Page 73 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 73
Proletari din toate fările unijí-va !
ANUL XXIV Nr 5 453 VINERI 21 IULIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
REZOLUŢIA
CONFERINŢA NAŢIONALA Conferinţei Naţionale a Partidului
Comunist Român din 19-21 iulie
A PARTIDULUI COMUNIST ROMAN 1972 cu privire la elaborarea
proiectului de Program
al partidului
Joi dimineaţă, au fost relua lismului şl comunismului, la tarea Lupeni din judeţul Hu ai muncii din industrie şi a- participanţilor la Secţiunea Comitetului Executiv al C.C.
te în plen lucrările Conferinţei activitatea internaţională a nedoara, Erou al Muncii So gricultură, din instituţii de în- pentru dezbaterea proiectului al P.C.R., prim-secretar al Co
Naţionale a Partidului Comu partidului şi statului". cialiste, Gheorghe Trică, di văţămînt, ştiinţă, artă şi cultu legii cu privire la dezvoltarea mitetului judeţean Braşov al
nist Român. Au luat cuvintul tovarăşii : rector general al Centralei in ră, unităţi militare, prin care economico-socialâ, planificată P.C.R., Ana Micescu, munci Pe baza propunerii cuprinsă în Raportul prezentat de
La deschiderea şedinţei, de Gheorghe Cioară, membru al dustriale de autocamioane şi urează succes deplin lucrărilor a României, vorbitorul a pro toare la Uzinele textile ,,30 tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Conferinţa Naţională a parti
legaţii şi invitaţii au salutat Comitetului Executiv al C. C. tractoare Braşov, Aguriţa Ale- Conferinţei şi raportează cu pus Conferinţei Naţionale a Decembrie" din Arad, Angelo
cu vii şi îndelungi aplauze so al P.C.R., prim-secretar al Co xandrescu, secretar al Comite mîndrie însemnatele realizări partidului ca in fruntea Con Miculescu, ministrul agricultu dului hotărăşte să se treacă la elaborarea Programului Parti
sirea în Sala Palatului Repu mitetului municipal Bucureşti tului municipal de partid Ba obţinute în îndeplinirea pla siliului Suprem al Dezvoltării rii, industriei alimentare şi a- dului Comunist Român şi să desemneze comisia care să ela
blicii Socialiste România a to al P.C.R., Costache Trotuş, di cău, llie Verdeţ, membru al nului şi a angajamentelor lua Economico-Sociale a României pelor, Eduard Eisenburger, boreze proiectul acestui program.
varăşului Nicolae Ceauşescu, rector general al Centralei in Comitetului Executiv, al Prezi te în cinstea acestui măreţ e- să fie ales tovarăşul Nicolae preşedintele Consiliului oame Proiectul programului P.C.R. va fi supus dezbaterii între
a celorlalţi conducători ai par dustriale Hunedoara, Vasile diului Permanent al C.C. al veniment. Exprimînd deplina Ceauşescu, secretarul general nilor muncii de naţionalitate gului partid, a întregului popor şi prezentat spre adoptare
tidului. Potop, prim-secretar al Comi P.C.R. încredere şî ataşamentul ne al Partidului Comunist Român. germană, Gheorghe David, di
Prima parte a şedinţei a tetului judeţean laşi al P.C.R., A doua parte a şedinţei de mărginit faţă de Partidul Co Propunerea a fost primită rectorul întreprinderii agricole celui de-al Xl-lea Congres al partidului.
