Page 78 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 78
2
L U C R Ă R I L E C O N F E R I N Ţ E I
NAŢIONALE A PARTIDULUI COMUNIST ROMAN
blemei naţionale, la politica buie să dovedim, cu forţa in
comensurabilă a faptelor, că,
Cuvîntarea tovarăşului Cuvîntarea tovarăşului întărirea continuă a unităţii împreună cu poporul frate
român, contribuim la pro
şi frăţiei oamenilor muncii din
ţara noastră. gresul multilateral al patriei
noastre comune, la creşterea
După ce a subliniat grija
conducerii partidului pentru prestigiului el internaţional.
NICOLAE CEAUŞESCU Cornel Burticâ ridicarea nivelului economic Rămîne pentru noi ca o în
datorire comunistă să facem
al tuturor judeţelor, pentru
totul pentru ca revistele, zia
Stimaţi tovarăşi. ale acestui program, de fap mentării vii, convingătoare, asigurarea unor importante
tul că el scrutează departe se recurge adesea la vorbărie investiţii în întreaga ţară, in rele, teatrele, ca şi şcoala
Doresc să exprim deplinul viitorul. de prisos, ceea ce denotă şi să contribuie şi mai mult la
(Urmare din pag. 1) rîri pentru a le aşeza în ser cii şi cooperării internaţiona meu acord cu Raportul tova clusiv în judeţele în care, îm
tar. Ele constituie programul le ! (Aplauze puternic.e. pre răşului Nicolae Ceauşescu, pu Ce constatăm după cele opt o slabă cunoaştere a proble preună cu români trăiesc şi cimentarea prieteniei dintre
de lucru al tuturor ; fiecare, lungite). luni de la adoptarea progra melor vieţii reale, a preocu tinerii români, maghiari şi do
Iată tovarăşi, de ce putem la locul său, în conformitate poziţia profund principială de mului ideologic şi de educa părilor concrete ale celor ce muncesc naţionalităţile conlo
spune că, prin hotărîrile pe cu răspunderea pe care o are Trăiască şi să se dezvolte pe care sînt abordate proble ţie socialistă ? muncesc în uzine şi pe ogoa cuitoare, vorbitorul a arătat ; alte naţionalităţi. Vom acor
care le-a adoptat, Conferinţa în partid şi în stat, este che continuu, tot mai înfloritoare, mele interne şi internaţionale, In primul rînd, viaţa a con re. da toată atenţia educării ti
Naţională a devenit un for de mat să acţioneze pentru înde Republica Socialistă România! cu sarcinile concrete pe care firmat pe deplin justeţea o- Multe neajunsuri persistă punctul principal de conver neretului în spiritul marilor
osebit de important al partidu (Aplauze puternice ; urale). le stabileşte, cu propunerile genţă al întregului efort idealuri ale societăţii socia
plinirea lor — şi va fi jude rientării acestui program, cît în activitatea de editare a liste. Dorim ca revistele de
lui nostru, că, prin rezultatele cat după felul cum munceşte Trăiască şi să-şi îndepli de perfecţionare în continu si necesitatea adoptării lui, cărţii social-politice, unde al partidului îl constituie cultură care apar în limba
ei, marchează un eveniment pentru realizarea lor. (Aplau nească tot mai bine rolul de are a vieţii economice şi so societatea socialistă multila criteriile valorii şi utilităţii .creşterea nivelului de trai, de
de însemnătate istorică, ară- ze puternice). forţă politică conducătoare a ciale, cît şi cu tezele teore teral dezvoltată presupunînd sociale sînt uneori înlocuite care beneficiază toţi oamenii maghiară, teatrul, opera să
tînci, totodată, cit de just a Doresc, în încheiere, să ex societăţii — Partidul Comunist tice pe care le fundamentea ca, o dată cu creşterea pu cu aprecieri subiective. muncii de la oraşe şi sate, vorbească mai mult despre
procedat partidul nostru cînd prim încrederea Comitetului Român ! (Aplauze prelungite ; ză. Se cuvine şi cu acest pri ternică a producţiei materia De asemenea, consider că tradiţiile de luptă comună
a hotărît ca între congrese să nostru Central că întregul par urale; se scandează „Ceauşescu- lej să scoatem în evidenţă le, să se asigure înflorirea munca de cercetare în dome fără deosebire de naţionali pentru o viaţă mai bună a oa
avem conferinţe naţionale. De tid, întregul nostru popor vor P.C.R."). marile merite pe care le are personalităţii umane, făurirea niul ştiinţelor sociale, cu toa tate. menilor muncii români şi
