Page 83 - Drumul_socialismului_1972_07

S
Pentru creşterea densităţii
producţiei
agricole
proprii
mai datorită acestei orientări
R E Z O L U Ţ I A tematizarea oraşelor. numai în 1971 au fost defini­ drul unui program naţional de în cadrul localităţilor se vor
ansamblu.
greşite în organizarea şi sis­
ori slab productive. Astfel,
lua măsuri ca pînă în anul
Potrivit acestui program, sis­
1990 să se restringă suprafe­
Lipsa de preocupare, timp
termina profilul social-econo­
îndelungat, pentru sistemati­ tiv afectate pentru alte sco­ tematizarea teritorială va de­ ţele oraşelor şi îndeosebi ale
puri decît producţia agricolă
satelor.
Conferinţei Nationale a Partidului Comunist Român zarea satelor, concepţia greşi­ la sută au reprezentat supra­ mic al fiecărei localităţi şi, pe Restrîngerea perimetrului
peste 10 000 ha, din care 45
această bază, amplasarea obi­
tă a multor organe locale de
stat că în dezvoltarea locali­ feţe arabile fertile. De remar­ ectivelor economice, social- construibil al oraşelor şi a ve­
trei satelor, comasarea comu­
culturale, de locuinţe şi lucrări
tăţilor rurale trebuie mers pe
cat că în judeţele Alba, Bis-
ou privire fa principalele orientări ale dezvoltări linia extinderii suprafeţelor a- triţa-Năsăud, Dîmboviţa, Mu­ tehnico-edilitare pentru asigu­ nelor şi satelor vor permite în­
zestrarea tehnico-edilitară şi
reş, Prahova, Satu Mare, te­
cestora, slaba fermitate în a-
rarea dezvoltării oraşelor şi
plicarea prevederilor legale renul arabil a deţinut o pon­ satelor, în condiţii de eficien­ dotarea social-culturală cu efi­
économico-sociale a României In următoarele două decenii au făcut să crească conside­ din totalul suprafeţelor scoa­ ţă economică şi socială maxi­ sporită, conducînd şi la econo­
cienţă economică şi socială
dere între 74 şi 95 la sută
rabil vetrele satelor. Deşi de
mă.
mii importante de teren agri­
mai multi ani s-a stabilit că
5. — Prin sistematizare va
col, deşi în aceste judeţe e-
noile construcţii se pot ridica se definitiv din circuitul agri­ trebui să se asigure dezvolta­ col.
Conferinţa Naţională apro­ tehnologice de înaltă comple­ 6. Un obiectiv principal va cialiste. Ponderea populaţiei numai în vatra satului, a con­ xistă însemnate suprafeţe de rea într-o concepţie unitară a In vederea creşterii densi­
bă în întregime orientările xitate, de mijloace de trans­ fi promovarea largă în toate ocupate în industrie şi con­ tinuat să se construiască terenuri neproductive sau de întregii reţele naţionale de căi tăţii, prin proiectele de siste­
generale ale dezvoltării eco- port de mare capacitate. ramurile a cuceririlor ştiin|ei strucţii în totalul populaţiei oriunde şi de către oricine, folosinţă inferioară. de comunicaţie, astfel ca aces­ matizare se vor prevedea con­
nomico-sociale a tării noastre 2. Se va acorda o deosebită şi tehnologiei avansate. Vor ocupate va creşte pînă în iar consiliile populare nu e- Toate acestea arată că la tea să corespundă traficului centrarea construcţiilor şi mă­
în perioada 1976—1990, înfă­ atenţie lărgirii bazei energe- fi luate măsuri pentru dezvol­ 1990 la circa 50 la sută, în xercită controlul necesar şi numeroase ministere, institu­ tot mai intens şi necesităţilor rirea numărului de etaje. Se
ţişate în Raportul prezentat lice şi de materii prime. Vor tarea mai intensă a cercetării timp ce ponderea populaţiei nu iau măsuri de tragere la ţii, centrale, consilii populare de perspectivă ale economiei vor stabili, pe bază de studii,
de secretarul general al parti­ fi intensificate cercetările ştiinţifice naţionale, cu deo­ ocupate în agricultură urmea­ răspundere a tuturor celor ce se menţine o atitudine intole­ naţionale. în termen de un an, norme de
dului, tovarăşul N i c o l a e geologice pentru creşterea sebire în matematică şi fizi­ ză să se reducă la 10—15 la încalcă legile tării în această rabilă de lipsă de răspundere In acest scop, este necesară densitate optimă pe tipuri de
Ceauşescu, şi hotărăşte ca a- volumului de rezerve la zăcă­ că, în tehnică, chimie şi bio­ sută. privinţă. In ultimii 20-25 de în folosirea pămintului. acest corelarea pe plan teritorial a oraşe şl sate, diferenţiate în
cestea să stea la baza lucră­ mintele cunoscute şi vor fi logie. Activitatea de cerceta­ ani, foarte multe sate s-au patrimoniu naţional de a că­ tuturor căilor de comunicaţii funcţie de profilul social-eco­
rilor de elaborare a progno­ extinse prospecţiunile geolo­ re va trebui să-şi aducă o 10. Un puternic avînt va în­ extins în mod exagerat, în­ rui gospodărire judicioasă — drumuri, căi ferate, linii te­ nomic, mărimea şi rolul aces­
zelor privind evoluţia Româ­ gice pe întreg cuprinsul tării, contribuţie substanţială la so­ registra instrucţia publică. In deosebi de-a lungul arterelor sînt strîns legate creşterea lefonice şi de energie electri­ tor localităţi în teritoriu.
