3pen- al ingenuităţii, un mod de
n In acest gen îndrăgit de torescul litoralului românesc. se-ul ţine trează atenţia a trăi „vizionai“, cu o ma­
public. Punind în paralel Şi bine face, pentru că ar noastră pînă la sfîrşit. Cursa re capacitate asociativă,
cea mai mare aventură.
dintre spionii străini (care
In creaţia mea, mă simt legat filmul „Aventuri la Marea fi păcat ca superbele perle vor să intre în posesia u- Metaforele copilăriei des­
Neagră" cu alte producţii
33 apartenenţe genului, putem nui important secret cu crise de Profirii Sadovea-
nota cu satisfacţie faptul că F I L M caracter militar) şl contra- nu trezesc interesul în
primul rînd, în măsura în
informatia românească este
de plaiurile hunedorene“ fantezia şi priceperea cine­ deosebit de interesantă şi care, în paginile cărţii sa­
aştilor noştri nu este cu ni­
mic mai prejos decît cea turistice din Mamaia, Man­ — nu exagerăm — instruc­ le, descoperim eternele
a străinilor. Mai mult decît tivă. In cadrul conflictului trăsături ale propriei noas­
Prezent In cadrul acţiuni­ ca“, lucrare de examen în nS că mesajul lui ajunge la „Străinul", cu acel erou atît, noul film românesc are galia ş.a.m.d. să nu ser- se despletesc firele unei ac­ tre copilării. Autolarea, fe­
lor Festivalului' culturii şi Institutul de teatru şi cine­ spectator. Andrei Sabin, reprezenta mai şi un mesaj patriotic pro­ ' vească drept fundal pentru ţiuni bogate, implicînd un tiţa din „Mormolocul" e
educaţiei socialiste „Sarmis“, matografie, o ecranizare du­ — Ne puteţi spune şi pe mult, o readucere pe ecran nunţat, fapt care conferă o suită de aventuri palpi­ mare număr de personaje. sorii bună a „duduii Llzu-
regizorul de film Mihai Ia- pă „Povestea teiului“ de ce cale ajungeţi la spectator ? a unor momente trăite In­ firului acţionai un spor de tante. Stiopul ştie să mînuiască ca" din „Dumbrava minu­
cob a oferit cu amabilitate Mihai Eminescu. Acum, fă- — Deşi filmul este în an­ tr-o epocă pe care o cunoş­ autenticitate şi profunzime. In centrul povestirii an­ foarte abil umbrele suspiciu­ nată", peste care priveşte
ziarului „Drumul socialis­ cînd o retrospectivă în cre­ samblul lui o convenţie, tre­ team şi într-un mediu — o Ceea ce atrage atenţia în trenante stă un ofiţer al con- nii. Atît de bine, îneît lă­ cu seninătate şl înţelegere
mului“ un interviu din care aţia mea, îmi dau seama că buie să-i dai spectatorului şcoală din Ardeal — pe care mod deosebit în cazul aces­ trainformaţiei româneşti, in­ murirea finală are un efect Bădia Mihai!
vă redăm cîteva crîmpeie. de fapt Îmi regăsesc senti­ senzaţia adevărului in deta­ nu le voi uita (n-am spus do tui film este „formula" sa, terpretat de Florin Piersic. şocant. „Aventuri la Marea
—■ Vă rog ca în cuvintele mentele în multe dintre per­ lii şi în ansamblu. Trebuie ce) şi „Pentru că se iu­ modalitatea de abordare a Natural, numele popularu­ Neagră" nu este o dramă.
