Page 81 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 81
Proletari din toate fările uniti-vă!
ÎN NUMĂRUL DE AZI :
Documente adoptate
de Conferinţa Naţională
a Partidului Comunist
Român
ANUL XXIV Nr. 5 455 DUMINICĂ 23 IULIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
Suprema preocupare şi voinţă a comuniştilor, a muncitorilor, R E Z O L U Ţ I A
ţăranilor şi intelectualilor de pe meleagurile hunedorene
Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român
Să transpună in fapte istoricele hotărîri ale cu privire la realizarea înainte de termen a planului
cincinal 1971-1975, creşterea continuă a eficienţei
Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român activităţii economice, dezvoltarea colaborării
şi cooperării economice internaţionale
Conferinţa Naţională a declanşată în Întreaga ţară colectivă din întreprinderi şi de concepţie în vederea per
Partidului Comunist Român, pentru depăşirea cincinalului centrale, organizaţiile de sin fecţionării organizării produc
întrunită în zilele de 19-21 1971—1975. Conferinţa Naţio dicat şi tineret vor trebui să ţiei, să ia măsuri pentru ex
iulie 1972, a analizat, într-un nală subliniază în mod deose se preocupe permanent de a- tinderea mecanizării şi auto
Ecouri care se amplifică spţrit de înaltă exigenţă, ac traordinare a organizaţiei de a asistenţei tehnice necesare, ţie, promovarea tehnologiilor
matizării proceselor de produc
sigurarea cadrelor calificate,
bit iniţiativa Conferinţei ex
tivitatea desfăşurată de comu
moderne de fabricaţie, meca
în vederea funcţionării conti
partid a municipiului Bucu
nişti, de organele şi organiza
ţiile de partid, de toţi oame reşti, care, adresînd organiza nue şi cu randamente ridicate nizarea transporturilor inter
nii muncii, pentru înfăptuirea ţiilor judeţene de partid che a maşinilor şi utilajelor in ne, ridicarea nivelului de ca
In paginile istoriei glorioase a partidului nostru şi-au făcut ...La tunelul de la Băniţa s-a obţinut o avansare de 2 ml hotărîrilor Congresului al X- marea la întrecere pentru rea toate schimburile. lificare a muncitorilor, trece
rea la deservirea mai multor
lizarea planului cincinal în 4
b)
Îmbunătăţirea aprovizio
loc evenimente ce vor trăi in generaţii prin mutaţiile care le-au pe zi faţă de 1,10-1,20 ml avansarea normală. leâ al partidului şi a adoptat ani. şi jumătate, s-a angajat să maşini. In toate unităţile tre
determinat : Conferinţa Naţională a partidului din 1945, plenara ...Deputatul loan Homorodean din Geoagiu a început să măsurile necesare în vederea asigure în Capitală, în peri nării tehnico-materiale impu buie întărită disciplina şi or
din martie 1949, consacrată emancipării agriculturii pe făgaşul discute cu cetăţenii, pe capitole, raportul tovarăşului Nicolae îndeplinirii şi depăşirii preve oada 1971 —1975, o producţie ne să se acorde o atenţie deo dinea, eliminate pierderile din
socialismului, Congresul ai IX-lea al P.C.R., Conferinţa Naţională Ceauşescu. derilor planului cincinal pe industrială globală suplimen sebită dimensionării judicioase timpul de lucru şi întreruperi
din decembrie 1967, Congresul al X-lea, Conferinţa Naţională ...La mina Lonea a avut loc o masă rotundă pe tema : perioada 1971—1975, a reali tară de 52 miliarde lei. a stocurilor de materii prime, le procesului de producţie.