niei în viitoarele decenii şi în vederea identificării de luţionarea problemelor legate această perioadă va fi genera­ de circulaţie, dublîndu-şi chiar producţiei materiale, bunăsta­ că, conducte de transport etc. 9. — Se vor lua măsuri pen­
a Directivelor pentru planul noi zăcăminte. O sarcină imţ- de valorificarea superioară a lizat liceul, se va extinde în suprafeţele, ajungîndu-se în rea întregului popor. — cu centrele de producţie şi tru ridicarea economică, cultu­
cincinal 1976—1980, portantă este elaborarea de resurselor naturale, echilibra­ continuare învăţămîntul supe­ unele zone, cum sînt de e- Pe de altă parte, lipsa de desfacere, bazele de materii rală şi mal buna înzestrare e-
In cadrul acestor lucrări tehnologii de exploatare, pre­ rea balanţei energetice, gene­ rior. Schimbările ce vor inter­ xemplu rutele Bucureşti-Plo- preocupare în realizarea unor prime, cu întreaga reţea de dilitară a tuturor localităţilor
trebuie să se pornească de la parare şi prelucrare, care să ralizarea automatizării şi me­ veni în activitatea de produc­ ieşti s-au Bucureşti-Piteşti, ca obiective economice care să localităţi. rurale care au perspectivă de
ţie — pe baza automatizării
necesitatea realizării unui pu­ permită folosirea cit mai efi­ canizării complexe, asimila­ satele să se întindă neîntre­ evite deteriorarea şi poluarea Totodată, se vor corela lu­ dezvoltare.
ternic avînt al forţelor de pro­ cientă a tuturor resurselor rea unor produse cu perfor­ şi cibernetizării — ridicarea rupt pe distanţe de zeci de mediului ambiant a avut con­ crările de regularizare a In toate localităţile cu pers­
ducţie ¡ la elaborarea progno­ existente în tară. mante ridicate. nivelului de pregătire al în­ kilometri. Drept rezultat, den­ secinţe negative. Astfel, la cursurilor de apă cu cele de pectivă, urmează să se dezvol­
zelor se va urmări realizarea Se va urmări realizarea de 7. Asigurarea unei dezvol­ tregii populaţii vor determina sitatea medie a locuitorilor proiectarea şi executarea unor amenajare a întregului bazin te unităţi economice care să
unei structuri optime a eco­ noi combustibili, materiale şi tări rapide şi eficiente a eco­ reducerea substanţială a deo­ în vatra satului este la noi asemenea obiective nu se au hidrografic (baraje, lacuri de asigure valorificarea superi­
nomiei naţionale, {inînd sea­ înlocuitori cu performante su­ nomiei noastre naţionale im­ sebirilor esenţiale dintre mun­ de numai 8-10 locuitori la în vedere toate măsurile ne­ acumulare, canale navigabile, oară a materiilor prime locale,
ma de tendinţele noi ale pro­ perioare, care să contribuie la pune participarea tot mai in­ ca fizică şi intelectuală, ac­ hectar, numeroase sate situ- cesare pentru reducerea şi e- de irigaţii şi altele), în scopul a produselor agricole, vegeta­
gresului tehnico-ştiintific pe satisfacerea în cît mai bune tensă a României Ia diviziu­ centuarea procesului de omo­ îndu-se în această privinţă liminarea factorilor poluanţi folosirii rationale şi economi­ le şi animale. Aceste locali­
plan mondial, în scopul valo­ condiţii a cerinţelor econo­ nea internaţională socialistă genizare a societăţii noastre. mult sub media pe tară. A- ai aerului, apei, solului, ma- ce a fondului funciar şi a re­ tăţi vor fi înzestrate cu obiec­
rificării superioare a resurse­ miei. şi mondială a muncii. la 11. Dezvoltarea susţinută ceasta reprezintă o mare ri­ nifestîndu-se o inadmisibilă surselor de apă. Sistematiza­ tive social-culturale şi servicii­
lor noastre naţionale, al par­ schimburile economice şi Ia a economiei naţionale va crea sipă de teren, determină chel­ lipsă de grijă fată de aceste rea teritorială trebuie să le necesare nevoilor curente
ticipării eficiente a României 3. O problemă esenţială ca­ cooperarea internaţională. In condiţii pentru creşterea con­ tuieli foarte ridicate pentru condiţii naturale, esenţiale indice regiunile unde sînt ne­ ale locuitorilor.
