Page 75 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 75
Cuvîntarea tovarăşului Conferinţa Naţională a partidului — generatoare
Petre Constantin
de entuziasn^de afirmare a abnegaţiei
(Urmare din pagina a 2-a) tă, cl şi de evitarea unor a-
varii şi defecţiuni electrome
Am prezentat doar cîfjva canice care cauzează pierderi
rezultate din activitatea noas de producţie şi — de ce
tră. Desigur, ele sînt bune şi n-am spune-o deschis — ade
constituie pentru noi o bază seori pot pune în pericol chiar
de plecare pentru rezultate şi integritatea fizică şi viata şi iniţiativei in înfăptuirea prog ramului
mai bune în viitor. Sub îndru muncitorului.
marea organizaţiei de partid In preocupările noastre se
ne preocupăm de rezolvarea înscrie, de asemenea, folosi
unor probleme hotărîtoare rea mai din plin a tehnicii.
pentru creşterea productivită Nu sÎDtem pe deplin satisfă
ţii muncii şi sporirea produc cut! de modul în care sînt fo a societăţii socialiste multilateral dezvoltate
ţiei de cărbune, fiind conşti losite unele utilaje, de randa
enţi că pentru obţinerea unor mentele pe care le obţinem cu
Indicatori corespunzători în acestea. Pe lîngă unele defi
anii actualului cincinal, în ciente proprii, a căror înlătu
condiţiile noului program de rare ne preocupă, avem de în
tucru de 6 ore, trebuie să a- fruntat şi deficienţe care se Spre forumul comuniştilor se îndreaptă glasul
cordâm mai multă atenţie uti trag din vina altora. In nu
lizării capacităţilor de produc mele colectivului de muncă de I Cea mai mare producţie de fontă I
ţie existente, folosirii raţio la mina Lupeni fac un apel
nale a forţei de muncă prin călduros la tovarăşii construc HUNEDOARA. Pentru a peste planul zilei 465 lone s-a înregistrat Ia furnalul j
completarea şi plasarea mai tori şi furnizori de utilaje mi j cinsti cu succese deosebite metal. Întreaga cantitate de nr. 5. Pînă la 20 iulie fur- j inimi or lier, voinţa lor de a-si înzeci
optimă a formaţiilor de lucru niere să ne sprijine în activi marele eveniment din viata fontă dată în plus s-a ela naliştii combinatului hune- j
în raport cu capacitatea aba tatea noastră prin îmbunătăţi i politică a patriei noastre, borat cu cocs economisit. dorean au înscris pe graii- j
tajelor, asigurării funcţionării rea calităţii acestora. i jurnaliştii de la Combinatul Se evidenţiază în mod de cui întrecerii mai mult do •
cit mai bune a utilajelor şi Realizarea cincinalului îna j siderurgic Hunedoara au osebit îurnaliştii din schim 12 600 tone de fontă dată i eforturile în marea operă pe care e înălţăm
j
instalaţiilor. In acest sens, ne inte de termen pune în fata j declarat prima zi a lucră- bul condus de maistrul Li- peste sarcinile de plan de
preocupăm cu toată răspun noastră şi rezolvarea unor ; rilor Conferinţei Naţionale viu Jucos de Ia furnalele la începutul anului, pre- j
derea de integrarea, stabiliza probleme de ordin organiza ! a partidului, zi de produc- de 1000 mc care au sporit cum şi economii la preţui j
rea şi formarea într-un timp toric şi social asupra cărora j ţie mărită. Folosind cu ran- indicele de utilizare a a-