pe care le adresaţi prin in­ sonaje. să-l convingi că povestirea besc...“, care mi-a oferit pri­ subiectului. In această ordi­ lui actor pe afişul filmului Dialogul său e, de cele mai
termediul ziarului cititorilor — Spectatorii hunedoreni pe care i-o înfăţişezi este un lejul tratării unor probleme, ne de idei, avem de-a face atrage publicul cu forţa u- multe ori, spiritual, comicul Peîifru melomani
noştri să dezvăluiţi cîteva îl ştiu pe Mihai Iacob un crîmpei de realitate, un a acţiunii care se desfăşoară cu personaje Înzestrate şi nui magnet magic. Pentru de situaţie şi umorul sănă­ j „PATRU NOI ŞLA-
„taine" aparţinînd lui Mi- îndrăgostit de oameni. crîmpei de viaţă. Ca să emo­ în 1972. Chiar dacă personal cu un fond psihologic net că cine n-ar dori să-l re­ tos nefiind excluse. Dar, fil­ Î RE MONDIALE“ —
hai Iacob. nu am trăit datele problemei sesizabil. Dar Savel Stiopul vadă pe Şaptecai, pe Harap mul are situaţii dramatice, este titlul pe eare-1 citim
— Pentru mine, Deva şi puse în ecuaţie în acest film, nu alunecă pe panta psi­ Alb într-un rol modern ? . anume acelea în care poten­ pe spatele discului 45-
In general Judeţul Hunedoa­ ele îmi sînt familiare şi fie­ hologizării plicticoase ci păs­ Unii se vor gîndl, probabil, tele protagonistului sînt de­ EDC-10226. Piesele benefi­
ra îmi sînt familiare. Sînt Interviu cu regizorul de film Mihai iacob care dintre noi trăim — de trează loc, în structura fil­ şl la faptul că ar fi bine plin solicitate. ciază de o interpretare de
hunedorean şi mă simt mîn- ce să n-o recunoaştem ? — mului, elementului de spec­ să-l vedem pe Florin Pier­ Alături de Florin Piersic calitate: Marina Voica,
dru de această obîrşie. De într-un fel sau altul momen­ taculozitate. Spectaculozita­ sic şi într-un rol pe măsura apare şi apreciata cîntărea- Anda Călugăreanu, Doina
Deva mă simt legat prin anii — Mă măguleşte aprecie­ ţionezi, cred că înainte de te ca cele ale ¡judecătorului tă Corina CEiriac, dovedind Spătaru şi George Enache.
de şcoală. Am fost elev al rea şi încerc în fiecare nouă toate trebuie să convingi. Negulescu, pus să-şi judece faptul că este şi o bună ac­ Acompaniază orchestrele
liceului „Decebal“. Aşa că creaţie să n-o dezmint. De Altfel, spectatorul rămîne un cu obiectivitate propria sa triţă. Mircea Şeptilici, Zephi „Electrecord" şi Gerhard
„indiscreţiile“ sînt, cum s-ar fapt, noi căutăm în perma­ martor distanţat şi rece, e- pasiune, propria sa cauză. Alşec, Mircea Mureşan, Car- Römer.
spune, în familie. Aici am nenţă o cale cît mai directă vitînd un critic, dar în nici Acest aspect m-a preocupat men-Maria Strujac şi alţii © Arcuşul măiestrit al
trăit o perioadă în care am spre inima spectatorului, o un caz un participant la ac­ mult, poate mai mult decît alcătuiesc o distribuţie bu­ lui ALEXANDRU ŢITRUŞ
încercat creaţiile primelor cheie care s-o deschidă cît ţiunea care să dorească, ală­ datele problematice, tehnice nă, mînuită cu multă ima­ invită la audierea unor
mari descoperiri ale tinere­ mai larg, ca să-i putem turi de eroi, ca nobleţea de sau scenaristice. ginaţie de Savel Stiopul, în piese folclorice ardeleneşti.
ţii. Aici am cunoscut litera­ transmite ideile deosebit de care vorbeam să învingă, iar — Şi, pentru că tot ne a- acest film care' este mai Discul 45-EPC-10219 cu­
tura pe care apoi am în- generoase ale societăţii noas­ eroii să nu fie uitaţi, ci să flăm în domeniul „indiscre­ mult decît un divertisment prinde : „Plîngc-mă mamă
'"ăgit-o, aici m-am maturi- tre. Vrem sâ-i transmitem fie îndrăgiţi de spectator. ţiilor", ce surpriză ne pre­ estival, fiind un film bine cu dor", „Invîrtita de pe
t, am cunoscut viaţa şi- omului In mod obiectiv ceea — Creatorii nu au aseme­ găteşte regizorul Mihai Ia­ lucrat, cu un remarcabil Someş", „Cînd e omul ne­
ate chiar dragostea spe- ce este frumos şi nobil în nea „slăbiciuni“ ? cob ? profesionalism. căjit" şi „Haţegana de la
uică adolescenţei. viaţa noastră cotidiană. Si­ — In timpul realizării fil­ — Surpriza va fi tot un Mirăslău".