din iulie 1972 a Partidului Comunist Român. „Munca politică în sprijinul producţiei". zării unui nou şi puternic a- Conferinţa Naţională salută de materiale şi combustibil, ca Consiliul de Miniştri va
La Bucureşti s-au încheiat lucrările Conferinţei Naţionale. ...Schimbul A de la blumingul de 1300 mm de la C.S.H. a vînt în opera de edificare a angajamentele luate de Orga re să asigure o desfăşurare lua pînă în toamnă mă
Hotărîrile sale polarizează acum toate forţele naţiunii noastre dat peste plan în ultima zi a Conferinţei 150 tone de laminate. societăţii socialiste multilate nizaţia municipală Bucureşti ritmică a producţiei, evitarea suri pentru stabilirea şi a-
socialiste, care vrea, doreşte arzător să edifice, sub conducerea ...Tot la Hunedoara a avut loc o interesantă şi utilă dezba ral dezvoltate. şi de conferinţele judeţene de oricăror imobilizări de resurse. plicarea de normative preci
partidului, societatea socialistă multilateral dezvoltată pe pă- tere pentru transpunerea în viaţă a chemării tovarăşului Nicolae Larga dezbatere care a avut partid, apreciind că există Pentru produsele ale căror se de încadrare cu personal
mîntul României. Ceauşescu : „Nici o maşină şi nici un utilaj sub randamentul loc in perioada premergătoare posibilităţi reale pentru înde balanţe se aprobă centralizat
administrativ a unităţilor so
Societatea unei înalte echităţi şi etici socialiste va fi mate planificat, nici un minut neiucrat". Conferinţei Naţionale a prile plinirea înainte de termen a este necesar să se stabilească cialiste, în vederea asigurării
rializată de oamenii de astăzi prin îndeplinirea zi cu zi a sar Aria extrem de vastă pe care a abordat-o secretarul gene juit o amplă şi profundă a- prevederilor actualului cinci prin plan repartiţii pe benefi unui raport just între numă
cinilor de producţie, prin angajarea totală în noua operă, prin ral al partidului, în raportul prezentat la lucrările Conferinţei iializă a celor mai importante nal. | ciari. Ministerele şi centrale rul celor care lucrează direct
ceea ce îşi propun să înfăptuiască în viitor, Să le consemnăm Naţionale, a suscitat şi suscită un interes major din partea tu probleme ale activităţii eco- Conferinţa stabileşte că an le vor lua măsuri pentru ca în producţia materială şi nu
vrerile : turor categoriilor de cetăţeni. nomico-sociale, a relevat ho- gajamentele asumate trebuie fiecare întreprindere să-şi de mărul celor ocupaţi în alte ac
„Ca unul care are numai patru luni pînă la pensie - spu „Cu adîncă emoţie şi viu interes am urmărit raportul pre tărîrea de nestrămutat a co să se concretizeze în produse termine în mod riguros nece
nea tovarăşul Vasile Rinder, de la Termocentrala Mintia — îmi zentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională muniştilor, a întregii noastre fizice necesare economiei na sarul de materii prime şi ma tivităţi.
rămîne puţin timp pentru a contribui la transpunerea în viaţă a Partidului Comunist Român - spunea tovarăşul Constantin naţiuni de a transpune în via ţionale — pentru piaţa inter teriale, de combustibili şi e- Colegiile ministerelor, con
a ceea ce a hotărit Conferinţa Naţională. Dar după 40 de ani laremschi, directorul I. P. Hunedoara. Sistematizarea teritoriului tă grandiosul program de în- nă şi export — care să con nergie, în concordantă cu pro siliile şi comitetele oamenilor
de muncă mă simt satisfăcut că am contribuit şi eu la înfăptui ţării, a oraşelor şi comunelor, precum şi crearea de noi centre ilorire multilaterală a Româ tribuie efectiv la creşterea a- gramele de producţie şi pe muncii trebuie să ia măsuri
rea programului partidului de dezvoltare a energeticii, la con urbane, menite să contribuie la ridicarea nivelului de civilizaţie niei socialiste. Conferinţa dă vuţiei naţionale şi a venitului baza unor norme de consum hotărîte pentru reducerea per
struirea a trei termocentrale : Paroşeni, Fîntînele, Mintia-Deva". a zonelor rurale va polariza întreaga noastră capacitate crea o înaltă apreciere muncii rod naţional. Prin obţinerea an de fundamentate ştiinţific ; să res sonalului ocupat în activităţi
„Vom asigura cantităţi sporite de marmură, atît la intern cît toare". nice, pline de abnegaţie, des an a unor sporuri suplimen pecte întocmai contractele în de administraţie, folosirea cu
şi la export, cu competitivitate pe piaţa mondială, deschizind noi „Sîntem mîndri că principiile promovate de partidul şi sta făşurată de clasa muiu uoare, tare de producţie se va pu cheiate, să livreze produsele precădere a inginerilor şi teh