fost prezidată de tovarăşul loan Avram, ministrul indus dimineaţă a fost prezidată de munist Român şi Comitetul cu căldură, cu vie satisfacţie de stat din comuna Urleasca,
Emil Bodnaraş, membru al Co triei construcţiilor de maşini, tovarăşul Ludovic Fazekaş, său Central în frunte cu se de delegaţii şi invitaţii la judeţul Brăila, Ecaterina Bru-
mitetului Executiv, al Prezidiu Mircea Izbâşoiu, secretar al prim-secretar al Comitetului cretarul general al partidului, Conferinţă, fiind puternic şi mărică, preşedinta Consiliului Comisia pentru elaborarea
lui Permanent al C.C. al P.C.R. Comitetului de partid al Gru judeţean Harghita al P.C.R. tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îndelung aplaudată. judeţean Teleorman al femei
In această zi, au început pului industrial de petrochi- Delegaţii şi invitaţii au pri autorii acestor mesaje îşi iau Au luat, apoi, cuvintul to lor, Gheorghe Petrescu, vice
dezbaterile generale la Rapor mie-Ploieşti, Ludovic Fazekaş, mit cu satisfacţie şi entuziasm noi şi însemnate angajamente varăşii Iulian Tudose, directo preşedinte al Uniunii Genera
tul prezentat de secretarul ge prim-secretar al Comitetului vestea că pe adresa Conferin şi asigură Conferinţa că îşi rul Grupului de şantiere de pe le a Sindicatelor din Româ proiectului de Program ai
neral al partidului „Cu privi judeţean Harghita al P.C.R., ţei Naţionale a partidului, a vor consacra toate forţele în platforma industrială Tirgoviş- nia.
re la dezvoltarea economico- Maria Flucsă, director general tovarăşului Nicolae Ceauşescu, deplinirii hotărîrilor ce vor fi te, judeţul Dîmboviţa, Mihai In continuare, a fost supusă
socială a României, in urmă al Centralei industriei bumba adoptate. Dalea, membru supleant al spre aprobare propunerea fă
torii ani şi in perspectivă, la cului, Constantin Cătrună, pre au sosit, în ziua deschiderii In continuarea dezbaterilor Comitetului Executiv al C.C. al cută de tovarăşul Nicolae Partidului Comunist Roman
perfecţionarea conducerii pla şedintele cooperativei agricole lucrărilor, peste 600 telegrame generale, a luat cuvintul to P.C.R., care a prezentat Ra Ceauşescu, în Raportul pre
nificate a societăţii şi dezvol de producţie „Voivoda" din şi scrisori din partea organe varăşul Manea Mănescu, mem portul Comisiei de validare a
zentat Conferinţei Naţionale, NICOLAE CEAUŞESCU — rectorul întreprinderii agrico
tarea democraţiei socialiste, la comuna Furculeşti, judeţul Te lor şi organizaţiilor de partid, bru al Comitetului Executiv, al Conferinţei Naţionale a Parti
preşedinte, Ion Gheorghe le de stat Insula Mare a Brăi
creşterea rolului conducător al leorman, Petre Constantin, mi organizaţiilor de masă şi ob Prezidiului Permanent, secretar dului Comunist Român, Con Maurer, Emil Bodnaraş, Ma lei, Olimpia Soiomonescu, pre
partidului în edificarea socia ner, şef de brigadă la exploa- şteşti, colectivelor de oameni al C.C. al P.C.R. in numele stantin Drăgan, membru al (Continuare in pag. o 4-a) nea Mănescu, Paul Niculescu- şedinta Comitetului judeţean
Mizil, Gheorghe Pană, Gheor Prahova al femeilor, Gheorghe
ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Goina, preşedintele coopera
llie Verdeţ, Gheorghe Cioară, tivei agricole de producţie din
Janos Fazekaş, Petre Lupu, comuna Sîntana, judeţul Arad,
Cuvînloreo tovarăşului Cuvîntarea tovarăşului Răutu, Gheorghe Stoica, Va tele cooperativei agricole de
Nicolae Fludiţeanu, preşedin
Popescu,
Dumitru
Leonte
producţie din comuna Coma-
sile Vîlcu, Ştefan Voitec, Io-
sif Banc, Constantin Băbălău, na, judeţul Constanţa, Gheor
Cornel Burtică, Miron Con-
ghe Trică, director general al
.-... Iile Verdef anea Hânescu stantinescu, Mihai Dalea, Mi Centralei industriale do auto
hai Gere, Ion loniţă, Ion Pă-
camioane şi tractoare Braşov,
ţan, losif Uglar, Richard Win-
nele de vagoane din Arad, Ion
ter. Ştefan Andrei, Ion Din- Iosil Naghy, maistru la Uzi