fapt s-ar putea spune că prin face totul pentru a înfăptui Să se dezvolte necontenit în faţa partidului şi poporului unei înalte civilizaţii spiritu te îmbunătăţirile la care a- Una dintre cele niai strălu maghiari în anii grei ai ex
amploarea problemelor la or neabătut hotărîrile Conferinţei colaborarea între ţările socia secretarul nostru general. Ca ale. sistăm, este departe de a sa cite realizări ale orînduirii ploatării. Aceste instituţii tre
dinea zilei, Conferinţa noas Naţionale, care corespund pe liste, unitatea lor, colaborarea pacitatea sa de a interpreta In al doilea rînd, constatăm tisface cerinţele; se observă buie să ajute cît mai eficient
tră Naţională depăşeşte multe deplin năzuinţelor vitale ale între partidele comuniste şi şi dezvolta în mod creator cu deosebită. satisfacţie că încă manifestări de festivism, noastre socialiste este frăţia
congrese din trecutul partidu poporului. Aceste hotărîri des muncitoreşti, între toate forţe marxism-leninisraul, largul său partidul şi poporul nostru au tendinţe publicitare şi forma dintre poporul român şi na la cunoaşterea reciprocă a
lui nostru. Iată de ce Confe chid o cale minunată pentru le antiimperialiste ! (Aplauze orizont de cunoaştere, înalte aprobat în unanimitate pro lism, o slabă legătură cu pro ţionalităţile conlocuitoare, năs valorilor materiale şi spiritua
rinţa are o însemnătate isto progresul mai rapid al Româ puternice, urale). le sale calităţi de om de par gramul adoptat de plenară, blematica reală a vieţii eco cută şi consolidată în lupta le create de poporul român
rică pentru partidul nostru. niei spre un nivel de viaţă ri Trăiască unitatea în lupta tid şi stat — clarviziune şi ideile sale directoare, măsuri nomice şi social-politice. Va şi naţionalitatea conlocuitoa
(Aplauze puternice, prelungi dicat, spre făurirea unei so pentru socialism în întreaga inteligenţă vie, devotament le preconizate. loarea cercetării în domeniul şi munca comună, sub steagul re maghiară.
:
te). cietăţi cu o industrie şi o a- lume! (Aplauze prelungite; u- neţărmurit faţă de patrie şi ştiinţelor sociale — ca dealt P.C.R. Rezultatele importante la
Avem un program de lucru gricultură dezvoltate, cu o rale). popor, internaţionalist în sen In al treilea rînd, trebuie su fel în toate ştiinţele — trebu Rezolvarea marxist-leninistă care m-ara referit în cuvîntul
marxist-leninist care se bucu ştiinţă şî cultură corespunză Să se dezvolte colaborarea sul cel mai bun al cuvîntului, bliniat că programul activită ie apreciată nu după volu meu au fost posibile dato
ră de aprobarea unanimă a toare cuceririlor celor mai cu toate statele lumii, fără spirit dinamic, novator, uma ţii ideologice, care se aplică mele de lucrări publicate sau a problemei naţionale, ca rea rită grijii deosebite pe care
partidului şi poporului. Ceea moderne ale cunoaşterii uma deosebire de orînduire socială! nismul său profund — fac ca cu succes, a dus la activiza după numărul de pagini al vo lizare esenţială a orînduirii o acordă conducerea partidu
ce se cere acum din partea ne contemporane. Vom face (Vii aplauze). numele tovarăşului Nicolae rea comuniştilor, exercită o lumelor, ci după ideile noi şi noastre socialiste, fost po lui, personal tovarăşul Nicolae
a
noastră, a tuturor, este să totul ca poporul nostru, stă- Trăiască pacea şi colabora Ceauşescu să fie asociat la maro influenţă asupra con utile conţinute în aceste lu sibilă numai pe baza lichi
trecem la activitatea organi pîn pe destinele sale, să ducă rea internaţională ! (Aplauze toate marile transformări ca ştiinţei oamenilor, s-a întărit crări, după contribuţia adusă Ceauşescu, problemelor spe
zatorică practică pentru înfăp o viaţă îmbelşugată, liberă şi puternice, urale). re au loc în societatea româ spiritul revoluţionar al parti la rezolvarea unor probleme dării exploatării omului de cifice ale oamenilor muncii
tuirea lui. Este de datoria fericită. (Aplauze puternice). nească de astăzi, la tot ceea dului, al poporului nostru, pe care le ridică construcţia către om, a proprietăţii capi din rîndul naţionalităţilor
încheind lucrările Conferin
noastră a tuturor, a dumnea Permanent să muncim cu în ţei noastre Nationale, vă do ce accelerează mersul înain normele eticii şi echităţii so socialismului în tara noastră. taliste asupra mijloacelor de conlocuitoare din ţara noas