pieţe în relaţiile comerciale pe care le întreţine ţara noastră" — tul nostru în domeniul politicii externe sînt recunoscute de o sea ţărănime, .atelectualitate, de tea realiza la nivelul anului la dimensiunile şi de calităţi nicienilor în conducerea ne
am reţinut din angajamentul tovarăşului Nicolae Ciobotea, di mă de state - declara tovarăşul Remus Moldovan, profesor la toţi oamenu muncii, fără deo 1975 o producţie industrială le solicitate de beneficiari. mijlocită a producţiei, în mun
rectorul întreprinderii „Marmura" Simeria. Liceul Simeria. Noi, cadrele didactice, ne angajăm să depu sebire de naţionalitate,- din cu 40—60 miliarde lei peste Ministerul Aprovizionării Teh- ca de cercetare şi proiectare,
^.Q.arupniLjnuncii hunedoreni nu fac însă simple dezbateri, nu nem întreaga noastră capacitate-..în educarea tinerei generaţii ţara noastră, .-pentru.' depăşirea prevederile iniţiale şi un ve nico-Matcriale şi Controlului acolo unde se creează bunuri
se angajează numai ca să se consemneze că s-au angajat, ci în spiritul patriotismului socialist, al internaţionalismului, al înal prevederilor cincinalului, pen nit naţional cu 20 miliarde lei Gospodăririi Fondurilor Fixe le materiale — adevărata avu
lasă mai mult lucrurile să vorbească prin temeiul faptelor. telor idealuri ale păcii şi progresului omenirii". tru întîmpinarea cu noi şi re mai mare decit cel stabilit în trebuie să ia măsuri pentru ţie naţională.
...Furnalîştii hunedoreni au realizat 465 tone de fontă peste „Mă bucur foarte mult că raportul tovarăşului Nicolae marcabile rezultate a Confe cincinal. respectarea cu stricteţe a nor g) Ministerele, centralele şi
plan cu cocs economisit. Ceauşescu a făcut o sinteză aprofundată a tot ceea ce am rea rinţei .Naţionale a partidului 3. - — Conferinţa Naţională melor de consum stabilite şi întreprinderile trebuie să se
...In oţelăria electrică a C. S. Hunedoara s-a elaborat cea lizat şi a arătat, cu deosebită claritate, căile care ni se deschid şi a celei de-a 25-a aniversări trasează Consiliului de Miniş eliminarea risipei, pentru gos preocupe în mod deosebi) de
mai scurtă şarjă din istoria acestei oţelării (scurtă şi ea, con în viitor - a spus, pe platforma cuptorului nr. 5 de la O.S.M. II a proclamării Republicii. tri sarcina de a elabora, pînă podărirea raţională a tuturor dezvoltarea concentrării, spe
struită în perioada de după Conferinţa Naţională din 1967). Hunedoara, prim-topitorul lordache Barbu. Noi sîntem hotărîţi Conferinţa consideră că, în la sfîrşi tul anului 1972, un resurselor materiale. cializării şi cooperării în pro
...La E. M. Ghelar, brigada minerului Constantin Trifan a să ne înscriem pregnant în efortul general care are drept scop îndeplinirea misiunii ce i-a plan suplimentar care să c) Ridicarea nivelului teh ducţie, care să ducă la reali
extras în aceste zile 236 tone minereu în plus. înflorirea patriei". fost încredinţată, Comitetul permită justa corelare a sar nic al producţiei, moderniza zarea unor serii mari de fa
...Colectivul de explorări geologice Bărbăteni şi-a îndepli ...Patriotism, internaţionalism, angajare, dăruire, scrutarea Central, în frunte cu secreta cinilor asumate peste preve rea tehnologiilor de fabricaţie bricaţie, mai buna folosire a
nit planul de foraj în proporţie de 120,2 la sută, sarcina de cu cutezanţă a viitorului - iată ecourile istoricului eveniment pe rul general al partidului, to derile cincinalului. şi îmbunătăţirea calităţii pro capacităţilor, eliminarea para
creştere a productivităţii muncii în proporţie de 127,6 la sută care l-am trăit atît de intens. varăşul Nicolae Ceauşescu, Comitetul de ¡stal al Plani duselor trebuie să stea în cen lelismelor în realizarea unor
şi a realizat economii la materiale în valoare de 86 534 lei. I. MlRZA acţionează cu un înalt spirit ficării va stabili, împreună trul preocupărilor de creştere produse şi subansamble —
de răspundere faţă de desti cu ministerele, lista produse a eficientei economice din toa cale importantă de creştere
nele patriei, conduce cu fer lor la care urmează să se te unităţile industriale. . a productivităţii muncii, re
mitate eforturile întregului po realizeze depăşiri. Organele .şi organizaţiile de ducerea costurilor, ridicarea
por pentru înfăptuirea hotă Conferinţa pune în' faţa co pârtia, organele de conducere calităţii producţiei şi spori
rîrilor Congresului al X-lea, mitetelor şi consiliilor oame colectivă vor trebui să acţio rea rentabilităţii.