mai scurt a cadrelor de mi să se acţioneze cu mai mul j dament sporit capacitatea gregaielor cu peste 9 Ia su de cost în valoare de peste ; Viisranfe mesaje adresate Conferinţei Naţionale
neri calificaţi din rîndul noi tă perseverenţă şi operativita i agregatelor, ei au realizat tă faţă de normele stabilite. 20 milioane Iei, obţinute în i
lor veniţi, folosirea cu maxi te. Cred că o corelare mai cea mai mare producţie de O creştere a indicelui de principal prin reducerea i
mă eficientă, in întregime, a justă a salariilor maiştrilor fontă din acest an, dînd utilizare de peste 7 la sută consumului de cocs. a P.G.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
celor 6 ore ale programului cu ale muncitorilor, în raport
de lucru. cu contribuţia adusă la înde
Doresc să subliniez în a- plinirea sarcinilor de produc (Urmare din pag. 1) energie electrică la consumul ţegului, în Cîmpla Pîinll sau
ceastă ordine de Idei necesi ţie, se impune pentru o mai propriu tehnologic". în Inima cetăţilor dacice, în
tatea întăririi disciplinei sub bună cointeresare a maiştrilor plină, totală faţă do politica Colectivul I.M. Barza se municipii, oraşe şi sate, pre
toate aspectele. Am obţinut în susţinerea eforturilor de internă şi externă a partidu angajează, în telegrama trimi tutindeni, contribuim alături
rezultate bune în această pri puse de mineri şl, de aceea, lui şi statului, hotărîrea lor să, să obţină pînă la sfîrşitul de părinţii şi fraţii mai mari
vinţă — în brigada pe care o mi-aş permite să sugerez fo nestrămutată de a traduce cu cincinalului o producţie glo la continua înflorire a scum
conduc, deşi cuprinde aproape rurilor competente să ia în fermitate in viaţă sarcinile ce bală suplimentară în valoare pei noastre patrii... Minerii,
90 de mineri, de ani de zile studiu soluţionarea acestei ne revin din documentele ce de peste 50 milioane lei. siderurgiştli, constructorii şi
nu s-a înregistrat nici o ab probleme. vor fi adoptate de Conferinţa „Prin organizarea mai bună a cooperatorii, toţi comuniştii
sentă nemotivată (şi, ca bri In numele comuniştilor de Naţională, cu convingerea că producţiei şi a muncii, prin hunedoreni pot avea certitu
gada noastră mai sînt şi al la mina Lupeni, al întregului tot ceea ce facem este spre intensificarea acţiunii de me dinea că le vom fi demni ur
tele) — dar cu toate acestea nostru colectiv, asigur încă o binele nostru, ai întregului canizare şi extindere a meto maşi şi continuatori...“.
în legătură cu disciplina se dată Conferinţa Naţională, popor, al patriei noastre scum delor de exploatare do mare Colectivul I.P.B. Bircea este
pot spune încă destule lucruri conducerea partidului, personal pe, Republica Socialistă Ro randament, productivitatea unul din cele mai tinere der
critice. Cine cunoaşte mina pe dumneavoastră, tovarăşe mânia". muncii pe salariat, prevăzută taşamente muncitoreşti din
ştie că aici disciplina se im NicOlae Ceauşescu, că ne vom in leiegnima colectivului de în cincinal, va fi depăşită cu judeţ, dar cu o contribuţie
pune mai mult decît oriunde, mobiliza toate forţele, price salariaţi ai întreprinderii e- cel puţin 9 Ia sută". însemnată în economia naţio
pentru că nu este vorba nu perea şi capacitatea creatoa leclrocenlrale Deva se arata, Glasul pionierilor hunedo- nală.
