Page 77 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 77
Proletari din toate ţările unifi-văi
Oameni ai muncii — români, maghiari, germani
şi de alte naţionalităţi — uniţi-vă şi mai strîns
eforturile pentru a ridica pe noi trepte de
civilizaţie patria comună — România socialistă!
Faceţi totul pentru a lăsa generaţiilor viitoare,
urmaşilor urmaşilor noştri o ţară liberă, înflori
toare, comunistă I
(Din Rezoluţia Conferinţei Naţionale a
Partidului Comunist Român)
ANUL XXIV Nr. 5454 SIMBÄTÄ 22 IULIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
Dezbătînd profund şi creator, prefigurînd direcţiile de dezvoltare
a întregii noastre vieţi politice, economice şi sociale
IERI Şl-A ÎNCHEIA T LUCRĂRILE
CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI
Lucrările Conferinţei Naţiona la intrarea in sală, pe tovarăşul pleant al Comitetului Executiv deţean Sibiu al P.C.R., Ion Pă- R E Z O L I I Ţ I A
le a Partidului Comunist Ro Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi al C.C. al P.C.R., prim-secretar ţan, membru supleant al Comi
mân - eveniment politic de o conducători ai partidului. al Comitetului judeţean Dolj al tetului Executiv al C.C. al
deosebită importanţă, urmărit In cadrul şedinţelor de dimi P.C.R., Dumitru Neagu, preşe P.C.R., vicepreşedinte al Consi-
cu mare interes, trăit cu în neaţă, prezidate de tovarăşii dintele cooperativei agricole de siului de Miniştri, ministrul co
sufleţire şi cu sentimentul u- Constantin Sandu, prim-secretar producţie din comuna Valea merţului exterior, Traian Ştefă-
nei depline responsabilităţi de al Comitetului judeţean Olt al Măcrişului, judeţul Ilfov, Chivu nescu, secretar al C.C. al Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român
întreaga ţară, de întregul po P.C.R., şi Constanţa Crăciun, Stoica, preşedintele Comisiei U.T.C., preşedintele Consiliului
por — au prilejuit, în continua membru de partid cu stagiu Centrale de Revizie a P.C.R., U.A.S.R., Constantin Sandu,
re, o largă şi profundă dezba din ilegalitate, au luat cuvîntul Istvan Peterfi, preşedintele Con prim-secretar al Comitetului ju
tere a problemelor cuprinse în tovarăşii Maxim Berghianu, siliului oamenilor muncii de deţean Olt al P.C.R., losif U- de aprobare a raportului prezentat de tovarăşul
Raportul prezentat de tovarăşul membru al Comitetului Executiv naţionalitate maghiară, Mihail glar, membru supleant al Comi
Nicolae Ceauşescu, document al C.C. al P.C.R., preşedintele Florescu, ministrul industriei tetului Executiv al C.C. al
de o excepţională valoare, care Comitetului de Stat al Planifi chimice, Cornel Burtică, mem P.C.R., prim-secretar al Comite
analizează într-o viziune ştiin cării, Marianne Kronenberger, bru supleant al Comitetului E- tului judeţean Satu Mare al Nicolae Ceauşescu, secretarul general al P.C.R.,
ţifică şi creatoare toate dome studentă la Facultatea de fizică xecutiv, secretar al C.C. al P.C.R., Natalia Ştefănescu, pri
niile vieţii politice, economice din Timişoara, Gheorghe Paloş, P.C.R., Ion Potoceanu, directo marul comunei Stăuceni, judeţul
şi sociale, stabileşte sarcinile i- prim-secretar al Comitetului ju rul general al Centralei siderur Botoşani, Alexandru Sencovici,
mediate şi de perspectivă, pre deţean Gorj al P.C.R., Zaharia gice Galaţi, Nicolae Zeicu, preşedintele Comisiei perma şi activităţii desfăşurate de Comitetul Central pentru
figurează noile direcţii ale e- Stancu, preşedintele Uniunii directorul Direcţiei de navigaţie nente pentru industrie, con
voluţiei României pe calea edi Scriitorilor, Ion loniţă, membru ,,Navrom" - Constanţa, Ion Bol- strucţii şi transporturi a M.A.N.,
ficării societăţii socialiste mul supleant al Comitetului Execu navu, secretarul Comitetului de Gheorghe Stoica, membru al
tilateral dezvoltate. tiv al C.C. al P.C.R., ministrul partid al grupului de şantiere Comitetului Executiv al C.C. al
Vineri, la reluarea lucrărilor, forţelor armate, Aurelia Popin- I.C.H. - Lotru, Richard Winter, P.C.R., membru al Consiliului de înfăptuirea hotărîrilor Conferinţei Naţionale din 1967
delegaţii şi invitaţii, participanţi ceanu, profesoară la Liceul ,,la- membru supleant al Comitetu Stat.