pentru construirea socialismu nilor muncii din întreprinderi neze energic şi permanent Ministerul Industriei Con
lui şi comunismului in Româ şi centrale, a colegiilor minis pentru înnoirea şi moderniza strucţiilor de Maşini trebuie
nia. Delegaţii la Conferinţă îşi terelor, a organelor şi orga rea produselor, în pas cu pro să elaboreze un program de
exprimă adeziunea deplină Ia nizaţiilor de partid, sindica gresele ştiinţei şi tehnicii, pen perspectivă pentru extinderea
Raportul prezentat de tovară telor, organizaţiilor de tineret tru reproiectarea maşinilor şi specializării şi cooperării în
şul Nicolae Ceauşescu — do şi celorlalte organizaţii ob utilajelor, asimilarea mai rapi tre întreprinderile cu acest
cument de excepţională în şteşti, sarcina de a crea con dă a noilor produse, promova profil aparţinînd mai multor
semnătate .pentru activitatea diţiile materiale, tehnice şi rea unor tehnologii de înaltă ministere; programe similare
partidului şi poporului — care organizatorice necesare înde productivitate. In fiecare uni vor trebui întocmite pentru
analizează în mod ştiinţific plinirii angajamentelor, de a tate şi la fiecare loc de mun industria chimică, precum şi
fenomenele şi procesele din stabili şi aplica în fiecare u- că trebuie să se asigure res pentru alte ramuri de activi
societatea noastră socialistă, nitate economică, la fiecare pectarea riguroasă a discipli tate.
pune în evidenţă marile re loc de muncă măsuri hotărîte nei tehnologice, întărirea con h) Comitetul de Stat ai Pla
zerve existente în economia pentru punerea mai largă în trolului de calitate în toate nificării împreună cu Direcţia
naţională, trasează căile şi so valoare a rezervelor existen fazele de producţie, să depu Centrală de Statistică, minis
luţiile pentru a imprima un te, în scopul creşterii mai ra nă eforturi susţinute pentru terele şi organele de sinteză
curs tot mai dinamic dezvol pide a producţiei şi eficien ca produsele fabricate să răs economică trebuie să îmbună
tării economico-sociale în ve tei activităţii economice. pundă exigenţelor crescînde tăţească, în cel mai scurt timp,
derea ridicării României la un 4. Pentru punerea în\ valoa ale pieţei interne şi externe. indicatorii activităţii de pro
înalt nivel de civilizaţie şi re a rezervelor de sporire a d) Valorificarea superioară ducţie, astfel îneît aceştia să
prosperitate. producţiei industriale, Confe a materiilor prime şi materia reflecte mai fidel efortul uni
rinţa Naţională stabileşte : lelor — problemă fundamenta
1. — In perioada care a a) In toate întreprinderile şi tăţilor, contribuţia lor reală
trecut de la Conferinţa Naţio centralele industriale, precum lă a eficienţei industriale — la sporirea avuţiei naţionale.