mai de o organizare mai bu re pentru îndeplinirea exem printre altele, că producţia de roni este glasul viitorilor co „In cei trei ani de existenţă
nă, care nu poate fi conce plară a hotărîriior pe care le energie electrică realizată în munişti, viitorilor constructori — se arată în telegrama aces
pută fără o disciplină perfec va adopta conferinţa. acest an pînă în prezent re care vor beneficia de ceea tui colectiv fruntaş — fabrica
prezintă de aproape trei ori ce va da omului societatea noastră a livrat prefabricate
producţia tării din anul 1938. socialistă multilateral dezvol Ia peste 200 beneficiari. Cu
,,Această producţie a fost obţi tată. acestea au fost construite zeci
nută în condiţiile reducerii cu „Păstrînd cu sfinţenie tradi de hale industriale — printre
R A P O R T U L 4 000 tone a consumului spe ţiile de muncă şi luptă ale care cele de pe platformele
cific de combustibil conven
industriale Tîrgovişte, Pipera,
învăţînd
clasei
muncitoare,
ţional din care s-ati produs din exemplul comuniştilor, ne Braşov, Zalău, Cluj, Galaţi,
suplimentar peste 11 milioane desfăşurăm activitatea sub Timişoara — totalizînd o su
kiiowaţi-oră... Sîntein convinşi
Comisiei de validare că posibilităţile colectivului mobilizatoarea chemare : „In pătraţi.,.
prafaţă de peste 1 500 000 metri
fiecare zi din viaţa de pio
nostru sînt mult mai mari.
Exprimînd hotărîrea ca ac
De aceea, ne angajăm in faţa nier, o faptă demnă de un vii tualul cincinal să-l îndeplinim
Conferinţei Naţionale a parti tor comunist". în 4 ani şi jumătate, urăm
Vă raportăm, iubite tovară
- prezentat de dului să muncim cu şi mai şe Nicolae Ceauşescu, că pe succes deplin lucrărilor înal
mult elan pentru creşterea
continuă a eficiente! întregii trecem minunate zile de va tului forum al comuniştilor”.
cantă în tabere de muncă şi
...Fiecare cuvînt. fiecare pa
tovarăşul Mihai Dalea Ia lucrările Conferinţei Naţionale a partidului a suscitat un viu interes in rindul cititorilor. La noastre activităţi, să realizăm odihnă, în expediţii, pe şanti saj a fost urmărit cu atenţie
Ieri dimineaţă, apariţia ziarelor <*e publicau Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu
pînă ia sfîrşilul acestui an
erele şi ogoarele ţării... In
şi şi-a făcut loc statornic în
I.P.B. Bircea, maistrul Traian Pop, Împreună cu un grup de muncitori clin secţia armături,
stăruie asupra însemnatelor idei desprinse din amplul raport prezentat de secretarul general al economii la combustibilul con ţinutul Zarandulul sau al Ha inimile oamenilor.
venţional de încă 4 000 tone
partidului. şi de 30 milioane kiiowaţi-oră
Tovarăşi, pă profesia de bază, 1 613
Conferinţele extraordinare sînt muncitori, 354 ţărani, 276
ale 'organizaţiilor judeţene de ingineri şi tehnicieni din in ie asumăm responsabilitatea
partid şi. conferinţa organiza dustrie şi agricultură, 54 pro
:
ţiei' municipale de partid fesori şi învăţători, 127 oa Pe platformele de foc din o ţel l a S C * Hunedoarei
Bucureşti, care au avut loc în meni de ştiinţă, artă şi cultu de-a înfăptui exemplar
a doua parte a lunii Iunie a.c., ră, 54 ofiţeri ai Forţelor Ar
au dezbătut modul în care mate ale Republicii Socialiste
s-au îndeplinit sarcinile rezul România, iar 67 sînt cadre de cuvîntul partidului
tate din hotărîrlle Conferinţei conducere din cooperaţia meş Puternică şi angajantă afirmare
Naţionale din decembrie 1967 teşugărească şi de consum,
şi ale Congresului al X-lea al ziarişti, medici, jurişti şi stu Amplu, minuţios şi ilustru vreau să răspund cu toată
P.C.R. privind perfecţionarea denţi. document de analiză cu pri capacitatea mea, cu toată for
conducerii şi planificării ac Analizind compoziţia dele vire la dezvoltarea economi- ţa braţelor acestui deziderat
tivităţii economico-sociale, gaţilor după vechimea în a muncii eroice pentru propăşirea patriei co-socială a României în ur suprem al tării.
