Page 82 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 82
——B8BB gisse
2 ES către revoluţie, se va acord--',
11. — Subliniind importanta
{Urmare din pag. 1) tru întreaga noastră agricultu producătoare de maşini şi u- nului de producţie industria rirea societăţii socialiste mul mai hotărît pentru raţionaliza deosebită a organizării muncii în continuare, o deosebită a-
rea şi simplificarea muncii de
ră socialistă. tilaje, trebuie să asigure core lă trebuie să se concretizeze tilateral dezvoltate, edificarea şi a controlului ca o latură tenţie gărzilor patriotice şi
6. — In agricultură se impun In cooperativele agricole de larea strictă a producerii şi li în bună parte în produse pen orînduirii comuniste în Româ administraţie, reducerea apara importantă a conducerii plani pregătirii militare a tineretu
măsuri hotărîte pentru reali producţie este necesar să se vrării utilajelor tehnologice cu tru export. Este necesar să se nia. tului funcţionăresc, adminis ficate a activităţii economico- lui.
trativ din ministere şi centrale,
zarea unor producţii vegetale acorde o atenţie mai mare graficele de montaj şi terme acţioneze intens, pentru creş 2. — In procesul de perfecţio sociale, Conferinţa Naţională 16. — Un rol important în dez
şi animaliere sporite, cu utilizării rationale a forţei de nele de punere în funcţiune a terea şi îmbunătăţirea struc nare a conducerii şi planifică să fie luate măsuri pentru tre consideră necesar să se rea voltarea democraţiei socialis
cheltuieli minime. muncă, întăririi disciplinei şi noilor obiective de investiţii. turii exporturilor, ridicarea rii activităţii economico-socia cerea, în cel mai scurt timp, a lizeze o mai bună delimitare te, în mobilizarea maselor la
cadrelor de ingineri şi tehnici
Ministerul Agriculturii, In perfecţionării organizării mun Este necesar ca centralele şi competitivităţii produselor ro le se afirmă tot mai puternic eni din aparatul administrativ între organele administraţiei opera de făurire a societăţii
dustriei Alimentare şi Apelor, cii, extinderii retribuţiei sti întreprinderile producătoare mâneşti, adaptarea lor perma rolul partidului de forţă poli în activitatea de producţie, de stat, inclusiv Consiliul de socialiste multilateral dezvol
tică conducătoare a societăţii,
nentă la cerinţele pieţei ex
de utilaje să ia măsuri pen
comitetele oamenilor muncii mulative pe baza acordului terne. necesitate istorică a făuririi concepţie tehnologică, cerceta Miniştri, şi organele puterii tate îl au organizaţiile de
din întreprinderile agricole de global, diversificării în conti tru realizarea acestora la un ni acelaşi timp, se impun societăţii socialiste multilate re şi dezvoltare, precum şi o de stat; este necesară dezvol masă şi obşteşti.
nivel calitativ corespunzător,
stat şi staţiunile de mecaniza nuare a activităţilor producti măsuri mai hotărîte pentru ral dezvoltate şi a trecerii la mai justă repartizare a celor tarea in continuare a funcţi Conferinţa Naţională apro
re, organele de conducere ale ve. pentru respectarea riguroasă a dimensionarea importurilor la lalte cadre cu pregătire supe ilor de control ale Marii A- bă măsurile şi directivele
cooperativelor agricole de Folosirea deplină a întregu obligaţiilor asumate prin con strictul necesar, prin folosirea comunism. dunări Nationale şi ale Con plenarelor Comitetului Cen
producţie, organele şi organi lui potenţial material şi uman tracte. mai largă a resurselor şi po Creşterea şi afirmarea rolu rioară. siliului de Stat. tral din ultimii ani cu privire
zaţiile de partid, toti lucrăto de care dispune agricultura Unităţile de construcţii-mon- sibilităţilor producţiei interne, lui conducător al partidului In scopul îmbunătăţirii con la activitatea sindicatelor, a
rii din agricultură au datoria trebuie să ducă la reducerea taj trebuie să se preocupe mai înfăptuirea programelor de trebuie să se exprime în in ducerii colective în ministere, Vor trebui să fie luate mă organizaţiei de tineret şi a
s.ă deslăşoare o intensă acti cheltuielilor de producţie şi susţinut de extinderea metode integrare a fabricaţiei unor tegrarea sa organică în acti în locul colegiului se va înfi suri hotărîte pentru unifica altor organizaţii obşteşti.