la înaltul for al comuniştilor, cob Mureşanu" din Blaj, Con lui Executiv al C.C. al P.C.R.,
şi ale Congresului al X-lea ai partidului
au primit cu aceeaşi căldură, stantin Bâbâlău, membru su prim-secretar al Comitetului ju (Continuare In pag. a 2-a)
Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român, întruni
3.
Cuvîntarea tovarăşului tă in zilele de 19-21 iulie 1972, a dezbătut problemele privind planificate a ţării, Legii sistemului financiar, Legii remunerării
Dezbătînd proiectele Legii dezvoltării economico-sociale
dezvoltarea economico-socială a României în următorii ani şi în
muncii şi proiectul noului Cod al muncii, Conferinţa Naţională
perspectivă, perfecţionarea conducerii planificate a societăţii şi
dezvoltarea democraţiei socialiste, creşterea rolului conducător apreciază că ele'răspund cerinţei de a perfecţiona în continua
re relaţiile de producţie şi sociale, în conformitate cu nivelul a-
al partidului in edificarea socialismului şi comunismului, activi tins de forţele de producţie, de a crea un cadru lărgit pentru
tatea internaţională a partidului şi statului nostru. afirmarea în viaţă a principiilor comuniste, şi hotărăşte să fie
supuse dezbaterii publice, iar apoi aprobării Marii Adunări Na
NICOLAE CEAUŞESCU interesele fundamentale ale partidului şi poporului, faţă de vi ţionale a Republicii Socialiste România.
Desfăşurate într-un spirit de inaltă responsabilitate faţă de
itorul patriei noastre socialiste, lucrările Conferinţei au constituit
4. Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român în
o puternică manifestare a unităţii indestructibile de voinţă şi de
surile politice şi organizatorice pentru aplicarea in viaţă a isto
acţiune a partidului nostru, au demonstrat capacitatea Partidu sărcinează organele şi organizaţiile de partid sa ia toate mă
lui Comunist Român de a rezolva în mod creator problemele ricelor hotăriri adoptate de actuala Conferinţă, menite să asi
complexe pe care le ridică făurirea noii orinduiri, de a condu gure înflorirea naţiunii noastre socialiste, o viaţă liberă şi îm
Stimaţi tovarăşi. întrecerea este întrecere; an tie mai mare, să valorificăm bui să acţioneze din plin, să ce cu succes poporul pe drumul socialismului şi comunismului, belşugată întregului popor, şă ridice România pe trepte tot mai
gajamentul şi chemarea Capi deci mai bine cheltuielile fă ducă la lărgirea participării de a asigura înflorirea continuă a naţiunii noastre socialiste. inalte de progres şi civilizaţie.