— Se regăseşte acest tînăr gur că dorinţa supremă a mului „cunoşti“ foarte bine personaj legat de pămîntul AL. COVACI
îndrăgostit în creaţia artisti­ fiecărui cineast este ca a- biografia eroilor şi nu poţi hunedorean, Aurel Vlaicu.
că a regizorului de film de ceastă vibraţie de frumuseţi să nu ai afinităţi deosebite Există un scenariu aprobat S P E C T A C O L E
1
"L? să fie transmisă spectatori­ pentru unii cu un caracter — în realizarea Eugeniei
■- — Cred că da. Ultimul lor care, după vizionarea fil­ integru, robust, frumos. Pen­ Busuişeanu şi a mea. Mai ,© Continuă turneul, în un „cap de afiş" de mar­
meu film disecă acest sen­ mului, să se regăsească înno­ tru mine vor rămîne de ne­ sînt însă o serie de detalii judeţul nostru, al Filarmo­ că : apreciaţii interpreţi
tehnice care trebuie rezol­
timent în faţă spectatorului, bilaţi, mai sensibili, mai re­ uitat, din acest punct dé vate înainte de începerea fil­ nicii de stat din Cluj. fraţii Petreuş. Ei vor fi
etalînd incertitudinile dra­ ceptivi ia tot ce e frumos şi vedere, „Dardée“, „Străinul“ mărilor. Sper că foarte cu­ Spectacolul de muzică prezenţi astăzi la Lonea şi
gostei, necesitatea ca dra­ nobil în societatea noastră, şi „Pentru că se iubesc...“. rând vom începe lucrul, care populară prezentat de a- Petrila, în 3 iulie la Pe­
gostea să nu fie ruptă de să vrea să calce în aceeaşi Toate au o legătură, mai cest prestigios ansamblu troşani, iar în 4 la Aninoa-
va fi un film destul de im­
preocupările mari sociale. cadenţă cu eroii. Dacă a- mare sau mai mică, cu exis­ portant. Sper să nu dezmint artistic se reoomandă cu sa şi Vulcan.
Cred că o anumită sensibi­ ceastă dorinţă a noastră se tenţa mea, dar sînt motive nici de această dată aşteptă­
litate în abordarea şi înţele­ realizează, înseamnă că suc­ afective care mă leagă de rile şi să redau figura „şoi­
gerea acestui sentiment ome­ cesul filmului este asigurat aceste filme. „Dardée“ era mului ardelenesc" aşa cum o
nesc am dobîndit-o aici.' Ea unul dintre filmele mele de ştiu hunedorenii.
este prezentă în filmele — chiar dacă nu are mari debut, primul pe care l-am
„Străinul“ şi chiar în „Blan- virtuţi profesionale, Inseam- semnat ca autor independent. DRAGOŞ CĂLIN
! Almanah

Cursuri externe Baletul, iu revisté, este un „text Cînd a apărut agricultura Io Europa?
Răspunsul la această întrebare a preocupat decenii
© O sută de ani de afişe
ale Scsi în lume. Cererea de afişe tematlc. Armata germană de de-a rîndul savanţi din numeroase ţări. Săpături arheo­
ocupaţie a beneficiat de a-
logice efectuate în Macedonia grecească au scos la iveală,
crescînd, s-a ajuns la o di­ cest vaccin. Cine luară la in­ cu un deceniu în urmă, relicvele unei aşezări de agricul­
pe esre trebuie să- înveţi perfect versitate a temelor şi moda­ stitut nu era deportat. „Punct tori, care cultivau griul, orzul şl lintea în Jurul anului
populare de lităţilor artistice care întrec de plecare — scrie Hebdoma- 6 200 î.c.n. Aşezarea a fost considerată a fi cea mai veche
Arta lor tindo a «o apropia de nedoana), pe proprii lor artişti. varietatea picturii. Voga ar­ narul polonez — pentru o de acest fel de pe continent. Cercetările efectuate în ulti­
perfecţiune prin siguranţa şi Să creadă In noi t tei abstracte — notează un serie de reflecţii asupra ex­ mii ani sub conducerea prof. D. Berciu, de la Universi­
— Ce înseamnă „momentul do
artă Petroşani eleganţa mişcării, plastica ei De vorbă ou cuplul balet“ lntr-un spectacol de es­ critic plastic (în Les Nouvel­ terminării totale a naţiunii tatea din Bucureşti, în peşterile „La Adam” din Dobro-
compoziţionala. BalorlnU Eli şi
Ticft Hanea se sincronizează to­ tradă 7 les Littéraires), a dus la o şi asupra unor probleme goa şi la Ciumeştl-Carei, s-au soldat cu un rezultat sur­
tal, atît po scena, cit şl In viaţă, de balerini E. H.: Este muzică, poezie, anumită uniformizare. Expo­ morale ca spiritul de răspun­ prinzător. Dovezile arheologice aflate aici, datînd din mi­
La Deva, sînt În plină formînd una dintre cele mal a- plastică, împletite lntr-un tot ar­ ziţia „O sută de ani de afi­ dere, iubirea, fidelitatea, cu­ leniul VI î.e.n., înscriu teritoriul ţării noastre la Începu­
preclate perechi de balerini de
monios, ou ajutorul căruia, fără
desfăşurare cursurile ex­ estradă din ţara. Eli si Tică Hanea a scoate un singur cu virat, se şe în lume“, deschisă la Bi­ rajul". tul formării ariei europene a producţiei agricole.