vitate pentru iolosirea posibi îndeosebi a cheltuielilor ma lor industriale de execuţie, produse care se realizează pe vitatea şi viata societăţii. Con inţa Consiliul de conducere al rea controlului, pe baza unor Subliniind rezultatele bune
lităţilor existente de depăşi teriale, la ridicarea rapidă a ridicarea gradului de mecani bază de licenţe. Fiecare mi sacrarea partidului comunist ministerului — organ delibera criterii precise, şi eliminarea ,obţinute de sindicate în acti
re a prevederilor de produc eficienţei economice, la creş zare a lucrărilor şi utilizarea nister, centrală şi unitate pro ea forţă politică conducătoare tiv — din care să facă parte oricăror paralelisme, întări vitatea lor, Conferinţa consi
ţie agricolă ale planului cin terea aportului acestei ramuri intensivă a maşinilor şi a uti ducătoare trebuie să urmă a societăţii noastre socialiste toti conducătorii centralelor şi rea disciplinei de plan şi fi deră că ele trebuie să acţio
cinal. de bază a economiei româ lajelor în construcţii, asigura rească obţinerea din activi nu este efectul unor dorinţe institutelor de cercetări şi un nanciare, ridicarea răspunderii neze în continuare cu toată
rea continuităţii lucrărilor în
subiective, ci însuşi rezulta
număr limitat de conducători
O ■ problemă esenţială care neşti la sporirea venitului na tot cursul anului, perfecţiona tăţi proprii a mijloacelor va tul dezvoltării istorice; prin de direcţii, de alţi lucrători din tuturor organelor de stat şi hotărîrea pentru a-şi îndeplini
trebuie să stea permanent în tional. rea organizării muncii şi întări lutare necesare importurilor, întreaga sa activitate partidul aparatul ministerului. îndeplinirea în condiţii tot rolul de mare însemnătate pe
atenţia comitetelor judeţene 7..— In transporturi trebuie rea ordinii şi disciplinei, redu să asigure plusuri de valută comunist a dovedit că se i- mai bune a hotărîrilor de care îl au în societatea noas
şi comunale de partid, a or să se acţioneze mai hotărît cerea consumurilor de materi pentru economia naţională. dentifică cu aspiraţiile. cele Pentru a asigura o tot mai partid şi legilor. In acest scop, tră, de a participa activ la
ganelor agricole, este apăra pentru folosirea Integrală a ale de construcţii — îndeosebi Se impune să fie extinse pe mai profunde ale oamenilor largă participare a oamenilor Conferinţa hotărăşte transfor munca tuturor organismelor
rea şi conservarea londului capacităţii mijloacelor de de metal’, ciment şi lemn —, fo scară largă acţiunile de coo muncii, cu interesele întregii muncii la activitatea de con marea Consiliului Economic şi sectoarelor în care sînt re
funciar, îmbunătăţirea calită transport şi reducerea costu losirea mai largă a materiale perare în producţie, în do naţiuni socialiste. Activul de ducere trebuie îmbunătăţită, intr-un organ puternic de prezentate, de a asigura uni
ţilor productive ale pămîntu- rilor de transport. Ministerul lor înlocuitoare, realizarea di meniul tehnicii şi ştiinţei cu bază şi toti membrii partidului în continuare, activitatea co partid şi de stat, pentru con rea eforturilor tuturor celor
lui şi redarea în circuitul a- Transporturilor şi Telecomu rect pe şantiere a prefabrica alte ţări, în scopul folosirii trebuie să participe la dezvol mitetelor şi consiliilor oame trolul unitar al îndeplinirii ce muncesc în înfăptuirea po
gricol a noi suprafeţe de te nicaţiilor, împreună cu cele telor şi a unor construcţii me mai largi a avantajelor parti tarea economico-socială în nilor muncii şi întărit rolul a- hotărîrilor de partid şi a le liticii partidului şi stalului.
ren. Este necesar să se acor lalte ministere vor lua măsuri talice. dunărilor generale în întreaga gilor tării în toate domeniile Reafirmînd aprecierea pe ca
pentru extinderea acţiunii de cipării la diviziunea internaţio mod nemijlocit, dinăuntrul tu activitate economico-socială.
de o deosebită atenţie pentru 9. — Conferinţa Naţională nală a muncii. turor organismelor economice, de activitate; totodată, hotă re partidul şi statul o dau par
folosirea eficientă a întregii optimizare a repartizării volu consideră că cercetarea ştiin- Va trebui să se. acorde în sociale şi de stat ale tării. Ţinînd seama de necesitatea răşte crearea unui organ spe ticipării active a tineretului la
baze tehnico-materiale şi a mului de mărfuri pe diferite ţifico-tehnică trebuie să-şi spo continuare toată atenţia lărgi 3. — Conferinţa Naţională a- concentrării, specializării şi co cial în domeniul controlului construcţia socialistă, Confe
forţei de muncă din agricul mijloace .şi sisteme de trans rească substanţial contribuţia rii cooperării- cu ţările soi preciază că odată cu creşte operării în producţie în ramu financiar. Acestea vor funcţi rinţa Naţională chear/ă orga
tură, exploatarea cu maximum porturi in concordanţă cu ne la realizarea obiectivelor de cialiste membre în Cona rea rolului partidului conti ra construcţiilor de maşini, se ona sub conducerea directă nizaţiile de tineret să acţione
de randament a sistemelor de voile economiei naţionale, dezvoltare economico-socială a siliul de Ajutor Economic Re nuă să se amplifice rolul sta va înfiinţa un consiliu de co a Consiliului de Stat. ze cu toată fermitatea pentru
irigaţii, pentru gospodări pentru introducerea pe scară tării, să fie ferm orientată spre ciproc, în cadrul „Programu tului în conducerea Unitară a ordonare, format din reprezen 12. — Conferinţa Naţională traducerea în viaţă a măsuri
rea judicioasă a resurse largă a paletizării şi contei- rezolvarea problemelor de in lui Complex“, menit să contri întregii societăţi. Dezvoltarea tanţii tuturor ministerelor care apreciază că în anul 1973 tre lor de dezvoltare economico-
lor de apă şi protejarea nerizării, dotarea cu autove teres major aje economiei. In buie la progresul multilateral societăţii pe baza planului na au sectoare de construcţii de buie să fie încheiată faza ac socială, să desfăşoare o largă
lor împotriva poluării, pentru hicule de mare capacitate şi acest scop este necesară con al fiecărei ţări şi la egaliza tional unic constituie unul din maşini; în funcţie de necesităţi, activitate de educare a tinere
utilizarea raţională a parcului remorci, cu tractoare de mare centrarea — pe baza unui pro rea nivelurilor lor de dezvol tre atributele fundamentale astiel de consilii se pot Înfiin tuală a perfecţionării, orga tului, de unire a eforturilor şi
de tractoare şi maşini agrico putere şi înalt randament, gram unic — a eforturilor tu tare economică. Vor trebui ale statului socialist, o formă ţa şi în alte ramuri. nizării şi conducerii planifica de ■ afirmare a energiilor şi
le, a îngrăşămintelor chimice pentru extinderea mecanizării turor cercetătorilor, indiferent dezvoltate acţiunile de coope esenţială de manifestare a 6. — In scopul perfecţionării te a economiei noastre naţio- talentului său în opera de e-
operaţiilor de încărcare-des-
în vederea obţinerii unor pro cărcare. de locul în care lucrează, în rare cu toate ţările socialiste principiului suveranităţii na conducerii agriculturii, Confe ale, astfel încît întreaga viaţă dificare a socialismului în pa
ducţii mari şi stabile la hec 8. — Conferinţa consideră că tărirea conlucrării între cerce în interesul progresului fiecă ţionale. In condiţiile creşterii rinţa Naţională trasează sarci economică să se desfăşoare în tria noastră.