Sînten» la încheierea lucră talei pentru îndeplinirea cin cute. Am putea spune nu nu clasei muncitoare, a ţărănimii, 1. In numele tuturor comuniştilor, al întregului nostru partid,
5. Conferinţa Naţională, dind o inaltă apreciere victoriilor
rilor Conferinţei Naţionale a cinalului în patru ani şi ju mai că societatea noastră nu intelectualităţii, a întregului Conferinţa Naţională dă o inaltă apreciere şi aprobă intru totul istorice obţinute de poporul nostru, sub conducerea partidului,
partidului. Timp de trei zile mătate rămîne în vigoare, aşa este chemată să facă eforturi popor, la conducerea activi raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul in făurirea orinduirii noi, socialiste, adresează clasei muncitoare,
au fost dezbătute pe larg — cum rămîne în vigoare şi che materiale suplimentare, dar, tăţii economico-sociale, să Ia general al partidului, analiza profundă pe care o face vieţii e-
în plen şi pe secţiuni — pro marea adresată în cadrul Con dimpotrivă, vom lua aseme că conducerea mai operativă, conomico-sociale a ţării in etapa actuală, liniile directoare ale ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii, fără deose
bire de naţionalitate, chemarea :
bleme de importantă excep ferinţei Naţionale de organi nea măsuri îneît să obţinem o mai eficientă, să întărească dezvoltării în perspectivă a societăţii româneşti, perfecţionării
ţională pentru dezvoltarea zaţia de partid din Braşov, cu- sporire considerabilă a veni disciplina şi ordinea şi, toto vieţii sociale, adîncirii democraţiei socialiste, creşterii rolului con - Dăruiţi-vă, dragi tovarăşi, întreaga capacitate şi putere
României socialiste în urmă prinzînd o serie de obiective turilor societăţii, deci a mij dată, să asigure autonomia şi ducător al partidului, ale activităţii internaţionale a partidului de muncă pentru ca, lichidind cu desăvirşire rămînerea în urmă
torii ani, cît şi probleme ale mai precise. Noi nu vom face loacelor necesare creşterii bu drepturi largi unităţilor eco şi statului nostru. pe care am moştenit-o, să înscriem patria noastră pe orbita
politicii externe a patriei noas decît să acordăm întregul năstării întregului popor, dez nomice şi teritorial-adminis- Raportul prezintă marile succese obţinute de poporul nos civilizaţiei moderne, să asigurăm un înalt nivel de viaţă, mate
tre. sprijin realizării acestor anga voltării în continuare a orln- trative. Să îmbinăm într-un tru in ultimii ani, precum şi greutăţile şi neajunsurile care mai rială şi spirituală, intregii naţiuni I Aceasta este o răspundere
După cum cunoaşteţi, discu jamente, iar la slîrşitul cinci duirii noastre socialiste. (A- singur tot ariaşa forţă a so există, înfăţişează cu claritate direcţiile in care trebuie concen şi o datorie de onoare a fiecărui cetăţean, faţă de viitorul co
ţiile au avut un caracter de nalului, mai precis, la 23 Au plauze puternice). cietăţii noastre condusă pe trate eforturile generale ale partidului şi poporului pentru con piilor noştri, faţă de viitorul întregului popor, faţă de cauza so
lucru ; s-au făcut numeroase gust 1975, vom arăta public Subliniez acest lucru, tova baza unui plan unic, pentru a tinua propăşire a patriei noastre, pentru dezvoltarea puternică cialismului şi comunismului in România !
propuneri, s-au elaborat do cine este cîştigătorul întrece răşi, pentru că am citit cîte- asigura mersul tot mai ferm şi modernizarea forţelor de producţie, perfecţionarea relaţiilor - Muncitori, nu precupeţiţi nimic pentru dezvoltarea şi mo
cumente şi rezoluţii, pe care rii. (Vii aplauze). Desigur, va comentarii ale presei străi al României spre progres şi de producţie şi a relaţiilor sociale socialiste in ansamblul lor, dernizarea continuă a industriei noastre I Dovediţi şi în viitor
le-am adoptat în această şe principalul cîştigător va fi ne din aceste zile, care Iasă civilizaţiei (Aplauze puterni pentru continua înflorire a ştiinţei, învăţămîntului şi culturii, pen capacitatea clasei noastre muncitoare de a conduce naţiunea
dinţă, au fost discutate pro clasa muncitoare, poporul nos impresia că autorii lor au în ce, prelungite). tru ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al oamenilor spre culmile comunismului, de a duce la bun sfirşit misiunea eî
iectele de legi care urmează tru, care va obţine o dezvol ţeles că ne propunem să fa O atenţie deosebită s-a a- muncii, pentru formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a istorică revoluţionară I
să fie date publicităţii şi dez tare econonsico-socială şi mai cem eforturi în direcţia spo cordat problemelor dezvoltării maselor. Imbinînd armonios răspunderile Partidului Comunist - Ţărani, în strînsă unitate cu clasa muncitoare, consacraţi
bătute public, iar apoi pre accelerată. (Aplauze puterni ririi investiţiilor, că vom alo democraţiei socialiste. S-au Român faţă de poporul nostru cu îndatoririle internaţionaliste toată energia şi puterea voastră de muncă înfloririi agriculturii,
zentate, spre a fi votate, Ma ce). ca o parte mai însemnată din elaborat măsuri în această di ce-i revin ca detaşament activ al mişcării comuniste şi muncito înfăptuirii programului elaborat de partidul comunist I
rii Adunări Naţionale. Se Nu doresc acum să mă de venitul national în acest scop. recţie. Sperăm că traducerea reşti internaţionale, al frontului antiimperialist, raportul defineş - Intelectuali, alături şi împreună cu muncitorii şi ţăranii,
poate deci spune că am des clar de partea nici unui judeţ; Trebuie să-mi fac, poate, o lor în viată va exercita, de a- te, de asemenea, orientările de bază ale politicii externe a puneţi toată priceperea şi cunoştinţele in slujba progresului pa
făşurat o activitate intensă, în calitatea mea, trebuie să autocritică: poate nu am fost semenea, o puternică influentă României, poziţiile partidului şi statului nostru în problemele triei, a aplicării in viaţă a celor mai înaintate descoperiri ale
rodnică, cu rezultate deosebit fiu cu totul imparţial, destul de clar în raportul meu în toate domeniile de activi fundamentale ale lumii contemporane. ştiinţei, tehnicii şi culturii contemporane.