voastră, delegaţii, ca, întorşi credere în forţele noastre^ ale resc multă sănătate, mult suc te al patriei. cialiste sînt promovate cu tot Consider şi eu că Academia producţie. Această premisă tră, aşa cum a subliniat per
in organizaţiile de partid res partidului nostru, ale poporu ces dumneavoastră, tuturor co Tovarăşi, mai multă consecventă. Larga de Ştiinţe Sqciale şi Politice socială a impulsionat o dez sonal la Plenara din martie
pective, să vă aduceţi contri lui nostru. Să fim soldaţi muniştilor, tuturor oamenilor mişcare a oamenilor muncii, este datoare să-şi exercite cu voltare fără precedent a for 1971 a Consiliului oamenilor
buţia activă, împreună cu or demni, credincioşi ai partidu O remarcabilă contribuţie declanşată în toate judeţele mai multă hotărîre rolul ce ţelor şi relaţiilor de produc muncii de naţionalitate maghia
ganele şi organizaţiile de par lui, ai poporului, să servim cu muncii ! întregului nostru po a t o v a r ă ş u l u i Nicolae ţării, pentru realizarea înainte i-a fost încredinţat de condu- ţie, ridicarea armonioasă e- ră din Republica Socialistă
por, viată veşnică ! (Aplauze
tid, cu conducerile întreprin devotament patria socialistă ! Ceauşescu este definirea ştiin de termen a cincinalului con ’ cerea partidului de a coordo conomică şi culturală a tutu România că : „In ce ne pri
derilor şi ministerelor, ale tu (Aplauze puternice, prelungi puternice, prelungite; urale şi o- ţifică, într-o perspectivă isto stituie un viu exemplu al ro na şi îndruma efectiv cerce ror judeţelor ţării, ca şi di
turor unităţilor de stat, la te). vaţii ; se scandează „Ceauşescu- rică cuprinzătoare, a actualei lului considerabil pe care tarea în domeniul social-po versificarea şi perfecţionarea veşte, să acţionăm în aşa fel
stabilirea măsurilor practice Muncind pentru a servi in P.C.R." ; cei prezenţi în sală etape de dezvoltare a ţării conştiinţa socialistă a maselor litic. producţiei matar'nle de pe în în cît românii, maghiarii, ger
de înfăptuire în viată a hotă- teresele naţiunii noastre, să aclamă îndelung pentru par noastre. In gîndirea social-pg- 11 are în dinamizarea dezvol Aşa după cum s-a arătat şi manii, sîrbiî, ucrainieniî, e-
ririlor Conferinţei. Vreau şi dezvoltăm totodată colaborarea tid. pentru Comitetul său Cen litică a secretarului nostru tării economico-sociale a Ro în Raport, partidul nostru a- treg teritoriul României so vreii şi oamenii muncii de al
aici, tovarăşi, să fie foarte cu toate ţările socialiste, cu tral, pentru secretarul gene general, problema aprecierii mâniei. cordă o mare însemnătate, cialiste. Putem acum sublinia te naţionalităţi, care locuiesc
precis. Nimeni nu trebuie să-şi toate popoarele lumii, să fa ra] al partidului, tovarăşul stadiilor de dezvoltare a Ro De aceea, susţin cu căldu schimbului de experienţă şi cu mîndrie patriotică că oa în număr mai mare sau mai mic
închipuie că am adoptat hotă- cem totul pentru triumful pă- Nicolae Ceauşescu). mâniei ocupă un loc central. ră propunerea ca Programul păreri cu toate partidele co menii muncii — români, ma pe aceste meleaguri, să simtă
Este bine cunoscut aportul ideologic şi de educaţie soci muniste şi muncitoreşti, cu ghiar, germani sî de alte na realmente că România este
său la elucidarea — pe baza alistă, adoptat de Plenara din forţele revoluţionare, demo ţionalităţi — au devenit stă- patria lor comună şi să ac
unei documentate şi temeinice noiembrie 1971, să fie însuşit cratice, antiimperialiste do pînii mijloacelor de produc ţioneze în strînsă unitate pen
analize marxist-leniniste — a şi aprobat de Conferinţa Na pretutindeni. Do aceea, parti ţie, a întregii avuţii naţiona tru a asigura aici, în aceas
Dezbătînd profund şi creator, prefigurînd stadiului în care se afla Ro ţională ca parte integrantă a dul nostru a participat şi va le, ei fiind constructorii pro tă patrie, victoria socialismu
programului de făurire a so
mânia la începutul secolului
XX, precum şi in perioada cietăţii socialiste multilateral participa şi în viitor la dezba priului lor destin. lui şi comunismului".