tar. justa repartizare a venitului tare, proiectare şi producţie reia şi al propăşirii generala rolului statului în dirijarea or na de a se acorda o mai mare conformitate cu noua organi Dînd o înaltă apreciere acti
In scopul valorificării depli naţional pentru dezvoltare şi pentru lărgirea bazei de mate a socialismului. ganizată a tuturor laturilor atenţie aplicării ferme a mă zare, cu prevederile legilor a- vităţii desfăşurate de femei în
ne a potenţialului agricol, se pentru consum constituie o rii prime, introducerea în cir Un obiectiv de seamă tre activităţii economico-sociale, surilor de raionare şi speciali doptate. toate domeniile, Conferinţa
vor lua măsuri pentru zona condiţie hotăritoare a progre cuitul economic a înlocuitori buie să-l constituie dezvolta trebuie să se precizeze mai zare a producţiei. Conferinţa consideră, toto Naţională hotărăşte să se a-
rea judicioasă a culturilor, sului general al societăţii. lor materialelor scumpe şi de rea schimburilor comerciale şi bine fdrmele de organizare şi dată, că perfecţionarea con corde o atenţie sporită pro
producerea şi asigurarea unor Fondul naţional de dezvol ficitare, perfecţionarea maşini a cooperării în producţie cu metodele de conducere ale sta Organele şi organizaţiile de ducerii planificate a societăţii blemelor privind condiţiile de
soiuri superioare de seminţe tare economico-socială trebuie lor şi utilajelor, elaborarea de ţările în curs de dezvoltare, tului. partid şi de stat se vor preocu trebuie să constituie o preocu muncă şi de viată şi, mai cu
de cereale, plante tehnice, le să fie folosit cu prioritate noi tehnologii de fabricaţie, re Este necesar să se aplice con Conferinţa Naţională apre pa de intensificarea activităţii pare continuă a partidului şi seamă, promovării femeilor în
gume, planta de nutreţ, ma pentru lărgirea şi moderniza ducerea consumurilor materia secvent programul de acţiuni ciază că în perspectivă se va consiliilor oamenilor muncii şi statului, un proces permanent diferite munci de conducere
terial săditor viti-pomicol, a- rea fondurilor fixe producti le şi fabricarea de produse noi, si măsuri, aprobat de Comite produce o împletire tot mai de creşterea rolului acestora determinat de însăşi dezvolta de partid şi de stat. ♦
plicarea mai largă în practică ve, pentru înzestrarea econo superioare, alinierea acestora tul Executiv al C.C. al P.C.R, strînsă a activităţii partidului, în conducerea unităţilor socia rea forţelor de producţie şi 17. — Conferinţa Naţională
la nivelul performantelor teh-
a agrotehnicii moderne. Para miei cu maşini şi utilaje — nico-economice realizate în ţă privind colaborarea cu ţările statului şi a celorlalte organis liste din agricultură ; pînă la perfecţionarea relaţiilor de apreciază rolul crescînd pe ca
lel cu dezvoltarea producţiei elemente active ale procesu rile avansate. O atenţie spori africane ; totodată, vor trebui me sociale, aceasta constituind sfîrşitul actualului cincinal se producţie şi sociale. re îl are în viata politică şi
de cereale, se va asigura ex lui de producţie. tă se va acorda soluţionării elaborate programe similare în un proces legic al dezvoltării va asigura mecanizarea tutu socială Frontul Unităţii Socia
tinderea cultivării plantelor Pentru utilizarea cu Înaltă problemelor legate de protec vederea intensificării cooperă socialiste şi comuniste. In re ror lucrărilor din agricultura 13. — Iii procesul de perfec liste — care uneşte în rîndu-
tehnice, realizarea unor pro eficienţă a fondului naţional ţia mediului împotriva poluă rii cu ţările din Asia şi Ame alizarea acestui proces trebuie de stat; se va acorda o aten ţionare a activităţii de dez rile sale, sub conducerea par
ducţii sporite şi de bună ca de dezvoltare economico-so rii, utilizîndu-se în acest scop rica Latină. să se asigure delimitările nece ţie deosebită conducerii şi or voltare economico-socială es tidului comunist, toate orga
litate în legumicultura, viti cială trebuie îmbunătăţită în mijloace tehnice şi tehnolo Vor fi amplificate şi diver sare, pentru a se înlătura su ganizării întreprinderilor agri te necesară promovarea cu nizaţiile obşteşti şi consiliile
cultură şi pomicultură. continuare activitatea de pro gii perfecţionate corespunză sificate relaţiile comerciale şi prapunerile şi paralelismele. cole de stat, care trebuie să fermitate a legalităţii socia naţionalităţilor conlocuitoare.