dezvoltarea democraţiei socia partid, reiese că 263 sînt mem mătorii ani şi în perspecti încă în preajma Conferinţei
liste, sistematizarea localităţi bri de partid cu stagiu din vă, Raportul prezentat de to Naţionale a partidului am
lor rurale şi au ales delegaţi ilegalitate, 755 au o vechime varăşul Nicolae Ceauşescu la lansat în exploatarea noastră
Conferinţa Naţională a parti
pentru Conferinţa Naţională a în partid între 25 şi 28 ani, In otelăriile marelui combi să înţelegem şi să trăim cu tovarăşului Ceauşescu, devo te de tovarăşul Nicolae dului constituie pentru toţi minieră chemarea ca fiecare
partidului. brigadă ce lucrează la pregă
959 între 10 şi 20 ani, iar 568 nat hunedorean, acolo unde toată fiinţa noastră, acest tamentul cu care slujeşte po Ceauşescu în magistralul său minerii Văii Jiului un însu- tiri să execute cel puţin Î00
Caracterizate printr-un ac pînă la 10 ani. Din totalul de se desfăşoară fără contenire moment de mare însemnăta porul. Cred că nu greşesc cu raport. Ne intensificăm preo fletitor imbold şi trainică că
centuat spirit de lucru, confe legaţilor la Conferinţă 108 au bătălia fierbinte şi decisivă te in istoria partidului, a nimic dacă spun împreună cupările pentru perfecţiona lăuză în drumul ce-1 avem ml de galerii pe lună. Chema
rinţele judeţene au exprimat pentru metalul ţării, lucrările neamului nostru. cu tovarăşii din echipa mea rea tehnologiei de elaborare de parcurs spre edificarea rea a fost îmbrăţişată din pri
adeziunea totală a comunişti virsta pînă la 30 ani, 678 în Conferinţei Naţionale a par Gîndurile exprimate de se că tot ce a cuvîntat secreta a otelului cu oxigen, reduce multilaterală a societăţii mul moment de toţi şefii de
lor, a întregului popor faţă de tre 31 şi 40 ani, 1211 între tidului au generat o impresi cretarul de partid din cea rul general al partidului es rea duratei de elaborare a noastre socialiste. brigadă din exploatarea noas
41 şi 50 ani, 444 între 51-60
tră printre care aş aminti pe
politica internă şi externă a ani, iar 104 peste 60 ani. La onantă atmosferă de emu mai mare otelărie a tării te numai qlasul poporului, şarjelor şi a reparaţiilor la M-om simţit pătruns de a-
partidului, au prilejuit un larg laţie politică şi de muncă, în sînt alo tuturor oamenilor de iar programul dezvoltării ta cald şi la rece precum şi dîncâ emoţie gîndindu-mă la Ştefan Nagy, Mihai Ceucă,
şi aprofundat schimb de opinii Conferinţă participă comunişti care oţelarii îşi afirmă una pe platforma de foc a cup rii în viitor nu este altceva alte măsuri de perfecţionare perspectivele însorite pe care Ştefan Neagu, Ioan Drăq-
menit să contureze modalită cu o înaltă pregătire profe nim neclintita încredere în toarelor hunedorene. Sînt docil, ceea ce noi muncitorii a producţiei şi a muncii le oferă viitorii ani societăţii şan, Dumitru Nicolae, Si
Budescu,
mion
Nicolae
ţile de ridicare la un nivel sională, cu experienţă şi acti partidul nostru comunist şi gînduri de muncitori înain visăm şi năzuim să realizăm, prin care vom spori mai ra noastre, tuturor oamenilor Ştefan, Filaret Ungureanu
superior a activităţii In ţoale vitate îndelungată în munca conducerea sa înţeleaptă, ho taţi, de oameni pentru care să înfăptuim. pid decît prevederile cincina muncii. ş.a. Apoi iniţiativa s-a răspîn-
compartimentele vieţii sociale, de partid, de stat şi economi tărîrea lor do a lupta eroic, cuvîntul are acoperirea în lului producţia de oţel. Fiul încercat al partidului,
de perfecţionare a rolului con că, precum şi un număr În alături de întreaga clasă aur a muncii pline de abne Primul noslru schimb de — Mi-a umplut inima de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dit şi în alte exploatări din