terne ale Şcolii populare In conteclnţa, întrebările pe transmit publicului propriile tale blioteca naţională din Paris,
de artă Petroşani la care care le-am adresat, au primit idei şl sentimente. „Instrumentul“ este un elogiu adus artei ca­ © Dlntr-o mio de deţinuţi
nostru de lucru este propriul
răspunsuri la fel de sigure şl e-
participă cadre didactice, Iegante : nostru corp, pe oare însă nu-1 re a revoluţionat vizual spec­ închişi în închisoarea Fleury
instructori din cadrul aşe­ — De clnd datează cuplul EU folosim niciodată fără contribu­ tacolul străzii — artă bazată Mérogis (Franţa), 20 la sută Laser chimic
ţia majoră a capului.
zămintelor culturale din gi Tică Hanea ? T. H.: Baletul, In revistă, este pe concizie, sugestie, simpli­ sînt... bacalaureaţi. Indem- Orologiul
— Dansăm împreună de peste
judeţ. Aceştia sînt înca­ 4 ani. Cuplul s-a format aici, la „nn text“ pe care, dacă nu-1 În­ nîndu-i să scrie poezii, di­ din Galaţi
draţi în secţiile dirijat teatrul din Deva. veţi perfect, te bllbll tu şl se bîl- ficare maximă şi pe darul rectorul închisorii s-a hotărît In U.R.S.S. a fost realizat
bîio întregul spectacol. Ce să mal
— Clnd aţi Început eă dansaţi
coral, brigăzi artistice de şi unde ? vorbim de public... de a izbi imaginaţia şi a o să rentabilizeze producţia li­ Vechiul ceas montat pe un laser chimic cu acţiune
agitaţie, coregrafie, teatru. — T. H.! Eu am început la Si­ — Cîte ore lucraţi zilnic 7 pune la lucru. O pleiadă terară a pensionarilor săi, frontispiciul clădirii primăriei continuă, fără o cauză exte­
biu — ca elev — în cadrul cu­ T. H.: Se ştie că acolo unde ilustră de pictori, în această publicînd o antologie a „cli­ oraşului Galaţi, in anul con­ rioară de producere a reac­
In program sînt incluse noscutei formaţii „Junii Sibiului“. se pricepe toată lumea, acolo strucţiei sale (1904), a încetat
pe lingă cursurile teoreti­ E. H.: După o pregătire prea- este nevoie mal mare de oameni sută de ani, ca Toulouse- entelei captive". Antologia să mai fie im simplu element ţiei. La baza funcţionării a-
ce a serie de instructive labUă în cadru] Şcolii populare pricepuţi. Deci, ziua noastră de Lautrec, Utrillo, Valadon, cuprinde versurile poeţilor ' do decoraţie. Un colectiv do cestui laser se află procese
între 16—21 ani...