de bune. pentru a nu lăsa loc la nici tate. Doresc să asigur Conle- 2. Conferinţa Naţională aprobă activitatea desfăşurată de - Oameni ai muncii - români, maghiari, germani şi de alte
deşi am fost la Confe rinta Naţională, partidul, po
Care este caracteristica rinţa municipiului Bucu un fel de confuzii. De aceea, porul, că vom veghea perma Comitetul Central, de organele sale, de toate organele şi orga naţionalităţi - uniţi-vâ şi mai strins eforturile pentru a ridica pe
principală a dezbaterilor ce reşti, cînd s-a adoptat hotărî- vreau să se înţeleagă bine, de nent la dezvoltarea şi lărgirea nizaţiile de partid în perioada care a trecut de la Conferinţa noi trepte de civilizaţie patria comună - România socialistă I
au avut loc? rea. Consider că avem obliga către toti miniştrii, de către democraţiei socialiste în pa Naţională din 1967 şi Congresul al X-lea ale partidului. Confe Faceţi totul pentru a lăsa generaţiilor viitoare, urmaşilor urma
In primul rînd, dezbaterile ţia să facem totul ca toate or toti conducătorii de întreprin tria noastră — una din condi rinţa subliniază în mod deosebit rolul remarcabil al secretarului şilor noştri o ţară liberă, înfloritoare, comunistă I
au fost străbătute ca de un fir ganizaţiile de partid să se deri, de către toate organele ţiile de bază ale înfăptuirii general al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae - Comunişti, activişti ai partidului şi statului, nu precupe
şi organizaţiile de partid, că
Ceauşescu, în elaborarea şi înfăptuirea politicii noastre interne
roşu de preocuparea Conferin bucure de sprijin egal în în ceea ce ne propunem acum societăţii socialiste multilate şi externe, în conducerea întregii activităţi a partidului şi statului. ţiţi nimic pentru a răspunde încrederii neţărmurite pe care în
ţei Naţionale, a tuturor dele deplinirea angajamentelor pe este ca din ceea ce am chel ral dezvoltate. (Aplauze pu Prin aplicarea în viaţă a politicii partidului, a hotărîrilor a- tregul nostru popor şi-o pune în Partidul Comunist Român, pen
gaţilor, de a da glas voinţei care şi le-au luat. (Aplauze tuit, să obţinem rezultate mai ternice). doptate de precedenta Conferinţă Naţională şi Congresul al tru ca partidul nostru să-şi îndeplinească cu cinste rolul de for
partidului şi poporului nostru puternice). bune ; avem toate condiţiile In cadrul dezbaterilor, un X-lea au fost obţinute realizări de seamă in dezvoltarea econo ţă politică conducătoare a societăţii socialiste româneşti.
de a adopta măsurile cele Desigur, pînă la urmă, nu şi sînt convins că vom reali loc important a ocupat politi mică şi social-culturală a ţării, în domeniul perfecţionării con Poporul nostru trăieşte astăzi unul din acele momente uni
mai corespunzătoare în vede este prea greu să se ia an za aceasta, tovarăşi I (Aplau ca externă a partidului şi sta ducerii, planificării şi organizării economiei şi vieţii sociale, ce, hotăritoare, de care depinde locul pe care il va avea Româ
rea înfăptuirii, în cele mai gajamente — chiar angaja ze puternice). tului nostru. Aprobarea una dezvoltării democraţiei socialiste, îmbunătăţirii nivelului de trai nia socialistă în marea familie a ţărilor socialiste, a tuturor na
bune conditiuni, a hotărîrilor, mente studiate şi documentate nimă de către Conferinţa Na material şi spiritual al poporului. Toate aceste realizări, care au ţiunilor.