Stimaţi tovarăşi, României. Sporeşte venitul na Succesele obţinute în dez Stimaţi tovarăşi. a producţiei, a productivităţii devenit trăsătura definitorie a că, Chivu Stoica, Constantin Dinescu, maistru la schela pe
Raportul prezentat de tova ţional şi, în măsură corespun voltarea economico-sociala a muncii şi venitului naţional, stilului de muncă şi a metode Pîrvulescu, Elena Ceauşescu, trolieră din Moreni, Aguriţa
răşul Nicolae Ceauşescu su zătoare, sînt îmbunătăţite con ţării, contribuţia ei la căuta Problemele strategiei dez în ridicarea continuă a nive lor promovate de partidul Niculae Guină, Gheorghe Va- Alexandrescu, secretar al Co
pune unei adinei analize acti diţiile materiale şi culturale de rea de soluţii constructive voltării economico-sociale, a- lului de trai material şi cul nostru. silichi, Emil Popa, Alexandru mitetului municipal do partid
vitatea desfăşurată pentru în viaţă ale poporului. S-a trecut pentru problemele majore ca le perfecţionării conducerii tural al poporului român. In dirijarea procesului con Sencovici, Barbu Zaharescu, Bacău, Ion Cetăţeanu, prim-
făptuirea hotărîrilor Conferin în mod ferm la perfecţiona re frămîntă lumea contempo societăţii, prezentate Confe In această vastă acţiune, un strucţiei socialiste, partidul şi Stela Moghioroş, Constanţa topitor Ia Combinatul chimi-
ţei Naţionale din 1967 şi ale rea relaţiilor socialiste de pro rană, la asigurarea securităţii rinţei Naţionale de tovarăşul merit deosebit revine organe statul au îmbinat în mod reu Crăciun, Ştefan Voicu, Valter co-metalurgic din Bala Mare,
Congresului al X-lea, caracte ducţie ; sînt lărgite sistema şi păcii — fac să crească pres Nicolae Ceauşescu, au o im lor şi organizaţiilor de partid şit atributele conducerii cen Roman, Anton Breitenhoier, Gheorghe MIloş, secretar al
rizează ştiinţific principalele tic formele de participare a tigiul internaţional al României portanţă decisivă pentru fău comuniştilor, eroicei clase trale cu stimularea iniţiativei Miron Nicolescu, Zaharia Stân Comitetului comunal de par
procese şi fenomene ale dez cetăţenilor la rezolvarea tre socialiste. rirea societăţii socialiste mul muncitoare, care au dinamizat maselor. Prin constituirea or cii, Lajos Letay, Ghizela Vass, tid Rucăr, judeţul Argeş, Mi
voltării economico-sociale pla burilor obşteşti. Conferinţa noastră face ast tilateral dezvoltate — obiec forţa creatoare a întregului ganelor colective de conduce Constantin Sandu, Constantin ron Negrilă, director general
nificate, defineşte cu claritate Progresele înregistrate în fel bilanţul unei perioade de tiv fundamental al politicii popor la traducerea în viaţă re — forma superioară a de Dăscălescu, Ludovic Fazekaş, al Uzinei „Independenţa" din
direcţiile activităţii viitoare, toate domeniile de activitate intensă activitate creatoare ca Partidului Comunist Român. a hotărîrilor partidului, cu mocraţiei muncitoreşti, au fost Gheorghe Necula, Aurelia Dă- Sibiu, Andrei Reisenhauer,
în procesul istoric de făurire sînt rodul devotamentului pa re consolidează orînduirea so Raportul secretarului nostru privire la perfecţionarea me create condiţii pentru parti nilă, loan Avram, Mihail Flo- maistru la întreprinderea de
a societăţii socialiste multila triotic cu care lucrează clasa cialistă, cimentează unitatea general reprezintă o ade todelor de conducere şi pla ciparea nemijlocită a clasei rescu, Angelo Miculescu, Mir construcţii-montaje din Sibiu,
teral dezvoltate. muncitoare, ţărănimea, intelec de voinţă şi acţiune a tuturor vărată „cartă" a progresu nificare în toate domeniile do muncitoare, a ţărănimii, intelec cea Maliţa, Theodor Burghele, Lazăr Ciocoiu, secretarul or
In intervalul care a trecut tualitatea, întregul popor. oamenilor muncii, fără deose lui ţării, o strălucită contri activitate. tualităţii, a tuturor oamenilor Emilian Dobrescu, loan Ursu, ganizaţiei de partid de la sec