ducător al partidului în socie semnat de tineri comunişti ca muncitoare, pentru înfăptui gaţie şi dăruire. muncă de la deschiderea lu care şi-a pus întotdeauna inte Valea Jiului, trezind la între
tate. Sarcinile concrete stabi re, alături de cei mai în vîr- rea programului partidului de — Am avut norocul că am crărilor conferinţei l-am în bucurie bilanţul de mari în ligenta şi efortul în slujba cere mulţi mineri. Toţi cei
care au preluat iniţiativa nu
făptuiri pe care tovarăşul
cheiat cu o şarjă de 400 de
lite de conferinţele judeţene, stă, muncesc cu elan şi pa edificare a socialismului şi lucrat în schimbul de noap tone de otel pe care am e- Nicolae Ceauşescu l-a pre poporului, s-a reafirmat din
angajamentele mobilizatoare siune pentru înfăptuirea poli comunismului in România. te — ne-a spus prim-topito- nou ca cel mai mare patriot realizat avansări de peste 100
1aborat-o în numai 7 ore şl
cuprinse în înflăcăralele tele ticii partidului nostru. — Gîndul tuturor otelarilor rul Ioan Cloşcă, de la cup 5 minule. Prin aceasta am zentat în fata partidului şi a al tării, asigurînd partidul, în ml. La rîndul meu am realizat
poporului, dar mai mîndru
grame adresate Comitetului Din totalul delegaţilor, 87,11 este aţin ti t spre înalta tribu torul nr. 6 — şi împreună cu contribuit ca pe otelărie să m-ara simtit ascultînd spre tregul popor că îşi va închina luna trecută peste 154 ml, cu
convingerea că în această lu
Central al partidului, secreta ia sută sînt români, 8,13 la nă a forumului comunist al toată echipa am urmărit la se dea peste plan, într-o ce înalte culmi rle buhăstare întreaga activitate acestei cau nă acest record îl voi depăşi.
rului său general, tovarăşul sută maghiari, 2,44 la sulă tării, spre tovarăşul Nicolae televizor descinderea lucrări singură zi, aproape 1 200 to ne călăuzeşte partidul — s-a ze scumpe, a socialismului Spun aceste lucruri pentru
Nicolae Ceauşescu, sînt măr Ceauşescu — ne-a declarai lor conferinţei şi prezenta ne de otel. Este primul pas exprimat în numele tovară şi comunismului, viitorului fe
turii grăitoare ale dorinţei fier germani, iar 2,32 la sută sînt maistrul Victor Pctroescu, se rea raportului. Drept să pe care echipa mea îl face şilor săi de muncă comunis ricit al întregii noastre naţi a arăta că partidul noslru are
binţi a comuniştilor, a tuturor din rindul celorlalte naţionali cretarul comitetului de par spun, de-a lungul anilor am alături de ceilalţi otelart tul Simion Mărilă, prim-topi- uni. oameni hotărîti, capabili să de
clanşeze sau să preia o idee
oamenilor muncii, din întrea tăţi conlocuitoare, compoziţia tid de la otelăria Martin nr. fost martor la multe eveni pentru a da tării metal mat tor la otelăria Martin nr. 1. Iată de ce, cînd stau şi mă valoroasă, idei care dau naşte
ga tară de a munci mai bi delegaţilor la Conferinţă co 2. Raportul prezentat in fata mente politice, am citit si mult şi de înaltă calitate, aşa Odată cu ţara, noi şi familii gîndesc la realizările noastre re unui adevărat fluviu de
ne, mai eficient pentru a ac respunde în întregime compo partidului şi poporului în în studiat toate documentele cum ne cere secretarul gene le noastre vom beneficia tot de pînă acum, cînd ştiu că o
celera mai mult ritmul de con ziţiei naţionale a Partidului treaga sa amploare şi măre partidului nostra, dar nicio ra] al partidului. mai mult de binefacerile so naţiune întreagă — în frunte conştiinţă ce înaintează vigu
struire a societăţii socialiste Comunist Român. ţie, ideile şi tezele expuse dată n-am înţeles mai pe de cialismului. Tocmai de aceea cu conducătorul ei — se află ros spre obiectivele noastre
imediate şi mai îndepărtate.