la diviziunea internatioală a re se pune în cincinalele ur­ acest sens, în întreaga perioa­ tinuă a bunăstării întregului dezvoltarea reţelei de şcoli, pentru viata şi sănătatea oa­ cesare măsuri de apărare con­ Ridicarea pe o treaptă supe­
muncii. Studiile ce vor fi ela­ mătoare este asigurarea unui dă 1976—1990 urmează ca rit­ popor. Se va asigura un con­ de magazine şi unităţi sani­ menilor, pentru dezvoltarea tra inundaţiilor, precum şi de rioară a tuturor localităţilor
borate trebuie să aibă în ve­ grad înalt de prelucrare a mul comerţului exterior să sum alimentar la nivelul nor­ tare, pentru instalarea luminii însăşi a economiei naţionale. protecţie a calităţii apelor. cu perspective de dezvoltare
dere, de asemenea, perfecţio­ materiilor prime în aşa ’ fel devanseze ritmul produsului melor fiziologice optime, satis­ electrice ele. Orice extindere Totodată, în legătură cu in­ La stabilirea posibilităţilor reprezintă o etapă nouă de or­
narea continuă a relaţiilor de îneît să sporească de cîteva social. Vor fi luate în conti­ facerea în bune condiţii a ne­ a vetrei satelor creează difi­ tensificarea circulaţiei auto de amenajare a cursurilor in­ ganizare a reţelei de locali­
producţie şi a raporturilor ori valoarea produselor obţi­ nuare măsuri pentru a asigu­ cesităţilor de îmbrăcăminte şi cultăţi în înzestrarea edilitar- în oraşe, consiliile populare terioare de apă pentru navi­ tăţi, specifică stadiului actual
dintre oameni, ridicarea nive­ nute dintr-o tonă de materii ra creşterea eficienţei comer­ încălţăminte, atingerea unui gospodărească a localităţilor nu întreprind acţiuni menite gaţie se va avea în vedere le­ de dezvoltare a ţării noastre,
lului de cunoaştere şi de cul­ prime. Creşterea eficientei ţului exterior, pentru îmbu­ grad înalt de înzestrare a rurale şi îngreunează utiliza­ să diminueze poluarea prin gătura lor strînsă cu dezvol­ va accelera procesul de urba­
tură al tuturor celor ce mun­ activităţii economice îşi va nătăţirea structurii exportu­ populaţiei cu produse de folo­ rea de către populaţie a do­ gaze şi zgomot. tarea în continuare a trans­ nizare, de apropiere a condi­
cesc, adîncirea democraţiei, găsi o expresie sintetică în rilor, sporind ponderea produ­ sinţă îndelungată, extinderea tărilor social-culturale. Este Intr-o serie de cazuri au porturilor pe Dunăre.
crearea condiţiilor pentru par­ reducerea în continuare a selor industriale, îndeosebi serviciilor de consum. In pe­ evident că, în condiţii cînd în fost amplasate mari construc­ 6. — Prin sistematizare tre­ ţiilor de muncă şi de viaţă din
ticiparea activă a întregului ponderii cheltuielilor materia­ din domeniul construcţiilor rioada 1976—1990 urmează să tara noastră există peste ţii cu caracter turistic în a- buie să se asigure apărarea cu mediul rural de cele din me­
popor la conducerea tării, le în produsul social. de maşini, al industriei chimi­ se construiască circa 2,5 mi­ 13 000 sate, din care aproape fara perimetrelor localităţilor, stricteţe şi buna gospodărire diul urban, prin treptata ridi­
pentru afirmarea plenară a 4. In vederea dezvoltării ce şi uşoare. Dezvoltarea ex­ lioane apartamente, asigurîn- 40 la sută au mai puţin de ceea ce a pricinuit pagube a fondului funciar, urmărindu- care a satului.