de la precedenta Conferinţă Politica externă a României bire de naţionalitate, în jurul buţie la fundamentarea ştiin Rezultatele remarcabile ob muncii, fără deosebire de na Cristoîor Simionescu, Ion An ţia laminoare a Combinatului
Naţională s-a încheiat cu suc îşi găseşte expresia intr-o par Partidului Comunist Român — ţei conducerii societăţii socia ţinute în dezvoltarea necon ţionalitate, la elaborarea şî ton, Ştefan Peterii, Eduard Ei siderurgic din Hunedoara, Ana
ces cincinalul 1966—1970, a ticipare activă şi principială la forţa politică conducătoare a liste, a politicii interne şi ex tenită a economiei şi vieţii înfăptuirea programului poli senburger, Sanda Rangheţ, Zoe Dobat, muncitoare Ia Fabrica
fost temeinic fundamentat ac viaţa internaţională, în adîn- societăţii. terne a partidului şi stalului. spirituale a tării confirmă tic al Partidului Comunist Ro Dumitrescu - Buşulenga, Lina de confecţii din Odorheiul Se
tualul cincinal, 1971—1975, şi cirea cooperării şi prieteniei In temeiul acestor rezultate, Partidul nostru comunist a justeţea liniei generale a po mân. Ciobanii, Gheorghe Oprea, cuiesc, Nicodim Roşea, direc
a început în bune condiţiuni cu toate ţările socialiste, dez comuniştii, întregul popor, dau desfăşurat în ultimii ani o liticii partidului, creşterea Tovarăşi, Traian Şteiănescu, Radu Beli- tor general al Uzinei metalur
realizarea lui. Se dezvoltă voltarea colaborării cu ţările o înaltă apreciere activităţii amplă activitate politică şi continuă a rolului său ca for gan, Jozsef Meliusz, Brăduţ gice din Cugir, Petruţa Con-
puternic baza tehnico-materia- în curs de dezvoltare, extin desfăşurate de Comitetul Cen organizatorică, pentru soluţi ţă conducătoare a societăţii, Făurirea societăţii socialiste Covaliu, Costache Trotuş, di stantinescu, preşedinta coope
lă a societăţii; forţele de pro derea relaţiilor cu toate ţări tral pentru transpunerea în onarea problemelor complexe unitatea de nezdruncinat a în multilateral dezvoltate impune, rector general al Centralei in rativei agricole de producţie
ducţie ale ţării cresc în rit le lumii, indiferent de orîndui- fapt a Programului partidului, ale procesului revoluţionar al tregii naţiuni în jurul Parti în mod obiectiv, adaptarea dustriale Flunedoara, Constan din comuna Fierbinţi, judeţul
muri susţinute. înfăptuirea re, pe temeiul respectării prin subliniază rolul şi meritele construcţiei socialiste, al per dului Comunist Român. dialectică a formelor şi me tin Dumitrache, director gene Ilfov, Dumitru Andro, meca
consecventă a industrializării, cipiilor suveranităţii şi inde deosebite care — în vasta o- fecţionării conducerii vieţii Consultarea largă a oame todelor de organizare şi con ral al Uzinelor de utilaj chi nic, secretar al comitetului de
ducere la condiţiile concrete
modernizarea agriculturii, pro pendenţei naţionale, egalităţii peră istorică do accelerare a sociale. Intr-adevăr, măsurile nilor muncii asupra probleme ale etapei de dezvoltare eco mic „Griviţa Roşie" din Bucu partid al Staţiunii pen
movarea tuturor ramurilor pro în drepturi, neamestecului în progresului României socialis de îmbunătăţire a activităţii lor fundamentale ale perfec nomico-socialâ, ridicarea pe o reşti, Mircea Izbăşolu, secre tru mecanizarea agriculturii
ducţiei materiale, a cercetării, te — revin personal tovarăşu- politice, economice şi sociale ţionării construcţiei socialiste, treaptă calitativ superioară a tar al comitetului de partid al din comuna Iugani, judeţul
învăţămîntului şi culturii mă treburile interne şi avantaju şi-au dovedit din plin viabi antrenarea întregului popor la Grupului industrial de petro Iaşi, Mihai Pop, maistru la U-
resc substanţial potenţialul lui reciproc. (Continuare in pag. a 2-a) litatea în creşterea accelerată conducerea vieţii sociale — a zinele „Unio" din Satu Ma
(Continuara in pag. a 2-a) chimie Ploieşti, Ion Vlad, di re — membri.