muncă este foarte lungă, cu un
de artă din Arad, am devenit
acţiuni dintre care consem­ balerină la Ansamblul de cînte- program destul de Încărcat: 3—4 Van Dongen, Chagall, Miro, specialişti In orologerie l-au fizice şi chimice ce se pro­
reparat şl l-au Înzestrat cu
duc în cursul amestecării a
năm : schimburi de expe­ ce şi dansuri din Baia Mare. ore de studiu, 2 ore exerciţii Braque, Picasso, Matisse. Sal­ un mecanism muzical. El a-
— Ce ştiaţi despre Teatrul de pentru menţinerea condiţiei fizi­ © Walkirii călare pe elec- nunţă ora exactă, pe care o două fluxuri gazoase. Lase­
rienţă cu actori ai Teatru­ estradă din Deva Înainte de a ce, lectura lucrărilor de specia­ vador Dali, a dat artei pu­ trovehicule ultramoderne. marchează cu un fragment rul realizat nu necesită nici
veni în acest colectiv ? litate, repetiţii, spectacole... blicitare a afişului strălucire din cunoscuta melodie „Valu­
lui de estradă Deva, întîl- T. H.: In urma spectacolelor E. H.: Intre a visa şl a putea şi noi perspective ingeniozi­ Astfel au năvălit pe scena rile' Dunării“, compusă după un fel de surse exterioare
niri cu personalităţi ale de val o an;, susţinute în turneele esto o distanţă imensă, şi numai tăţii plastice, suprasolicitată Operei din Kassel (R.F.G.) cum se ştie de Ivanovlcl. la de alimentare. El oferă mari
printr-o muncă susţinută reu­
/'■'ţeţii noastre cultural-ar- din infcreiga ţară, teatrul devean şeşti să populezi această distanţă. cele două Walkirii ale lui Galaţi. perspective în ce priveşte fo­
s-a impiK publicului şl specia­ de progresul tehnic şi mate­ Wagner, într-o montare ştiin- losirea lui în Cosmos.
tisticc (Doina Badea, scri­ liştilor ca un colectiv artistic ce — Dintr-o serie de întrebări in­ rial al epocii moderne. ţifico-fantastică. Costumaţia,
se menţine la un bun nivel pro­ discrete, vă provoc cu încă una:
itorul Ioan Meiţoiu). Figu­ fesional, fapt pe care l-am cu­ ce proiecte de viitor aveţi, atît inspirată după echipamentul
rează, de asemenea, depla­ noscut şi apreciat totdeauna. legate de profesiune, cît şi Jn ® „A treia parte a nopţii" astronauţilor, a uluit publi­ Aparat pentru măsurarea
viaţa particulară 7
E. H.: Doream să fac estradă — filmul lui Andrzey Zuîaw- cul, care s-a împărţit pe loc
sări pentru culegeri de şi am optat pentru Deva, care E. şi T. H.: Viaţa noastră
mi-a ofetlt — după cum mă şi „particulară“ se confundă în ma­ 6ki, prezentat anul trecut la în două tabere, repetînd, du­ rapidă a anomaliilor de vedere
folclor din zona Orăştiei, aşteptam — prilejul să abordez re parte cu cea a teatrului. Deci, pă 142 de ani, marea bătălie
vizionări de diverse spec­ acest get deloc uşor. dacă ne dorim ceva, ne facem Veneţia, prilejuieşte o apri­ dată la premiera lui „Her- In Franţa s-a pus la punct un nou aparat denumit
proiecte, le legăm de cele ale
— Pentru orice artist — o ştie
tacole la Deva şi Hune­ toată lunea — publicul este ma­ teatrului, de ceea ce dorim tea­ gă controversă în presa po­ nani", drama lui Victor Hu­ „retino-focometru", destinat măsurărilor anomaliilor de
trului.