Congresului al X-lea al par — pentru că, realmente, se In al doilea rînd, dezbateri ţională a acestei politici, a ridicat România pe noi trepte de progres şi civilizaţie, demon Conferinţa Naţională apreciază că stă în puterea poporu
tidului privind făurirea socie poate spune că angajamentele le au demonstrat forţa de gra direcţiilor viitoare care izvo strează justeţea şi realismul politicii partidului nostru. Ele sînt lui nostru, condus de partid, de a asigura accelerarea dezvol
tăţii socialiste multilateral luate au fost bine studiate, nit, unitatea indisolubilă a răsc din hotărîrile Congresu rodul muncii însufleţite, pline de dăruire şi abnegaţie, desfăşu tării economico-sociale a României, realizarea înainte de termen
dezvoltate în România. (A- bine documentate, au pornit partidului nostru comunist, lui al X-iea vor exercita, de rată de clasa muncitoare, ţărănime şi intelectualitate, de toţi a planului cincinal, creşterea mai rapidă a bunăstării maselor,
plauze puternice, prelungite). de la constatarea existentei care îşi îndeplineşte cu cinste asemenea, o puternică influ oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, sub conducerea înfăptuirea minunatului program de făurire a societăţii socialis
Aşa cum a reieşit în cursul posibilităţilor de depăşire a rolul său de forţă politică con enţă asupra activităţii partidu Partidului Comunist Român. te multilateral dezvoltate pe pămintul României.
ducătoare a poporului român
dezbaterilor, există realmente planului. Pînă la realizarea pe calea socialismului şi co lui şi statului nostru. Aceasta
conditiuni pentru a se realiza angajamentelor este însă un munismului. Nu aş vrea să va trebui să ducă la sporirea
în întregime prevederile pla drum destul de lung, sînt trei spun mai mult decît că fie contribuţiei tării noastre la
nului cincinal şi, în acelaşi ani şi jumătate. Pentru a le care, la locul său de muncă, viaţa internaţională în toate
timp, depăşirea prevederilor înfăptui se impun serioase avem datoria, obligaţia, să nu domeniile de activitate. Să fa
Congresului al X-lea, pentru măsuri organizatorice, tehnico- uităm nici un moment că sin cem totul ca partidul şi tara Noi membri şi membri supleanţi ai Comitetului Central
realizarea cincinalului înţr-o economice din partea tuturor tern membri ai unui partid re noastră să fie factori tot mai
perioadă mai mică de cinci factorilor chemaţi să contri voluţionar, că sîntem şi tre activi în politica de destinde
ani. buie la dezvoltarea societăţii buie să rămînem revoluţionari. re, de pace, de cooperare in
Aş dori să salutăm încă o noastre. Să facem totul pentru ca par ternaţională I (Aplauze puter al Partidului Comunist Român, aleşi de Conferinţa Naţională
dată organizaţiile de partid, Aşa cum am menţionat şi tidul nostru să-şi îndeplineas nice).