terea problemelor teoretice,
-oiq ■■ interbelică. dezvoltate şi comuniste. «îdeologiqe caţe - şă, • contribuie In cadrul măsurilor pentru Realizările în domeniul po
direcţiile de dezvoltare a întregii noastre, Doresc să subliniez înlănţu avind''o mare însemnătate la îmbogăţirea teoriei şi prac--- perfecţionarea organizării şi liticii naţionale a partidului
S.ocqtesc, de asemenea, că
irea lqgi.cS, a .acestor aprecieri propunerea tovarăşului Nicolae ticii revoluţionate,. să admiră conducerii societăţii, pentru nostru — evidenţiate cu deo
cu cele privind mersul de pînă Ceauşescu — cu care mă de contribuţia la întărirea unită adînciree democraţiei socia
acum al construcţiei socialiste clar de acord — de a adopta ţii dintre partidele comuniste liste?, partidul a creat Consi sebită pregnanţă şi în Rapor
politice, economice şi sociaie şi etapele pe care urmează să la conferinţa noastră proiec şi muncitoreşti. liul oamenilor muncii de na tul prezentat de tovarăşul
le parcurgem spre comunism.
In procesul luptei pentru victo tul de norme ale relaţiilor so Tovarăşi, ţionalitate maghiară din Re Nicolae Ceauşescu în cadrul
ciale noi, ale eticii şi echită
publica Socialistă România şi
Conferinţei — constituie par
ria şi generalizarea relaţiilor De o deosebită însemnătate
socialiste,, poporul român a ţii socialiste pe care să le este hotărîrea adoptată ieri de Consiliul oamenilor muncii de te componentă a procesului
supunem apoi dezbaterii în par
Ieri şi-a încheiat lucrările trebuit şi a reuşit să depă tid, cît şi cu întregul popor Conferinţa Naţională de a se naţionalitate germană din dialectic de adîncire perma
şească stadiul slabei dezvol
nentă a egalităţii în drepturi
Republica Socialistă România,
trece la elaborarea Progra
şi să te adoptăm la următorul
tări a forţelor de producţie
în toate domeniile vieţii, în
moştenit de Ia orînduirea bur congres al partidului. Desigur, mului partidului. Trecerea la care funcţionează în cadrul concordanţă cu sarcinile fău
Frontului Unităţii Socialiste.
elaborarea Programului a de
proiectul normelor pe care le
Conferinţa Naţională gheză ; înscriindu-se în etapa dezbate conferinţa noastră se venit posibilă ca urmare a In acele judeţe, unde alături ririi societăţii socialiste mul
societăţii
socialiste
făuririi
adresează în primul rînd co
bogatei experienţe acumulate
multilateral dezvoltate, Româ
de români trăiesc şi naţio
nia, în mod obiectiv, are de muniştilor, care trebuie să de partidul nostru în revolu nalităţile conlocuitoare, au tilateral dezvoltate în patria
noastră. Ele constituie măr
devină exemplu viu pentru în
ţia şi construcţia socialistă,
parcurs, sub raportul forţelor tregul popor, să fie promoto precum şi a vastei activităţi luat fiinţă consilii judeţene turii ale dezvoltării democra
(Urmota din noet. 1) propuşi. Delegaţii procedează satelor, la dezvoltarea lor eco de producţie, treapta de tară rii noilor relaţii în societate. de concepţie desfăşurate după ale oamenilor muncii aparţi-
la alegerea lor prin vot secret. nomico-socială. în curs de dezvoltare care, Dar, făurind viitorul comunist Congresul al IX-lea, sub în ţiei noastre socialiste, factor
in şedinţa de după-amiazâ, După numărarea voturilor, se — Rezoluţia Conferinţei Na în linii mari, se va încheia al patriei, trebuie să ne preo drumarea şi cu participarea nînd acestor naţionalităţi, A- determinant şi în propăşirea
prezidată de tovarăşul Gheor- reiau lucrările. ţionale a Partidului Comunist către finele acestui cincinal şi cupăm ca aceste norme să fie determinantă a tovarăşului ceste consilii sînt organizaţii naţionalităţii maghiare în Re
ghe Pană, membru al Comite Şedinţa de închidere a CdP- Român cu privire la perfecţio începutul cincinalului viitor, însuşite de întregul nostru Nicolae Ceauşescu. Dispunem cu caractçr de largă repre publica Socialistă România.