multilateral dezvoltate în pa La Conferinţă participă 547 de secretarul general al par plin ca astăzi ce înseamnă cu La cuptorul nr. 7, acolo un programul dezvoltării Ro angrenată într-un hotărîtor CONSTANTIN GRĂDINARII
tria noastră. femei, adică 21,49 la sută din tidului ne-au pătruns în a- adevărat forţa uriaşă a parti de în cinstea Conferinţei Na mâniei este pentru mine un proces de impulsionare a edi miner şef de brigadă la E. M.
ţionale s-a elaborat cea mal
Pe baza Hotărîrll Plenarei totalul delegaţilor. dîncul inimilor, ne-au făcut dului, marea înţelepciune, a rapidă şarjă de mare tonaj puternic imbold în muncă, ficării, eu, un simplu miner, Uricani
C.C. al P.C.R. din aprilie a.c., Considerăm necesar de a din istoria Hunedoarei, echi mă obligă în calitatea mea
Conferinţa Naţională a Parti sublinia că, din totalul dele j pele otelarilor Augustin Ma- de muncitor şi membru de
dului Comunist Român este gaţilor, 139 poartă înaltul ti ier şi Emil Bighiu au elabo partid să pun toată puterea
constituită din 2 545 delegaţi, tlu * 1 de „Erou al Muncii So Document programatic rat două şarje, cu cîte o oră mea de muncă, priceperea si Unităţi agricole fruntaşe
din care 2 220 aleşi în confe cialiste", 2 266 sînt decoraţi mai repede. experienţa în slujba realiză
rinţele extraordinare ale or cu ordine şi medalii ale Repu — Viitorul tării, al nostru rii înainte de termen a cin
ganizaţiilor judeţene de par-, blicii Socialiste România, iar | de mare valoare şi al copiilor noştri, aşa cum cinalului.
tid, iar 325 sînt membri şi ni-1 închipuim din raportul Dintotdeauna oţelarii hune-
membri supleanţi ai Comitetu 25 sînt laureaţi ai Premiului teoretică şi practică t o v a r ă ş u l u i N i c o l a e doreni s-au situat statornic ia recoltarea griului
lui Central şi membrii Comi de Stai. De asemenea, 296
dintre delegaţi sînt deputaţi Ceauşescu, este în mîinile în fruntea luptei siderurgişti-
siei Centrale de Revizie ca în Marea Adunare Naţională, noastre, depinde de munca lor pentru traducerea exem
re participă de drept la Con de astăzi şi de ahgajarea fi plară în viată a hotărîriior C.A.P. Hărău. In cinstea cepţie s-au transportat 90 800
iar 1 176 în consiliile popu j R a p o r t u l tovarăşului lului conducător al parti- i Conferinţei Naţionale a par kg grîu şi 50 600 kg orz.