In zootehnie, concomitent iectare şi construcţii-montaj toare. acţiunile de cooperare cu ţă 4. — Activitatea statului tre devină un model de organizare liste în toate domeniile de ac
cu mărirea efectivelor de ani spre a reduce substanţial in Consiliul Naţional pentru rile capitaliste dezvoltate ; se buie să se bazeze pe principi a muncii pentru întreaga noas tivitate, nimănui nefiindu-i Pe lîngă măsurile de coor
male, va trebui să crească vestiţia specifică prin adopta Ştiinţă şi Tehnologie, acade vor dezvolta contactele şi le ile centralismului democratic, tră agricultură, precum şi adîn- permis să se sustragă de la donare a activităţii organizaţi
preocuparea pentru ameliora rea de soluţii tehnologice şi miile de ştiinţă, ministerele e- găturile cu diferite organisme pe îmbinarea armonioasă a cirii şi perfecţionării relaţiilor aplicarea legilor. ilor componente, luate în ulti
rea raselor de animale şi ri constructive economicoase, e- conomice, Ministerul Educa economice şi financiare in conducerii unitare cu lărgirea de colaborare dintre întreprin Este necesar să se stimu mul timp, în domeniul contro
dicarea productivităţii acesto liminarea supradimensionări ţiei şi Invăţămîntului, condu ternaţionale, în vederea unei continuă a autonomiei organe derile agricole de stat şi co leze participarea activă a oa lului obştesc, al educaţiei şi
ra, corespunzător sarcinilor lor, a finisajelor inutile sau cerile instituţiilor de cerceta participări mai intense a lor teritorial-administrative şi operativele agricole de pro menilor muncii, a organizaţi răspîndirii cunoştinţelor şti
stabilite în programul de dez exagerate, extinderea amplasă re şi proiectare trebuie să ia României la circuitul econo a unităţilor economico-sociale. ducţie. ilor obşteşti, a reprezentanţi inţifice, conferinţa consideră
voltare. a zootehniei. Este ne rii instalaţiilor în aer liber, măsuri pentru utilizarea mai mic mondial. Conferinţa Naţională, apre Organele şi organizaţiile de lor lor la activitatea pentru necesar ca Frontul să extindă
cesar să fie luate în continua realizarea unor construcţii u- bună a bazei materiale, scur ★ ciind că actuala organizare ad- partid, conducerile cooperati înfăptuirea legalităţii socialis în continuare coordonarea ac
re măsuri pentru asigurarea şoare şi ieftine, includerea tarea termenelor de finalizare îndeplinirea înainte de ter ministrativ-teritorială cores velor agricole de producţie sînt te, la sesizarea cazurilor de tivităţii organizaţiilor compo
bazei furajere prin sporirea spaţiilor pentru birouri în cor a cercetărilor şi aplicarea ra men a planului cincinal repre punde pe deplin etapei de dez obligate să asigure dezvoltarea încălcare a legalităţii, să se nente şi în alte domenii, sti-
producţiei la hectar a plante purile clădirilor productive. pidă în producţie a rezulta zintă un imperativ major al voltare în care ne găsim, ho democraţiei cooperatiste, dez mulînd iniţiativa acestor or
lor de nutreţ, extinderea cul Conferinţa pune în faţa Mi telor acestora. accelerării dezvoltării econo- tărăşte să se acţioneze în con baterea în adunările generale acorde întreaga atenţie de către ganizaţii atît în problemele
turilor duble şi valorificarea nisterului Construcţiilor Indus 10. —- Un imperativ esenţial mico-sociale a tării noastre, în tinuare cu fermitate pentru toate organele de stat studi specifice activităţii lor, cît şi
mai largă a potenţialului de triale, a organizaţiilor de con- în activitatea de comerţ exte interesul avîntului general at aplicarea consecventă a pre a problemelor privind activi erii acestor sesizări, soluţio în problemele generale, ale
păşuni şi fineţe al ţării noas strucţii-montaj, a ministerelor rior este sporirea exporturi construcţiei socialiste, al ridi vederilor legii consiliilor popu tatea de producţie, organiza nării lor şi informării despre participării la opera de con
tre. beneficiare de investiţii, a or lor, valorificarea superioară a cării mai rapide a nivelului lare, în vederea realizării u- rea muncii, retribuirea ţărani aceasta a opiniei publice. struire a socialismului ; să
întreprinderile agricole de ganizaţiilor de partid şi a tu muncii naţionale printr-o par de trai al poporului. Conferin nei largi autonomii a judeţe lor, a tuturor problemelor eco Se va asigura dezvoltarea coordoneze dezbaterile în rîn-
stat trebuie să-şi îmbunătă turor oamenilor muncii care ticipare activă la schimburile ţa Naţională cheamă organele lor, oraşelor şi comunelor în nomice şi sociale privind dez şi perfecţionarea activităţii dul maselor largi populare ale
ţească radical activitatea, să lucrează în acest sector sarci internaţionale de valori, la di şi organizaţiile de partid, co soluţionarea problemelor da voltarea cooperativelor agrico juridice, a legislaţiei, a prin diferitelor proiecte de legi şl
folosească din plin baza teh- na de a mobiliza toate forţele viziunea mondială a muncii, muniştii, clasa muncitoare, ţă interes local şi sporirii răspun- le de producţie; se va asigura cipiilor de drept, în conformi hotărîri ; să îndrume activita
nieo-materială de care dispun, pentru realizarea exemplară a asigurarea oonditiiloi^pentru*" rănimea > şi intelectualitatea, ¿djepjj, acestora pentru întreaga sporirea rolului consiliilop in- tate cu realităţile noi, cu, i- tea deputaţilor în informarea
n Sstfel Incit pînă la sfîrşitul programelor de investiţii, pen echilibrarea balanţei de plăti toţi oamenii muncii fără deo activitate economico-socială iercooperatiste în coordonarea deologia materialist-dialectică cetăţenilor asupra diferitelor
cincinalului actual să se situe- tru scurtarea duratelor de e- exteţne ; Inqă din anul"T974. l'l. sebire „de .naţionalitate să-şi din judeţele şi localităţile res şi ralonărea mai bună a pro şi. istorică, cu idealurile socia probleme şi în realizarea unor
1 ze la nivelul ţărilor cu agri xecuţie şi de dare în funcţiu Pînă Ia sfîrşitul acestui an mobilizeze forţele şi energiile pective; se va acţiona pentru ducţiei; se va realiza o mai lismului şi comunismului, acţiuni de interes obştesc.