tului Executiv, al Prezidiului Per ferinţeî a fost prezidată de to narea activităţii politico-organi- apoi de ţară cu nivel mediu popor, realizînd astfel omoge în prezent de programe ştiin zentare, iau parte nemijlocit
manent, secretar al C. C. al varăşul Nicolae Ceauşescu, se zatorice şi ideologice a partidu de dezvoltare, urmînd ca în nizarea crescîndă a societăţii ţific fundamentate pentru toa la întreaga viată politică a Cultivarea şi consolidarea
P.C.R., au mai luat cuvîntul, în cretarul general al Partidului lui. ultimul deceniu al secolului şi din punctul de vedere al te compartimentele de bază permanentă a unităţii şi fră
cadrul dezbaterilor generale, to Comunist Român. — Proiectul de norme ale vie să se situeze la nivelul sta conştiinţei membrilor săi. ale activităţii economico-socia ţării şi asigură oamenilor ţiei între poporul român şi
varăşii ianos Fazekas, membru In numele Comisiei aleasă de ţii şi muncii comuniştilor, ale e- telor avansate din punct de Este necesar — de aceea — le şi politico-ideologice — şi muncii de diferite, naţionali naţionalităţile conlocuitoare
al Comitetului Executiv al C.C. Conferinţă, tovarăşul Aldea Mi ticii şi echităţii socialiste, care vedere economic. Conferinţa să folosim mai eficient în mod se pune acum sarcina de a tăţi o participare largă la tra este o îndatorire sacră pen
al P.C.R., vicepreşedinte al Con litam, membru al C.C. al P.C.R., urmează a fi supus dezbaterii Naţională trebuie să se pro coordonat şi într-o direcţie u- sintetiza într-un Program uni ducerea în viaţă a programu
siliului de Miniştri, loan Ursu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., publice şi Congresului al Xl-lea nunţe într-o problemă crucială nică, toate pîrghiile de for tar concepţia de ansamblu a lui de construcţie socialistă. tru noi, răspunderea pentru
preşedintele Consiliului Naţio anunţă rezultatul votului, dînd al P.C.R. a dezvoltării naţiunii noastre mare şi dezvoltare a conştiin partidului cu privire la căile In scopul îmbunătăţirii ac această frăţie este reciprocă
nal pentru Ştiinţă şi Tehnologie, citire numelor celor aleşi. — Rezoluţia Conferinţei Na socialiste şi, fără îndoială, ţei socialiste a maselor. Tre făuririi societăţii socialiste tivităţii de studiere şi funda şi se împarte deopotrivă în
Gheorghe Năstase, prim-secre- Tovarăşul Cornel Burtică, ţionale a Partidului Comunist unanimitatea cu care vom a- buie să asigurăm ca prezenta multilateral dezvoltate şi ale tre români, maghiari, germani
tar al Comitetului judeţean Ar membru supleant al Comitetului Român cu privire la înflorirea proba programul expus în Ra organelor şi organizaţiilor de înaintării României spre comu mentare teoretică şi ştiinţifi
geş al P.C.R., şi Traian Dudaş, Executiv, secretar al C. C. al naţiunii socialiste şî la proble portul secretarului general va partid să se facă simţită cu nism. că a problemei naţionale şi şi alte naţionalităţi de pe tot
prim-secretar al Comitetului ju P.C.R., a dat apoi citire „Rezo ma naţională în Republica So da glas voinţei şi hotărîrii în o forţă sporită în toate dome a naţionalităţilor conlocuitoa cuprinsul patriei noastre co-*
deţean Mehedinţi al P.C.R. luţiei Conferinţei Naţionale a cialistă România. tregului popor de a fa niile activităţii ideologice şi Aşa cum a stabilit Conferin re din România, a luat fiin mune, sub semnul respectu
A luat apoi cuvîntul tovară Partidului Comunist Român de — Rezoluţia privind politica şi ce ca România să parcurgă în de propagandă. Vom lua noi ţa Naţională, o sarcină de a- ţă Institutul de ştiinţe politi lui, cunoaşterii şi încrederii
şul Nicolae Gumă, preşedintele aprobare a raportului prezen activitatea internaţională ale ritm accelerat aceste trepte, măsuri pentru îmbunătăţirea semenea anvergură se va rea reciproce.