ferinţă. lare. Un număr de 1 029 de Nicolae Ceauşescu prezen dului în toate domeniile j ecăruia dintre noi — afirmă partidului. Astăzi, mai mult tidului — ne comunică tova- C.A.P. Brlznic. Este prima
Verificind documentele re tat în fata Conferinţei Na de activitate, creşterea prim-topitorul Augustin Ma- ca oricînd, această nobilă ca răşul Sever Voica, secreta
litate a otelarilor hunedoreni
feritoare la alegerea delega legat! au absolvit şcoli supe ţionale a partidului consti răspunderii organizaţiilor j ier. De aceea am şi hotărît are remarcabile confirmări I rul comitetului comunal de cooperativă agricolă din co
muna Ilia care a terminat
rioare de stat, 98 au titluri
ţilor, Comisia de validare a ştiinţifice şi academice. O ma tuie un document progra de partid, a fiecărui comu- ; ca toate echipele care lucrăm i partid, primarul cdmunei Hă recoltarea griului. Tovarăşii
constatat că norma de repre matic de mare valoare te nist pentru traducerea în j Ia cuptorul nr. 7 să fim în practice. In ziua de produc rău — au terminat recolta Traian iorgovan, secretarul
zentare — un delegat la 1 000 re parte a delegaţilor la Con oretică şi practică pentru viată a sarcinilor ce ne j fruntea întrecerii pe oteiărie, ţie record din 20 iulie toate rea griului de pe întreaga organizaţiei de partid, şi Eu
membri de partid — stabili ferinţă au absolvit diferite activitatea viitoare a parti- stau în fată. Aceasta cere j să obţinem indici de utili colectivele de ofeiari au re suprafaţă de 180 ha şi coope gen Iuga, preşedintele coo
şcoli şi cursuri de parlid. zare la fel de ridicaţi ca la alizai adevărate recorduri pe
tă de Plenara C.C. al P.C.R. ; riului şi statului noslru. In să ne îmbunătăţim stilul i ratorii din Hărău, Intre cei perativei, au tinut să subli
La lucrările Conferinţei Na ; acest document sînt jalo- şi metodele de muncă, să j cuptoarele din marile oteiă- frontul producţiei de metal : care au participat in mod
din aprilie a.c. pentru alege ţionale a partidului participă j nate căile dezvoltării po- lucrăm mai bine, să . ridi rii din lume. în cele 3 ofelării s-au produs activ la muncă şi au adus nieze aportul comuniştilor
rea delegaţilor la Conferinţa şi un număr de 384 invitaţi. j litice, economice şi socia- căm pe o treaptă mai înal — Rezultatele pe care ote- peste planul zilei aproape o contribuţie meritorie Ia Nicolae Dănilă, Gheorghe
Rudean, Traian Got, Aure
Naţională a partidului a fost i le a patriei în perspectiva tă eficienta întregii munci larii le-au obtinut în cinstea 1 500 tone de metal, cea mai strîngerea recoltei, secreta lia Dănilă, Melania Lu-
Stimaţi tovarăşi,
respectată întocmai, ţinîndu-se i anilor ce vin. Avem un de partid, să strîngem şi să Conferinţei Naţionale, pro mare depăşire din întregul rul comitetului de partid a gojan, Eleonora Josan,
seama de efectivul partidului Comisia de validare, anali- i program concret, clar şi dezvoltăm în continuare le ductivitatea înaltă realizată an | la cuptoarele 6 şi 7 de tinut să evidenţieze pe me Silviu Moise, Graţian Fur
la otelăria Martin nr. 2
în ziua de 20 iulie, declarată
găturile cu masele de oa- •
j mobilizator. înfăptuirea lui
existent la 30 aprilie 1972 ca zînd documentele conferinţe meni ai muncii, să ne con- j de organizaţia noastră de s-au obtinut indici de utili canizatorii Sabin Bălşan, că, Gheorghe V. Josan,
lor extraordinare ale organi j va da un nou şi puternic Pamfil Ceapălău, Grigore care au fost în fruntea ac