nală din 1967 şi de la Con şi la nivelul ministerelor şi al trebuie să angajeze cu toată 5. — Organele şi organizaţiile
gresul al X-lea au fost obţi judeţelor, este necesar să se răspunderea activitatea con de partid, organele de condu
nute realizări de seamă în a- acţioneze cu mai multă fermi ducerilor de unităţi, a institu cere din întreprinderi, centra
sigurarea progresului general tate pentru folosirea intensivă telor de proiectări şi compar le şi ministere, din toate uni
al societăţii noastre socialiste, timentelor de concepţie în ve tăţile socialiste au obligaţia
înfăptuirea cu succes a pla a capacităţilor de producţie şi derea realizării de produse cu să acţioneze cu răspundere
nului cincinal 1966—1970 a încărcarea corespunzătoare a performanţe tehnico-economi- pentru buna gospodărire a
maşinilor şi utilajelor.
determinat dezvoltarea puter ce şi valori de întrebuinţare fondurilor materiale şi financia
nică a forţelor de producţie, Organele şi organizaţiile de ridicate, care încorporează o re, sa ia măsuri hotărîte pentru
sporirea avuţiei naţionale şi, partid, comitetele şi consiliile cantitate cit mai mare de introducerea unui regim strîns
pe această bază, îmbunătăţi oamenilor muncii vor identi muncă complexă, introducerii de economii, întărirea disci
rea în continuare a nivelului fica rezervele de capacităţi de de tehnologii moderne, sporirii plinei de plan şi financiare,
de trai al întregului popor. producţie şi vor stabili pînă randamentelor în folosirea înlăturarea pierderilor şi ri
la sfirşitul anului în curs căi combustibililor şi energiei.
Muncind cu elan şi abnega le de valorificare intensivă a sipei, sporirea continuă a ren
ţie pentru îndeplinirea preve acestora; se vor revedea şi e) In toate unităţile econo tabilităţii şi — pe această ba
derilor actualului cincinal, oa completa programele de mă mice trebuie să se ia măsuri ză — a veniturilor societăţii.
menii muncii au obţinut în suri existente în fiecare uni hotărîte pentru reducerea chel In toate ■ unităţile trebuie să
anul 1971 şi în primul semes tate pentru generalizarea tuielilor materiale, să se in se asigure creşterea vitezei de
tru al acestui an noi succese schimbului II şi extinderea staureze o disciplină fermă în rotaţie a fondurilor materiale
în dezvoltarea economico-so- schimbului III, urmărind apli domeniul gospodăririi resurse şi financiare — factor impor
cială a ţării. In această peri lor. tant de accelerare a progre
carea lor riguroasă. O deose
oadă, producţia globală indus bită atenţie trebuie să se a- Este necesară o mai intensă sului economic şi de ridicare
trială — dezvoltîndu-se în corde întreprinderilor con preocupare pentrh diminuarea a nivelului de trai. O deose
tr-un ritm de 11,5 la sută — structoare de maşini şi secţi consumurilor specifice de ma bită importanţă au în această
a depăşit cu cca 11 miliarde ilor mecanice aparţinînd tutu terii prime, materiale şi com privinţă utilizarea intensivă a
lei prevederile planului. Re ror ministerelor, la care există bustibil în toate ramurile in maşinilor, utilajelor şi insta
colta de cereale, de 14,5 mi mari rezerve de capacităţi de dustriale, economisirea meta laţiilor în vederea asigurării
noi hecorduri în mmm cut a înregistrat cel mai înalt producţie insuficient folosite. zarea pe scară mai largă a în resurselor necesare reînnoirii
lului, eliminarea pierderilor la
lioane tone, obţinută anul tre
în termene cît mai scurte a
laminare şi prelucrare, utili
Se va acţiona cu hotărîre
nivel atins pînă acum de ţara
şi modernizării fondurilor fi
pentru scurtarea duratelor de
noastră.
producţie şi consum, evitarea
onare- fabricaţie-desfacere, creş
Creşterea susţinută a pro atingere a parametrilor proiec locuitorilor, a deşeurilor din xe, scurtarea ciclului aprovizi
taţi la noile capacităţi de pro
ducţiei materiale, valorifica ducţie ; se impune, de aseme risipei oricărui gram de mate terea vitezei de rotaţie a ba
Imaginea vă prezintă, stimaţi cititori, silueta marelui obiec la oţelării, 4 la cocserie, 3 la Reşiţa ; ăsta ar fi al 16-lea. Toa- rea mai judicioasă a resur nea, să fie luate măsuri deo rial. nilor.