Comisiei pentru examinarea a- tat de tovarăşul Nicolae Partidului Comunist Român şi să cîştige bătălia cu timpul! organizării învăţămîntului de liza prin mobilizarea şi fructi ce, de studiere a problemei
pelurilor, care a prezentat ra Ceauşescu, secretarul general Republicii Socialiste România. In spiritul celor mai bune partid, a formelor de pregătire ficarea potenţialului de gîndi- naţionale al Academiei de
portul comisiei. al P.C.R., şi activităţii desfăşu — Propunerile privind modifi tradiţii ale gîndirii marxist-le politică şi ideologică a comu re al organelor şi organizaţi Ştiinţe Sociale şi Politice. Stimaţi tovarăşi,
Conferinţa a aprobat, în una rate de Comitetul Central pen carea unor prevederi ale Statu niniste, Raportul caracterizea niştilor, a tuturor oamenilor ilor de partid, al tuturor co
nimitate, raportul tomisiei. tru înfăptuirea hotărîrilor Con tului Partidului Comunist Ro ză etapa dezvoltării societăţii muncii, acordînd atenţia prin muniştilor, al întregului popor. Totodată, în cadrul Insti
In continuare, preşedintele şe ferinţei Naţionale din 1967 şi mân. noastre în indisolubilă legă cipală însuşirii Raportului se Elaborarea Programului des tutului de istorie „Nicolae In strînsă unitate, realizată
dinţei a anunţat că pentru a ale Congresului al X-lea al par In încheierea lucrărilor Con tură cu sarcinile practice ce cretarului general, prezentat chide în faţa cercetării eco Iorga" din Bucureşti, s-a în armonios şi consecvent, între
participa la discuţii, în şedinţe tidului". ferinţei Naţionale, a luat cu se pun pentru diferite com la Conferinţa Naţională, a al nomice şi social-politice un fiinţat un sector pentru stu interesele naţionale ale ţării
le plenare ale Conferinţei, s-au In unanimitate, Conferinţa a vîntul t o v a r ă ş u l Nicolae partimente de activitate. Per- tor documente ale partidului vast şi pasionant cîmp de in noastre şi interesele generale
înscris 292 tovarăşi, din care au aprobat cu vii şî îndelungi a- Ceauşescu. Cuvîntarea secreta miteţi-mi să mă opresc, foarte nostru — care reprezintă pen vestigaţie ştiinţifică şi îmi ex dierea istoriei naţionalităţilor
luat cuvîntul 49. De asemenea, plauze rezoluţia. Delegaţii şi rului general este primită cu pe scurt, la unele probleme ale tru România marxism-leninis- prim convingerea că toţi cer conlocuitoare, la care sînt a- ale socialismului şi progresu
în secţiunile Conferinţei au luat invitaţii au dat expresie înaltei puternice aplauze şi urale. Ea muncii ideologice şi de edu mul creator. cetătorii din aceste domenii trase o seamă de cadre pres lui în lume, rezidă unul din
cuvîntul 315 tovarăşi, din 595 lor preţuiri faţă de activitatea găseşte un viu ecou în inimile caţie socialistă ca parte com îşi vor aduce contribuţia la tigioase, cu profil corespun tre principalele izvoare ale
înscrişi. La propunerea Prezidiu laborioasă desfăşurată de par şi conştiinţele participanţilor la ponentă esenţială a făuririi Vom extinde în continuare înfăptuirea acestei sarcini de forţei şi vitalităţii politicii
lui Conferinţei, s-a aprobat sis tid, în frunte cu secretarul său marele forum al comuniştilor, societăţii socialiste multilate formele muncii politice de ma mare însemnătate şi răspun zător naţionalităţilor din di
tarea discuţiilor, urmînd ca to generat, şi-au manifestat cu în ale întregului nostru popor, ca ral dezvoltate. să, activitatea educativă şi de dere pe care Conferinţa Na ferite zone şi centre ale ţării. interne şi externe a Partidu
varăşii care mai au de expus sufleţire deplina lor adeziune la re, prin intermediul transmisie! A trecut un an de la apro pregătire politică în şcoli şî ţională a pus-o în faţa parti Aceste realizări de aleasă lui Comunist Român, ale spri
probleme importante să le pre politica internă şi externă a în direct la posturile de radio barea de către Comitetul Exe facultăţi, ne vom preocupa de dului. jinului activ pe care întregul
zinte în scris la Secretariat, pen partidului, hotărîrea de a mili şi televiziune, s-a aflat, în fapt, cutiv a tezelor privind îmbu creşterea rolului organizaţiilor In încheiere, permiteţi-mi' însemnătate umanistă, pentru nostru popor, întreaga noas
tru a fi incluse in stenograma ta neabătut pentru înfăptuirea sub cupola Sălii Palatului. Asis nătăţirea activităţii ideologice obşteşti în formarea conştiin să-mi exprim convingerea că care partidul nostru a luptat tră naţiune socialistă îl acor
ţei socialiste a maselor.