re era de 2 220 000 membri de ; avînt muncii întregului po- sfătuim cu ele în toate pro- j partid zi de producţie re zare mai mari cu 20 la sută Caşvan, Pamfil Popa, de la ţiunii şi au mobilizat prin
zaţiilor judeţene de partid şi cord, arată că la Hunedoara decît prevederile ; toate şarje
partid. ale conferinţei organizaţiei ; por pentru ridicarea pa- blemele majore care pri- j avem posibilităţi să realizăm le au fost elaborate conform combine, Ioan Ţîr, la balo exemplul lor şi pe ceilalţi
Delegaţii la Conferinţă re ! frici noastre în rîndurile vesc dezvoltarea economi- | tat, cooperatorii Maria Albu, cooperatori, dintre care a-
de partid a municipiului Bucu i celor mai dezvoltate ţări co-socinlă a comunei, să într-un viitor apropiat indi calităţilor prescrise în pro Silvia Cut, Zenovia Popa, mintim pe Oliviu Dăneasă,
prezintă organizaţiile de pai- reşti, a constatat că la alege i din Europa. le mobilizăm şi să le în catori tehnico-economici com gram : cota producţiei de Valeria Jibotean, Sofia Po Gaşpăr Goandă, Nicolae Rî-
tid din industrie, construcţii, rea delegaţilor pentru Confe i Pentru organele şi orga- sufleţim în muncă, să ac parabili cu cei obţinuţi pe oţel peste plan realizata în pa, Elisabeta Ciocan, Aure ba, Emanoil Goţ, Traian Flo-
transporturi, instituţii, unităţi rinţa Naţională a Partidului Co i n i 7 a t i i 1 o de partid, ideile ţionăm cu totii într-un front plan mondial — ne-a spus acest an la Hunedoara a ur lia Albu, Rozalia Sturza, ca rea. In mod deosebit a fost
cat Ia aproape 18 000 de to
socialiste din agricultură, în- munist Român s-au respectat | cuprinse în Raport cnnsti- unit pentru înfăptuirea sar tovarăşul Cornel Deheleanu, ne. Remarcabile fapte pentru re au lucrat pe combine, Pe subliniat aportul comunistu
inginerul şef ai otelariiior.
i tuio o călăuză, un model
văţămînt, ştiinţă, cultură, uni întocmai Statutul partidului şi cinilor pe care partidul le Milităm pentru aceasta con cinstirea Conferinţei Naţio tru Gîţ, Alexandru V i n t i, lui Ioan Nelega, mecanizator
normele de reprezentare sta j strălucit de aplicare crea- fruntaş, care a depus toată
tăţi militare şi din alic dome I tnare a învăţăturii mnrxist- pune în etapa actuală în ştienţi de faptul că în efor nale, strălucit crîmpei din Alexandru Terek, Vichen-
bilite de Plenara Comitetului strădania pentru strîngerea
nii şi sectoare de activitate. Central din aprilie a.c., şi su j leniniste ia condiţiile con* fata întregului popor. tul general de ridicare a Ro amplul ecou angajant al ra te Benea şi Ion Tulea, cit mai grabnică a recoltei.
La Conferinţă sînt prezenţi pune spre aprobare Conferin I erele ale tării noastre. In- CONSTANTIN COVACI mâniei la nivelul ţărilor dez portului secretarului general şofer. In acelaşi timp, Interlocutorii au tinut să
voltate, noi, sidorurgiştii, a-
2 534 delegaţi, lipsesc moti ţei validarea mandatelor tutu i făptuirea acestui vast pro- secretarul Comitetului comuna! vem un rol hotărîtor. Căile ai partidului rostit în înaltul s-au balotat paiele de pe 54 sublinieze faptul că produc
i gram de construcţie socia-
ţiile medii planificate au fost
forum al comuniştilor ro
vat 11 delegaţi ror delegaţilor la Conferinţa i listă impune ridicarea ro- de partid Şoimuş Pe care sîntern hotărîţi să mâni. ha, au fost executate arături depăşite cu 200 kg pe hec-
Din totalul delegaţilor, du Naţională a partidului. I le urmăm slnt cele înfăţişa AL. VALERiU pe 32 ha, iar la baza de re tar la orz şi 400 kg la grîu.