selor naţionale, accentuarea
Ministerul
Aprovizionării
tiv industrial al Hunedoarei - furnalul nr. 9 - pînă la finaliza te-s înalte de peste o sută de metri. laturilor calitative ale dezvol sebite pentru ca în cel mai Tehnico-Materialo şi Controlu Ministerul Finanţelor, toate
rea căruia au mai rămas 57 de zile, confoim datelor prevăzute - La care aţi lucrat cu mai multă plăcere î tării au determinat sporirea, scurt timp să fie recuperate lui Gospodăririi Fondurilor instituţiile financiar-bancare
în oraiice. Insă constructorii dau asaltul pentru a-l termina mai - La toate, desigur. Ultimul însă are avantajul de a ne o- în anul. 1971, a venitului na rămînerile în urmă la atinge Fixe împreună cu ministerele vor întări controlul asupra
repede. „Ziua constructorului" ii găseşte în substanţial avans feri cele mai proaspete satisfacţii. ţional cu; 12,8 la sută ; aceas rea parametrilor proiectaţi din modului cum sînt gospodărite
- Cînd îl veţi termina ? industriile metalurgică, chimi producătoare trebuie să fun mijloacele materiale şi bă
faţă de grafic. - Noi toţi care sîntem aîci - plus alţi 20 de colegi. Care ta a permis ca, paralel cu a- că, industria lemnului şi ma damenteze pe baze ştiinţifice neşti ale unităţilor socialiste,
Aici, pe şantierul furnalului nr. 9, sînt multe puncte de lu
au lucrat în celelalte schimburi - l-am început şi noi toţi îl vom locarea unor fonduri însemna terialelor de construcţii. normele de consum, ţinînd sea vor acţiona mai hotărît pen
cru. Unul - deosebit de important - este coşul de fum, care termina foarte curînd. Mai avem şi altceva de lucru la acest te pentru dezvoltarea forţe Colegiile ministerelor şi ma de dotarea tehnică a in tru dimensionarea judicioasă
se apropie, precum se poate observa, de cota finală. furnal pentru ca el să funcţioneze mai repede decît este pla lor de producţie ale ţării, să consiliilor oamenilor muncii dustriei, de progresele înregis a volumului mijloacelor cir
In prim-planul imaginii - o parte dintre oamenii care îl nificat. ■. „ •se înfăptuiască noi măsuri din centrale vor lua măsuri trate pe plan mondial în uni culante, întărirea disciplinei
înalţă - coordonaţi cu competenţă şi autoritate de maistrul Mi- Constructorii furnalului sînt oameni care îşi respecta întot • pentru îmbunătăţirea nivelu pentru folosirea integrală a tăţi similare. financiare, apărarea integrită
hail Milotin (al treilea din dreapta ; cu nelip.itu-i metru în bu deauna cuvîntul. Munca lor, nu tocmai uşoară, dar frumoasă, îi lui de trai al întregului popor. suprafeţelor existente, asigu- f) Un obiectiv esenţial îl ţii fondurilor de producţie,
zunarul salopetei). Maistrul Milotin este un specialist în ase căleşte la temperatura ei înaltă, le oferă atîtea satisfacţii. In 2. — Conferinţa Naţională rîndu-se cu investiţii mici constituie ridicarea mai rapi creşterea eficienţei în toate
menea lucrări. tr-o frumoasă zi de iulie, constructorii ţării sărbătoresc ziua de evidenţiază marea însemnăta montări suplimentare de ma dă a productivităţii muncii. întreprinderile şi organizaţiile
- Cite coşuri de fum aţi construit, tovarăşe Milotin î dicată alesei lor meserii. Azi e „Ziua constructorului" - zi de te pe care o are pentru dez şini şi utilaje. In acest scop, ministerele, cen socialiste.
- N-am lucrat numai la coşuri de fum, dar vă pot spune: 8 bilanţ şi de avintare în viitor. voltarea economico-socială a Organele şi organizaţiile de tralele şi întreprinderile tre
României mişcarea de masă partid, organele de conducere buie să intensifice activitatea fContinuare în aaa o 2-a)