Conferinţei. ei. tăm la momente de vibrant en şi de educaţie şi circa opt Cu deosebire, ţin să menţi măsurile adoptate de Confe încă în ilegalitate, se înscriu
Potrivit hotărîrii Conferinţei Conferinţa a adoptat în conti tuziasm. Este o manifestare e- luni de la Plenara din noiem rinţa Naţională vor deschide pe traiectoria democraţiei so dă acestei politici.
Naţionale de a se mări numă nuare, în unanimitate, următoa moţionantă, grăitoare, a unităţii brie, care a adoptat programul onez datoria noastră, a celor o nouă pagină glorioasă în is Alături de poporul român,
rul membrilor Comitetului Cen rele documente dezbătute şi e- şi coeziunii trainice a poporu partidului penţru îmbunătăţi ce muncim în domeniul ide toria patriei noastre. încrede cialiste. Astăzi, oamenii mun
ologiei şi propagandei, de a
trat de la 165 la 185 şl a mem laborate în cadrul secţiunilor lui în jurul partidului şi a se rea activităţii ideologice, ridi îmbunătăţi substanţial activi rea cu care privim viitorul cii maghiari, germani şi de naţionalităţile conlocuitoare
brilor supleanţi de la 115 la 135 Conferinţei : cretarului său general, a încre îşi are izvorul în conştiinţa alte naţionalităţi au în pa sprijină cu hotărîre politica
se propune, mal întîi, alegerea, ( — Rezoluţia Conferinţei Naţio derii şi dragostei profunde faţă carea nivelului general al cu tatea de informare şi educa forţei de nebiruit pe care o tria noastră toate posibilită partidului şi guvernului nos
tivă prin radio, televiziune şi
prin vot deschis, în conformita nale a Partidului Comunist Ro de Partidul Comunist Român, noaşterii şi educarea socia conferă orînduirii noastre u- ţile, pentru ca, alături de po tru atît în lupta pentru înflorirea
te cu normele de partid, a u- mân cu privire la realizarea forţa conducătoare a naţiunii listă a oamenilor muncii, pen presă — ca mijloace de mare nitatea şi coeziunea întregu multilaterală a patriei noas
nor membri ai Comitetului Cen înainte de termen a planului noastre socialiste, călăuză sigu eficientă ale propagandei porul frate român, să-şi dez
noastre. Cu toate progresele
tral din rîndul membrilor su cincinal 1971-1975, creşterea ră a destinelor patriei. tru aşezarea relaţiilor din ţa înregistrate, în emisiunile ra lui popor în jurul avangardei volte şi întregească persona tre socialiste, cît şi pe planul
pleanţi. continuă a eficienţei activităţii Toţi cei prezenţi intonează ra noastră pe baza principii dioului şi televiziunii, în pa sale marxist-leniniste, Partidul litatea în cadrul creaţiei va relaţiilor internaţionale. Con
In numele Comisiei aleasă de economice, dezvoltarea colabo lor eticii şi echităţii socialiste Comunist Român, în jurul lorilor materiale şi spirituale, siderăm aceasta nu numai un
Conferinţa Naţională, tovarăşul rării şi cooperării economice in „Internaţionala". şi comuniste. Cu trecerea tirrj- ginile ziarelor şi revistelor, conducerii sale înţelepte, în
Gheorghe Stoica, membru al ternaţionale. Sub vasta cupolă, răsună o- pului ne dăm tot mai bine sea există încă o mare doză de sau ca membri aleşi în dife izvor de mîndrie, ci şi o o-
Comitetului Executiv al C.C. al - Rezoluţia Conferinţei Naţiona vaţii însufleţite pentru partid şi schematism şi formalism, de frunte cu tovarăşul Nicolae ritele organe de decizie şi bligaţie şi o îndatorire supre