cultură avansată în ce pri ne a noilor capacităţi. fiecare minister, centrală şi creatoare, să muncească cu înlăturarea tendinţelor de cen strînsă conlucrare între uniu spre a corespunde schimbări Este necesar să se extindă
veşte organizarea producţiei, Comitetul de Stat al Plani întreprindere trebuie să în elan şi abnegaţie pentru ridi tralism excesiv care se mai nile judeţene cooperatiste şi şi să ia un caracter mai or
randamentele medii la hectar ficării, împreună cu Ministerul tocmească programe de mă carea patriei noastre pe noi manifestă din partea unor mi Uniunea Naţională, pe de o lor revoluţionare produse în ganizat activitatea Frontului
şi pe cap de animal, cheltuie Aprovizionării Tehnico-Mate- suri pentru sporirea exportu trepte de civilizaţie şi prospe nistere şi organe centrale, pre parte, şi organele agricole ju caracterul forţelor şi relaţii Unităţii Socialiste la sate, prin
lile. de producţie, productivi riale şi Controlului Gospodă lui într-o proporţie mai mare ritate, pentru înfăptuirea Pro cum şi din partea unor judeţe. deţene şi Ministerul Agricul lor de producţie, a permite a- crearea de organizaţii ale sa
tatea şl folosirea forţei de ririi Fondurilor Fixe, Ministe decît cea prevăzută în planul gramului partidului de con Pornindu-se de la faptul că turii, Industriei Alimentare şi şezarea pe baze judicioase a le, care să cuprindă pe toţi
muncă la 100 hectare, deve rul Industriei Construcţiilor de cincinal. Angajamentele luate struire a societăţii socialiste oraşul şi comuna constituie Apelor, pe de altă parte. raporturilor dintre întreprin locuitorii ; în cadrul consili
nind model de organizare pen- Maşini şi celelalte ministere cu privire ia depăşirea pla- în România. unităţile teritoriale de bază, deri, dintre diferite organis ilor comunale, pe lîngă repre
în care îşi desfăşoară activi 7. — Este necesar să se asigu me sociale, dintre cetăţeni — zentanţii partidului şi ai or
sta tea oamenii muncii, conferin re, în acelaşi timp, perfecţio în dubla lor calitate de pro ganizaţiilor obşteşti, să fie
narea organizării şi conducerii
L U J I A > 'continuare pentru dezvoltarea în domeniul transporturilor, vutiei naţionale — şi a da ai ţărănimii.
ducători şi proprietari ai a-
ţa hotărăşte să se acţioneze în
aleşi şi reprezentanţii direcţi
construcţiilor şi al celorlalte
armonioasă a fiecărui oraş, a
Se vor organiza periodic
fiecărei comune, astfel încît ramuri care au un rol impor forma juridică cea mai adec Conferinţa Naţională şi con
vată întregului sistem de nor
tant în funcţionarea unitară a
Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist lerain să se asigure cetăţenilor con întregii noastre societăţi. me privind convieţuirea so ferinţele judeţene ale Frontu
diţii de viaţă materială şi spiri
cială în noua orînduire.
lui Unităţii Socialiste. In con
Se va continua, de aseme
tuală mereu mai bune.
14.
— Conferinţa Naţională
Conferinţa trasează sarcina nea, perfecţionarea conducerii hotărăşte să se ia măsuri pen siliile judeţene şi în Consiliul
Naţional, pe lîngă reprezen
cu privire la perfecţionarea organizării şi conducerii organelor şi organizaţiilor de vităţii ştiinţifice, de proiectare, tru îmbunătăţirea organizării tanţii partidului şi ai organi
planificate a dezvoltării acti
partid, consiliilor populare să
şi perfecţionarea muncii or
zaţiilor componente, circa 30
organizezewconsultarea
largă
a Invăţămîntului şi sistemului
ganelor de justiţie, procura
vieţii sociale şi la dezvoltarea democraţiei socialiste şi participarea intensă a oame de pregătire a cadrelor pentru Interne. la sută din membri trebuie să
tură şi ale Ministerului de
fie aleşi din rîndul oamenilor •
nilor muncii la întreaga acti
toate sectoarele economiei şi
muncii, care lucrează direct
vieţii sociale.