începînd cu Comitetul muni în Raportul prezentat Confe că cu cinste misiunea sa isto După cum ştiţi. Conferinţa
Potrivit hotărlrii Conferinţei Naţionale a Partidului Co
cipiului Bucureşti, care şi-au rinţei Naţionale, nu se pune rică de conducător al trans Naţională a luat o hotârîre foar n _ t, K^trîi r’rtn f Arin fr\! MefÎAmtlx » _ n r , . — profesor universitar, vi
7. Istvan Peterfi
luat angajamentul de a termi problema de a face eforturi formărilor revoluţionare în te importantă, şi anume aceea munlst Român de a se mări numărul membrilor Comitetului cepreşedinte ai Consiliu
na cincinalul în 4 ani şi ju fizice sau eforturi financiare România I (Aplauze puter de lărgire a Comitetului nos lui de Stat, preşedin
mătate. (Aplauze puternice). suplimentare. Nu ne propu nice, urale. Se scandează: tru Central cu un număr de Central al P.C.R. de la 165 la 185 şi al membrilor supleanţi te a! Consiliului oame
Aşa după cum a reieşit din nem să realizăm sarcinile su „Ceauşescu — P.C.R.“). activişti de partid şi de stat de la 115 la 135, au fost aleşi membri ai Comitetului Cen nilor muncii de naţiona
dezbateri, sînt posibilităţi ca plimentare alocînd noi fon In al treilea rînd, în cadrul care lucrează în principalele tral din rîndul membrilor supleanţi: litate maghiară din Repu
înlr-un şir de judeţe, minis duri din venitul naţional pen dezbaterilor s-a căutat să se domenii de activitate. Am por blica Socialistă România
tere. întreprinderi, colective tru investiţii. Nu pe această găsească cele mai bune căi nit tocmai de la necesitatea 1. Emilian Dobrescu — ministru secretar de slat, 8. Gheorghe Petrescu
de oameni ai muncii să se cale vom obţine dezvoltarea pentru perfecţionarea în con de a atrage şi la conducerea prim-vicepreşedinte al Co — vicepreşedinte al Consi-
realizeze în acest termen sar n-,a» accelerată. Ne propunem tinuare a conducerii planifi partidului nostru mai mulţi mitetului de Stat al Pla 9. Ion Potoceanu siulul Central al U.G.S.R.
cinile cincinalului. Sînt şi u- să obţinem o creştere mai vu cate a întregii activităţi eco- oameni care lucrează nemijlo nificării — director general al Com
binatului sideruroiG Ga
nitâti şi judeţe care conside iet nică a eficientei economice, nomico-sociale a societăţii cit în domeniul producţiei ma 2. Traian Dudaş — prim-secretar al Comite laţi
ră că le trebuie ceva mai o (dosire mai bună a mijloa teriale şi spirituale, de a lega tului judeţean de partid 10. Vasile Pungan
mult. Caracteristica generală celor de producţie de care noastre socialiste. Avem fer şi mai strîns Comitetul nostru Mehedinţi — ambasador al Republicii
ma convingere că măsurile sta
este însă faptul că toate co dispunem. Am investit mult bilite de Conferinţă vor exer Central de problemele vitale Socialiste România In
mitetele judeţene, toate colec în ultimii 10 ani •, investim in cita o puternică influenţă în existente în toate unităţile de 3. Florea Dumitrescu — ministrul finanţelor 11. Gheorghe Trică Marea Britanie
tivele de oameni ai muncii, cincinalul acesta peste 500 direcţia perfecţionării condu producţie. Sînt convins că a- 4. Mircea Maliţa — ministrul educaţiei şi ln- — director general al Cen
toate ministerele consideră că miliarde lei. Ajungem dea la cerii întregii noastre activi ceasta va da o forţă şi mai văţămîntulul tralei industriale de au
planul poate fi realizat în mai un volum uriaş de fonduri tăţi. Măsurile adoptate de mare activităţii Comitetului 5. Constantin Mitea — consilier Ia G.G. al tocamioane şl tractoare
puţin de 5 ani ; acesta este fixe. Ceea ce se impune acum Conferinţa Naţională din 1967, nostru Central, unităţii de P.G.R., redactor-şef al re Braşov
ud lucru foarte bun, tovarăşi I si ceea ce a indicat Congre de Congresul al X-lea, şi con fier a partidului nostru. vistei „Contemporanul“ Pentru completarea numărului membrilor şi membrilor
(Aplauze puternice, prelungi sul al X-lea, dealtfel, este (Vii aplauze). supleanţi a! Comitetului Central al Partidului Comunist
să obţinem cu investiţiile rea turate şi definitivate — dacă 6. Gheorghe Oprea — consilier la G.G al
te). pot spune aşa — de actuala P.C.R.
Aşa cum am spus la Con lizate pînă acum, cu fondu Conferinţă Naţională, vor tre- (Continuare in pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 4-a)
ferinţa de partid a Capitalei, rile fixe existente, o produc-