rea sa dragoste, marele său „Ju­ loneză. Acţiunea se petrece go, între clasici şi roman­ vedere. Acest aparat utilizează principiul de optică con-
doara. decător“. Totuşi, ce categorie de — Şi anume 7
public treieraţi ? E. şi T. H.: Remimeie unei pe vremea celui de-al doilea tici : tradiţionaliştii, care au stînd în determinarea distanţei în care ochiul trebuie
T. H.: Publicul nu se Împarte repet: asta depinde In primul instituţii se leagă de numele şi huiduit spectacolul şi moder­ plasat faţă de un obiect-test pentru ca imaginea sa reti­
Sn „categorii“. El este acelaşi rind de artist 1 renumele oamenilor care mun­ război mondial. Zulawski nian ă să apară cît mai netă observatorului însărcinat cu
peste tot cu condiţia să ştii să-l —r- Atributele acestea definesc cesc în ea, i se dăruiesc. Aşa porneşte de la biografia ta­ niştii, care au apărat cu fa­
emoţiona:! cu mijloacele artei publicul din Deva ? că, ne dorim din toată inima, natism această întinerire a determinarea. Aparatul permite subiectului să privească
tale. Totişl — pentru că aţi a- T. H.: Credem eă publicul din să contribuim, prin numele nos­ tălui său, care a lucrat în testul înainte de efectuarea măsurătorii, ceea ce are ca
tru, la numele şi renumele Tea­
Poşta vut şi d,\ un „totuşi“ — In mod Devia, din Întregul nostru judeţ, trului de estradă din Deva. anii războiului la un insti­ operei wagneriene, după a- efect stabilirea acomodării ochilor şi suprimarea aproape
deosebit îmi place acel public
ar trebui învăţat de noi să iu­
care viro la spectacol şl după bească mai mult spectacolele tut unde se descoperise un proape 200 de ani de la pire- ‘ totală a „divagaţiilor oculare de acomodare“, frecvente
premieră şl mai ales acela care propriilor sale colective artistice Discuţie consemnată de > vaccin contra tifosului exan- mlera absolută. la tineri. Efectuarea măsurătorii asupra unui ochi nor­
NICOLAE GASTONE
literară mal se face fără ca cel examinat să simtă vreo jenă.
(din Deva, din Petroşani şi Hu-
ştie cînd şi ce să aplaude. Dar,
Nicolae Giurgiu — Hune­ ENCSCLOP EDUCA făcută în 1887 de Petru Ponl. Şp
doara. Ne rugaţi să vă in­ puns: „...Vă comunicăm că El a găsit atunci 32 grame de
formăm care este calea de PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE conducer«?a întreprinderii a săruri la litru. Cercetări re­ ■Vi
urmat pentru a publica o luat măsuri pentru o mal La Porţile de Fier, printre nu numai cea mai mare, dar cente au dus la concluzia că
poezie. Dacă există o cale, bună aprovizionare cu pro­ stîneile întunecate ce se o- Şi una dintre cele mai vechi sărurile provin din patul sa­
aşa cum spuneţi dv., atunci duse a unităţilor noastre din glindesc în apele lacului pu­ din ţara noastră. Unul dintre lin al lacului, care conţine
mult sulfatat sodic şi mag-
aceasta ar fi ca poezia să fie „Solicitudinea - condiţie obligatorie raza comunei Ghelar. De a- ternicului baraj de beton, se grajduri datează din anul nezian, precum şi cloruri. Pe
bine realizată. „Mîndrie“ a- semenea, s-a desemnat un iveşte, misterioasă, gura u- 1864. Specialiştii urmăresc, fundul lacului s-a format un
duce însă mai degrabă... a merceolog voiajor care se va nei peşteri. I se spune grota ca, prin încrucişări dirijate, nămol saprofelic, cu calităţi
proză. a relaţiilor ou cetăţenii“ ocupa zilnic de aceste uni­ Veterani, nume cu rezonan­ să creeze o rasă de cal ma­ terapeutice excepţionale, bo­ WS '<
Eliane Wianne — Hune­ tăţi în ceea ce priveşte a- ţe străvechi, ce amintesc de sivă, puternică, un animal gat în substanţe organice şi Ti ■; V
doara. Desigur, toţi creatorii provizionarea, deservirea, cu­ foştii oşteni ai Romei impe­ foarte bun pentru probele de compuşi ai sulfului. Se apre­ ■
care ne trimit versuri aşteap­ răţenia, aranjarea şi expu­ riale, deveniţi locuitori ai fru­ obstacole, dar şi pentru agri­ ciază că lacul Fundata con­
Suţ acest titlu a apărut în
tă un răspuns favorabil şi ziamk nostru nr. 5410, din 1 rii, s-a ţinut la sediul Con­ nerea produselor, informînd moasei Dacii. Legenda poves­ cultură. Ei utilizează, în a- ţine peste un milion mc de
siliului popular al comunei
publicarea. Insă nu întotdea­ iunig un articol care viza Ghelar o şedinţă cu toţi lu­ teşte că dacii aveau aici sanc­ cest scop, exemplare de pur nămol, indicat în tratarea
una părerile şi dorinţele se solicitudinea întîlnită în uni­ crătorii de la unităţile ali­ din două în două zile de­ tuarul lui Zamolxis. Săpături sînge englez, pur sînge arab, afecţiunilor aparatului loco­
întîlnesc pe un teren comun. tăţii« comerciale din Ghe­ mentare de pe raza comu­ spre felul cum se face apro­ arheologice făcute în această „Furioso“, „Horst star“, „Gi- motor, ginecologic şi ale sis­
Eurit din Ehalia. Intere­ ţar, material sugerat de con­ nei. Cu acest prilej, au fost vizionarea la aceste unităţi". peşteră au scos la iveală nu­ dran“ şi „Lipiţan“. Caii pro­ temului nervos periferic. A-
sant pseudonim. Vă animă ţinutul cîtorva scrisori pri­ avertizaţi cei care au în O.C.L. Produse industriale meroase relicve de provenien­ veniţi din aceste încrucişări ceste calităţi deosebiţe ur­
sentimente frumoase, înălţă­ mite la redacţie pe această comportarea lor atitudini ne­ şi T.A.P.L. Hunedoara au ţă romană, datînd din seco­ se dovedesc imbatabili pe te­ mează a fi puse în valoare.