vitate de sistematizare, la în
făptuirea programului de înflo 8. — Conferinţa Naţională ho Justiţia şi procuratura vor în producţie.
rire a localităţilor patriei, cu tărăşte înfiinţarea, pe lîngă trebui să acorde mai multă 18. — Ţinînd seama de dezvol
Conferinţa Naţională a Par Conferinţa apreciază că pro continuu legalitatea socialistă, largi populare la conducerea prins In Directivele cu privire atenţie aplicării legilor, pro tarea generală a orînduirii so
tidului Comunist Român, ana- movarea largă a principiului întreaga activitate socială şi societăţii, realizînd astfel tot la sistematizarea teritoriului, Consiliul de Miniştri, a unui movării legalităţii socialiste, cialiste şt de- necesitatea par
lizînd activitatea desfăşurată muncii şi conducerii colective, de stat fiind aşezată pe fun mai deplin principiul socialist a oraşelor şi satelor, la dez organism pentru problemele să rezolve în termenele lega ticipării tot mai largi a popo
pentru perfecţionarea organi înfiinţarea comitetelor şi con damentul normelor legale. al făuririi de către popor a voltarea lor economico-socială. organizării economico-sociale
zării şi conducerii vieţii soci siliilor oamenilor muncii, in- Ca urmare a activităţii des propriei sale istorii. 5. — Apreciind că reorgani şi ale perfecţionării conduce le cauzele de judecată ; să se rului la conducerea tării, Con
ale şi dezvoltarea democraţiei stituţionalizarea adunărilor ge făşurate pentru perfecţionarea zarea economiei este în linii rii tuturor domeniilor, care sprijine în munca lor pe ma ferinţa Naţională consideră ne
socialiste, apreciază că, în nerale au creat cadrul orga organizării şi conducerii vieţii In elaborarea măsurilor pri generale încheiată, că ea co să îndrume unitar, să studie sele de oameni ai muncii, in- cesar să se aducă unele îmbu
noua etapă istorică în care a nizatoric corespunzător pentru sociale s-a întărit orînduirea vind conducerea planificată a respunde etapei actuale de ze şi să elaboreze norme şi formîndu-le permanent asupra nătăţiri sistemului electoral,
intrat România odată cu tre participarea activă a oameni noastră socialistă, unitatea din activităţii economico-sociale, dezvoltare a tării noastre şi fi criterii pentru organizarea a- activităţii pe care o desfăşoa luîndu-se măsuri ca, în viitor,
cerea la făurirea societăţii so lor muncii la conducerea ac tre clasa muncitoare — clasa partidul porneşte de la con nind seama, în acelaşi timp, că cestei activităţi, într-o con ră. Se vor aduce îmbunătăţiri să fie depuse, pentru un loc
cepţia materialist-dialectică şi
de deputat în Marea Adunare
cialiste multilateral dezvolta tivităţii economice, au ridicat conducătoare a societăţii noas istorică, de la faptul că fiecă mai persistă o serie de lipsuri, cepţie unică. legislaţiei, prevăzîndu-se posi Naţională sau în consiliile
te, conducerea vieţii economi- pe o treaptă superioară demo tre socialiste —, ţărănime şi rei orînduiri sociale, fiecărei în primul rînd, în organizarea Avînd în vedere rolul im bilitatea ca unele pedepse populare, mai multe candida
co-sociale devine un factor craţia economică muncitoreas intelectualitate, mobilizarea în etape de dezvoltare a societă centralelor, precum şi în rela portant al consiliilor populare privind infracţiuni de mai turi, fie pe circumscripţii, fie
•hotărttor de care depinde în că, socialistă. S-au îmbunătă tregului popor în jurul par ţii îi corespunde o anumită ţiile acestora cu întreprinderi în conducerea vieţii econo mică importanţă să poată fi direct pe liste judeţene, oră
făptuirea cu succes a progra ţit structurile organizatorice tidului, pentru realizarea o- formă de organizare, de con le şi cu ministerele, Conferin mico-sociale pe teritoriul ţă executate prin muncă. şeneşti sau comunale, care să
mului partidului nostru. ale ramurilor producţiei mate biectivelor făuririi societăţii ducere. In condiţiile socialis ţa Naţională consideră nece rii, conferinţa hotărăşte să se Avînd în vedere rolul im cuprindă mal mulţi candidaţi
riale, au fost legiferate atri înfiinţeze un consiliu de co
Conferinţa Naţională consta buţiile şi răspunderile pe toa socialiste multilateral dezvol mului, conducerea conştientă sar să se acţioneze cu toată portant pe care îl au organe decît urmează să fie aleşi. De
tă cu satisfacţie că înfăptui tate. a societăţii pe baza unui plan fermitatea pentru buna func ordonare a consiliilor popu le de miliţie şi securitate, es asemenea, este necesar să
rea hotărtrilor adoptate de te treptele, relaţiile dintre a- Conferinţa Naţională dă o naţional unic este o necesita ţionare a unităţilor economice, lare, organ deliberativ, format te necesar să se combată ferm se simplifice procedura de
partid la Conferinţa Naţiona cestea, creîndu-se condiţii înaltă apreciere activităţii des te obiectivă. Planul naţional pentru asigurarea unei condu din reprezentanţii tuturor ju orice manifestare de abuz şi revocare a mandatului de de
pentru sporirea eficienţei în deţelor.