P.C.R.. prezintă lista tovarăşilor le a Partidului Comunist Ro patria socialistă. Mii de glasuri ma de adevăratele dimensiuni spirit rutinier; în locul argu- Ceauşescu. execuţie. mă faţă de Partidul Comunist
propuşi să fie aleşi. Delegaţii mân cu privire la perfecţionarea scandează „Ceauşescu-P.C.R.", In România socialistă, oa Român, faţă de patria noas
la Conferinţă aprobă în unani organizării şi conducerii vieţii „Ceauşescu-P.C.R. I" Exprimînd
mitate. sociale şi la dezvoltarea demo voinţa partidului, adeziunea în menii muncii de naţionalitate tră — Republica Socialistă
In legătură cu candidaturile craţiei socialiste. tregului popor, delegaţii şi in Cuvîntarea tovarăşului maghiară au toate posibili România.
care urmează să fie prezentate — Rezoluţia Conferinţei Naţio vitaţii îşi manifestă — într-o at tăţile pentru a-şi lărgi orizon In încheiere, în numele
pentru completarea numărului nale a Partidului Comunist Ro mosferă înflăcărată — aprobarea » tul cunoaşterii. Şcolile de di
membrilor şi membrilor supleanţi mân cu privire la principalele deplină la hotărîrile istorice ale Consiliului oamenilor muncii
ai Comitetului Central cu acti orientări ale dezvoltării econo- Conferinţei Naţionale, la politi ferite grade, revistele, zia de naţionalitate maghiară din
vişti de partid şi de stat care mico-sociale a României în ur ca internă şi externă, marxist- Istvan Peterfî rele, teatrele în limba România, asigur conducerea
lucrează nemijlocit în produc mătoarele două decenii. leninistă a partidului, hotărîrea maghiară sînt tot atîtea po partidului şi statului nostru
ţie şi cu un număr mai mare - Hotărîrea Conferinţei Na fermă de a contribui cu abne- sibilităţi de educaţie comu
de femei, acţionîndu-se în spi ţionale a Partidului Comunist gaţie şi totală dăruire, la edifi că vom depune şi în viitor
ritul democraţiei de partid, au Român cu privire la pregătirea carea societăţii socialiste multi nistă, marxist-leninistă a ce toate eforturile pentru tra
fost consultate în prealabil şi forţei de muncă şi creşterea ni lateral dezvoltate, la progresul La începutul cuvîntărîi sale del de abordare creatoare mai mare însemnătate. Do tăţenilor patriei noastre care ducerea în viaţă a programu
organizaţiile de partid lin care velului de trai material şi spi si fericirea României de azi şi vorbitorul a spus: Am rnarxist-leninistâ a cerinţelor resc ca în cuvîntul meu în aparţin acestei naţionalităţi lui adoptat de Congresul al
fac parte candidaţii, comuniştii ritual al populaţiei. de miine. de a sluji neabătut pla analiză făcută de se fundamentale ale dezvoltării acest înalt forum al partidu conlocuitoare.
şi tovarăşii lor de muncă dînd — Directivele Conferinţei Na cauza socialismului şi păcii în cretarul general al partidului, multilaterale a societăţii noas lui să mă refer la una din a- In uzine şi fabrici, pe ogoa X-lea al partidului, a măsu
o apreciere pozitivă activităţii ţionale a Partidului Comunist lume. tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tre socialiste — a pus în faţa ceste probleme şi anume la rilor pe care Conferinţa Na
lor politice şi profesionale. Român cu privire la sistemati în Raportul prezentat în ca noastră o serie de probleme rezolvarea justă pe care parti re, în şcoli şi facultăţi, în ţională a partidului le va a-
Se prezintă lista tovarăşilor zarea teritoriului, a oraşelor si (Agerpres) drul Conferinţei — înalt mo teoretice şi practice de cea dul nostru a ştiut s-o dea pro institutele de cercetare tre dopta.