Spre forumul comuniştilor se îndreaptă glasul
inimilor hunedorenilor, voinţa lor de a-si înzeci
eforturile in marea operă pe care o inălţăm
Vibrante mesaje adresate Conferinţei Naţionale
a P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
...Zilele Conferinţei, zile în al partidului în edificarea so şează cu deosebită claritate
care ţara întreagă munceşte cialismului şi comunismului, succesele remarcabile obţinu
cu deosebit sirg pentru pre la activitatea internaţională a te de poporul român, in toate
zent şi chibzuieşte cu te partidului şi stalului — ca domeniile de activitate, în pe
mei pehtru viitor. Toate gîn- strălucit document de sinteză rioada ce a trecut între cele
durile, cele mai nobile senti materialist-dialectică a prezen două Conferinţe Naţionale ale
mente ale oamenilor, glasurile tului şi de prognoză a viitoru partidului şi sarcinile ce se
inimilor lor se îndreaptă cu lui. Aceste adevăruri le sub desprind pentru dezvoltarea
veneraţie către partid, către liniază şi numeroasele tele in continuare a patriei noastre".
înaltul forum din Capitală, grame adresate Conferinţei
către iubitul conducător al Naţionale, tovarăşului Nicolae După ce raportează succe
partidului şî poporului, tova Ceauşescu, de siderurgişti, mi sele de prestigiu dobîndite de
răşul Nicolae Ceauşescu. neri, energeticieni, de orga siderurgişti in întîmpinarea
Conferinţei — depăşirea pla
Se simte, din modul cum nizaţia pionierilor, de alte co nului producţiei marfă cu 65
se manifestă colectivităţi de lectivităţi : înaltă apreciere a milioane lei, de beneficii cu
prestigiu sau simpli cetăţeni, importanţei evenimentului, to 36 milioane lei şi economii la
înţelegerea profundă că actu tală adeziune la politica in preţul de cost în valoare de
ala Conferinţă Naţională se ternă şi externă a partidului 21 milioane lei — telegrama
va înscrie în istoria Partidului şi statului, angajare plenară consemnează: „De aici, de pe
Comunist Român, a naţiunii în înfăptuirea noilor sarcini. platformele fierbinţi ale agre
socialiste ca un moment cru „Miile de hunedoreni, pre gatelor siderurgice unde se
cial. in lupta pentru progres zenţi cu inima, gindnl şi fap obţine aproape jumătate din
şi civilizaţie, iar Raportul se tele la acest înalt forum al producţia de metal a ţării, si-
cretarului general cu privire comuniştilor — se spune in derurgiştif hunedoreni, toţi
la dezvoltarea economico-so- telegrama colectivului C.S. Hu oamenii muncii din cadrul
cială a României în următorii nedoara — au urmărit cu de combinaiului îşi exprimă şi
ani şi în perspectivă, la per osebit interes fiecare cuvînt, de această dată adeziunea de-
fecţionarea conducerii planifi fiecare pasaj al raportului
cate a societăţii şi dezvolta prezentat do dumneavoastră, I. MIRZA
ASPECT DIN TIMPUL LUCRĂRILOR CONFERINŢEI NAJIONALE A PARTIDULUI rea democraţiei socialiste, la iubite t o v a r ă ş e Nicolae
... * ‘_N_______ N* ~........—_________________________ Ji^¿&SDCttrr*.~ínr¿.-.<x>¿rnzBíi creşterea rolului conducător Ceausescu. raport care înfăţi (Continuare în oaa. a 3-o)