lă din 1967 şi Congresul al întreaga economie. făşurate de Comitetul Central unic asigură concentrarea tu ceri ştiinţifice la toate nivelu- ilegalitate din activitatea lor, putat, revocarea urmînd să se
X-lea a avut drept rezultat al Partidului Comunist Român turor forţelor materiale şi u- ri]" nronnmioj, Ţinînd seama de experien veghindu-se cu stricteţe la hotărască, la cererea Frontu
îmbunătăţirea substanţială a Imbinînd în mod organic şl de guvernul Republicii So mane ale societăţii în vederea Keaîlrmînrî justeţea politicii ţa conferinţelor pe ţară cu respectarea legilor, la apăra lui Unităţii Socialiste, de către
conducerii întregii societăţi, conducerea centrală cu stimu cialiste România, de tovarăşul dezvoltării rapide a industriei, econoiriîce a partidului în ela secretarii şi primarii comunali rea intereselor întregului po Marea Adunare Naţională sau,
borarea căreia s-a pornit de la
larea iniţiativei maselor, în
a activităţii organelor de stat Nicolae Ceauşescu, secretarul agriculturii, ştiinţei şi culturii şi cu cadrele de bază din in după caz, de către consiliul
cadrul aplicării consecvente a general al Partidului Comu necesitatea concentrării, spe dustrie, conferinţa stabileşte por. Trebuie dezvoltată prac
centrale şi locale, lărgirea de centralismului democratic, s-a şi, pe această bază, ridicarea cializării şi cooperării în pro să se organizeze periodic, la tica pozitivă a organelor de popular.
mocraţiei socialiste, intensifi dezvoltat şi adîncit democra nist Român, preşedintele Con nivelului de viată al întregu ducţie, Conferinţa Naţională 3-5 ani, asemenea conferinţe, 19. — Conferinţa Naţională
carea participării maselor la ţia socialistă, au fost create siliului de Stat, pentru perfec lui popor. consideră necesar să fie luate în toate sectoarele de activi miliţie şl securitate de a in pune în faţa tuturor organelor
conducerea treburilor statului. condiţii pentru participarea ţionarea continuă a vieţii eco Conducerea planificată a so toate măsurile pentru ca cen tate. forma masele populare despre şi organizaţiilor de partid şi
S-a manifestat tot mai puter nemijlocită a clasei muncitoa nomico-sociale şi de stat, pen cietăţii trebuie să asigure dez trala să devină realmente uni diferite cazuri de infracţiuni şi de stat, a organizaţiilor de
nic rolul conducător al parti re, ţărănimii, intelectualităţii, tru lărgirea democraţiei socia voltarea în ritm înalt şi, în tatea principală a organizării 9. — Conferinţa Naţională ho de a pune in dezbaterea co masă şi obşteşti, a activişti
dului în toate domeniile de a tuturor oamenilor muncii, liste, pentru întărirea partici acelaşi timp, armonioasă a for producţiei şi cercetării, a con tărăşte să se înfiinţeze Con lor din toate sectoarele sarci
activitate, s-a amplificat rolul fără deosebire de naţionalita pării maselor la conducerea ţelor de producţie pe întreg ducerii planificate a activităţii siliul Suprem al Dezvoltării lectivelor de oameni ai mun na de a milita neobosit pentru
statului în conducerea unita te, la elaborarea şi înfăptui vieţii sociale. teritoriul tării, progresul pro economice. Economico-Sociale, organism cii pe cei ce încalcă legile întărirea necontenită a legă
ră a tuturor laturilor activi rea politicii de făurire a so Conferinţa Naţională îşi în ducţiei de bunuri materiale, Conferinţa însărcinează Co permanent, care urmează să ţării. turilor cu masele largi de oa
tăţii economico-sociale. cietăţii socialiste multilateral suşeşte în întregime Raportul în pas cu cele mai noi cuce mitetul Central şi Consiliul de analizeze şi să dezbată prin 15. — Conferinţa Naţională meni ai muncii, fără deosebi
cipalele orientări ale dezvol
Conferinţa apreciază că re dezvoltate în patria noastră. prezentat de tovarăşul Nicolae riri ale ştiinţei şi tehnicii; să Miniştri să acţioneze pentru a tării ţării şi să prezinte con aprobă măsurile luate de par re de naţionalitate, pentru mo
organizarea administrativ-teri- O contribuţie importantă la Ceauşescu, în care se face o urmărească formarea şi per asigura — pînă la sfîrşitul a- ducerii de partid şi de stat bilizarea eforturilor muncitori
torială a avut o mare însem mobilizarea oamenilor muncii analiză profundă, multilaterală, fecţionarea noilor relaţii de nnluî 1972 — trecerea înteqra- studiile şi concluziile sale, să tid şi de stat pentru întărirea lor, ţăranilor, intelectualilor,
nătate pentru întărirea rolu pentru înfăptuirea programu cu privire la stadiul actual de producţie a tuturor relaţi lă la centrale a atribuţiilor lucreze în strînsă legătură cu capacităţii de apărare a pa ale întregului popor, în jurul
lui unităţilor de bază — ora lui partidului au adus sindi dezvoltare a tării şi se stabi ilor sociale, afirmarea în via conferite de lege. Totodată, organele de partid şi de stat triei, considerînd că întărirea partidului, al Comitetului Cen
şul şi comuna, pentru înfăp catele, organizaţiile de tine lesc — pe baza aplicării crea tă a principiilor dreptăţii şi e- trebuie luate măsuri pentru la întocmirea prognozelor, a continuă a capacităţii de apă tral, spre a da viată progra
tuirea politicii partidului de ret, organizaţiile de femei, toare a teoriei marxist-leninis- chităţil comuniste. întreaga ac simplificarea organizării cen planurilor cincinale şi anuale. rare, de salvgardare a cuce mului de dezvoltare a tării şi
te şi a generalizării experien
dezvoltare armonioasă a for celelalte organizaţii de masă tivitate de conducere trebuie tralelor, prin grefarea — de Acest organism va fi for a asigura astfel progresul ne
ţelor de producţie pe întreg şi obşteşti, consiliile oameni ţei de pînă acum — direcţiile să se bazeze pe studierea şi regulă — a acestora pe una mat din cadre de conducere ririlor revoluţionare ale popo întrerupt al patriei noastre.