toare. Transpunerea lor în .temi. corespunzătoare faţă de trimis redacţiei răspunsuri lele II—XII. Specialiştii . n-au renurile de sport, unii fiind De curînd, pe latura de sud a
putut confirma temeiul isto­
vers din păcate nu este re­ Articolul a fost trimis or­ clienţi, părăsesc tejgheaua conţinând mai mult... justifi­ ric al legendei populare, care cumpăraţi şi în străinătate. lacului, an fost amenajate un
Armăsari de acelaşi gen au
alizată. Poezia nu înseamnă ganizaţiilor comerciale viza­ sau fac alte treburi în tim­ cări. Din răspunsul O. C. L. dăinuie de milenii, dar au a- fost trimişi în 167 de staţii restaurant, camping, loc de
parcare pentru autoturisme şi
vorbire liberă, pe Ici pe colo te, pentru a putea întreprin­ pul serviciului. S-a prelu­ juns la concluzia că romanii de montă ale C.A.P., pentru un ştrand.
ritmînd două cuvinte. Vă re­ de anele măsuri impuse de crat articolul în cauză şi Produse industriale putem au folosit grota Veterani oa ameliorarea cailor de agri­
comandăm să studiaţi mai situaţie. Iată ce a răspuns s-au făcut sublinieri drastice menţiona doar angajamentul necropolă şi sanctuar al zeu­ cultură. Singurul dxemplar de alun
"în profunzime creaţia scrii­ redacţiei fiecare din cei vi­ asupra tovarăşelor Livla final: „Pentru o bună apro­ lui Mithras. turcesc (Coryllus Colurna)
torilor noştri consacraţi. zaţi. O.C.L. Alimentara Hu- Branga şi Elena Alic, în ge­ vizionare a oamenilor mun­ Unul dintre cele mai mari din Dobrogea a fost identifi­
„Porţi de lemn". Se poate nedtara serie: „Din consta­ neral asupra acelora care cii din Ghelar, vom intensi­ Cea mai mare herghelie lacuri din Bărăgan este Fun­ cat în curtea unei biserici din
din ţară se află la Jegălia.
să aflăm şi numele dv. ade­ tările făcute la faţa locului sînt certaţi cu disciplina". fica munca de control şi în­ Ea găzduieşte circa 10 la su­ data. El are aproape 9 km oraşul Constanţa. Arborele,
lungime şi pe alocuri 1 km
trecut pe lista monumentelor
vărat şi unde vă desfăşuraţi rezultă că deficienţele evi­ Din partea Centrului de drumare la unităţile noastre tă din nucleul cailor de rasă lăţime. O ciudăţenie a aces­ naturii, deşi nu depăşeşte
Jonglerul internaţional Rudy
activitatea? Aşteptăm să ne denţiate în articol sînt jus­ legume şi fructe Hunedoara de pe raza comunei". Ceva existenţi în România — ma­ tui lac, aflat în plină cîmpie, vîrsta de 40 de ani, are o Hern, jonglînd cu cinci cercuri
înălţime de peste 18 metri şi
mai scrieţi. te... Din dispoziţia conduce­ am primit următorul răs- măsuri concrete nu luăm ? joritatea pur sînge englez. o constituie puternica mine­ nn diametru al trunchiului de „olimpice“ pe acoperişul tur­
ralizare a apei. Prima anali­
nului televiziunii din Mön­
Red. Herghelia de la Jegălia este ză ştiinţifică a apei a fost 52 centimetri. chen.