cuprinsul tării, ridicarea nive lor muncii apartinînd naţio principale spre care trebuie cunoaşterea legilor obiective din unităţile componente de de partid şi de stat, din cele rului ocupă un loc de cea 20. — Conferinţa Naţională
lului de civilizaţie a tuturor nalităţilor conlocuitoare. Un concentrate eforturile generale ale dezvoltării sociale — atît bază. mai bune cadre economice, mai mare importantă în con îşi exprimă convingerea că or
oraşelor şi satelor, pentru spo rol tot mai însemnat în viata ale partidului, ale întregului a celor cu caracter general, cît Conferinţa Naţională consi tehnice şi ştiinţifice, precum ganele şi organizaţiile de partid,
rirea atribuţiilor organelor te politică şi socială a poporu popor, în vederea perfecţionării şi a celor ce se formează în deră necesar să se ia noi mă şi din reprezentanţi ai oame ducerea generală a societăţii. de stat, economice, organiza
ritoriale în soluţionarea pro lui nostru are Frontul Unită conducerii vieţii economico- cadrul orînduirii socialiste — suri de simplificare a relaţiilor nilor muncii care lucrează di Armata noastră îşi îndeplineş ţiile de masă şi obşteşti, toti
blemelor economice, sociale şi ţii Socialiste. sociale, a activităţii statului, acţionîndu-se în mod conştient între _ centrale şi ministere, rect în producţie. te cu cinste rolul de apără oamenii muncii vor face totul
obşteşti, pe plan local. Măsu Consultarea permanentă a .dezvoltării democraţiei soda-, pentru lichidarea contradicţi de eliminare a verigilor inter 10. — Conferinţa hotărăşte să tor al naţiunii socialiste, al pentru traducerea în viată a
liste, ridicării pe o treaptă su
ra îmbinării funcţiei de prim- maselor, dezbaterea publică a perioară a edificării socialiste ilor existente sau care mai mediare şi paralelismelor, In se înfiinţeze, pe lîngă Con independentei şi suveranităţii măsurilor privind perfecţiona
secretar cu cea de preşedinte principalelor proiecte de în România. apar, împiedicînd ca ele să acest scop se vor lua măsuri siliul de Miniştri, Consiliul rea societăţii noastre, asigu-
al comitetului executiv al legi şi hotărîri, organiza devină antagoniste, pentru rea pentru desfiinţarea unor direc Financiar-Bancar, avînd sarci patriei. Este necesar să se ia rîndu-se astfel întărirea forţei
consiliului popular s-a dove rea de consfătuiri cu ca 1. — Conferinţa Naţională con lizarea unei concordanţe tot ţii generale şi direcţii in na de a analiza fenomenele în continuare măsuri de per orînduirii noastre sociale şi de
dit a fi pe deplin justă,, ea dre de conducere şi specia sideră că este necesar să se mal depline între forţele de termediare clin ministere, şi tendinţele care se manifes fecţionare a înzestrării tehni stat, perfecţionarea continuă a
contribuind la creşterea rolu lişti, dialogul viu cu poporul acţioneze continuu pentru per producţie şi relaţiile de pro urmînd ca centrala să aibă le tă în sfera raporturilor finan conducerii activităţii econo
lui conducător al partidului şi vizitele de lucru în toate fecţionarea conducerii conşti ducţie, pentru progresul neîn gătura nemijlocită cu conduce ciare, monetare şi valutare, ce şi de luptă a forţelor ar mico-sociale, lărgirea şi adîn-
în viata socială, la o mai bună judeţele ţării ale conducători ente, planificate a activităţii trerupt al societăţii socialiste. rea ministerului; se va preciza atît pe plan intern cît şi pe mate, de ridicare a pregătirii cirea democraţiei socialiste,
îmbinare a activităţii de par lor de partid si de stat au de economico-sociale, a întregii Activitatea de conducere rolul departamentelor, acolo plan internaţional, de a ela de luptă şi politice a trupelor.- participarea mereu mai inten
tid si de stat, la întărirea le venit o metodă esenţială în societăţi, pentru crearea ca planificată trebuie să porneas unde ele vor rămîne, spre a bora studii şi măsuri pentru In înfăptuirea principiilor să a maselor populare la via
găturilor organelor locale cu conducerea activităţii, o trăsă drului organizatoric cel mai că de la obiectivele funda se asigura soluţionarea opera ta publică, înflorirea multila
masele largi de oameni ai tură definitorie a democraţiei corespunzător în vederea par mentale strategice ale parti tivă a problemelor. traducerea în viată a politicii marxism-leninismului cu privi terală a Republicii Socialiste
muncii. noastre socialiste. S-a întărit ticipării efective a maselor dului nostru comunist — fău- Va trebui să se acifoneze financiare a partidului. re la înarmarea poporului de România.