personalităţii umane, aplicarea intensive a agriculturii se va porturilor şi importurilor tre­ du-se astfel rezolvarea proble­ 500 locuitori şi o densitate patrimoniului forestier şi a se prin toate mijloacele econo­ 10. — Pe baza analizei lo­
în viată a principiilor eticii asigura mecanizarea complexă buie să se asigure în condi­ mei locuinţelor. Se vor lua scăzută, nu se pot rezolva co­ dus la distrugerea unor fru­ misirea terenului, această im­ calităţilor rurale cu perspecti­
şi echităţii socialiste, satisfa­ a lucrărilor — atît în cultura ţiile realizării unei balanţe măsuri pentru ca pînă în respunzător problemele lega­ museţi naturale, în loc ca a- portantă avuţie naţională. ve de dezvoltare, se va stabi­
cerea tot mai deplină a nece­ plantelor, cît şi în zootehnie comerciale şi de plăti exce­ Î980 săptămîna de lucru să fie te de dezvoltarea învăţămîn- cestea să fie păstrate şi pro­ Consiliile populare au sarcina li un număr de 300—350 loca­
sităţilor de viată materiale şi —, se va extinde procesul de dentare. redusă la 40—44 de ore. Sis­ tului şi deservirii sanitare, nu tejate. In acelaşi timp, constru­ să analizeze cu toată răspun­ lităţi, care, prin resursele lor
spirituale ále întregului popor. electrificare; încă din cinci­ Pentru satisfacerea nevoilor tematizarea teritoriului, a ora­ pot fi asigurate serviciile, a- irea unor astfel de obiective derea suprafeţele ocupate de materiale şi umane, poziţia ge­
'In studiile de prognoză es­ nalul următor agricultura va dezvoltării econotnico-sociale şelor şi comunelor, crearea u- limentarea cu apă şi energie la distante mari de localităţi, localităţi, să delimiteze cu pre­ ografică în teritoriu, relaţiile
te necesar să se elaboreze dispune de îngrăşăminte chi­ planificate, asigurarea de sur­ nei reţele de noi centre ur­ electrică. Ridicarea gradului în locuri greu accesibile a cizie perimetrul construibil ai cu localităţile înconjurătoare,
mai multe variante ale dez­ mice, insecticide şi biostimu- se stabile de aprovizionare bane care să contribuie la ri­ de organizare şi de civilizaţie atras după sine cheltuieli exa­ oraşelor şi vatra satelor. In accesul la căile de comunica­
voltării economico-sociale a latori la nivelul cerinţelor a- cu materii prime, realizarea dicarea nivelului de civiliza­ a satelor se poate obţine nu­ gerat de ridicate pentru ali­ vederea instaurării unei ordini ţie şi situaţia fondului con­
tării, in vederea conturării grotehnicii moderne, iar pînă de serii mari de fabricaţie cu ţie ai zonelor rurale încon­ mai printr-o concentrare a mentarea cu apă şi energie stricte în această privinţă, pe­ struit, întrunesc condiţiile
celor mai eficiente căi şi mij­ în anul 1990 se va asigura i- înaltă eficienţă şi mai buna jurătoare, diversificarea acti­ localităţilor şi a construcţiilor, electrică, pentru aproviziona­ rimetrele construibile ale tu­ să devină centre economice şi
loace pentru înfăptuirea pro­ rigarea întregii suprafeţe ee valorificare a muncii naţiona­ vităţii economico-sociale în care să permită soluţionarea re etc. turor localităţilor urbane şi sociale cu caracter urban
gramului Congresului al X-lea se justifică din punct de ve­ le pe piaţa mondială, vor fi mediul rural vor asigura apro­ acestor probleme în condiţii In scopul eliminării neajun­ rurale vor fi aprobate prin în următorii 15 — 20 ani.
al partidului. dere economic. Asigurînd promovate forme variate de pierea condiţiilor de trai de corespunzătoare din punct de surilor existente, al întăririi lege. Prin amplasarea şi dezvol­
Conferinţa Naţională stabi­ creşterea în continuare a pro­ cooperare economică şi teh- la sate fată de cele din oraşe. vedere economic şi social-cul­ ordinii şi disciplinei în acest Se Interzice cu desăvtrşire tarea în aceste centre a unor
leşte următoarele direcţii pen­ ducţiei de cereale, se vor lua nico-ştiintifică internaţională. tural. important domeniu, precum şi amplasarea oricăror construc­ obiective industriale şi agrare
tru elaborarea prognozelor măsuri pentru dezvoltarea cul­ Se va urmări crearea premi­ înfăptuirea acestui program In aceiaşi timp, s-au scos pentru ridicarea activităţii de ţii — obiective industriale, a- se va asigura ca ele să aibă
privind dezvoltarea economi- turilor de plante tehnice; u- selor necesare pentru trece­ va marca făurirea societăţii din producţia agricolă însem­ sistematizare la nivelul cerin­ grozootehnice, sociale, cultu­ un caracter industrial-agrar
co-sociala a României in pe­ na din orientările de bază va rea în perspectivă la conver­ socialiste multilateral dezvol­ nate suprafeţe de teren arabil, ţelor etapei actuale de dezvol­ rale, locuinţe — în afara peri­ sau agrar-industrial, potrivit
rioada 1976—1990: fi dezvoltarea prioritară a zo­ tibilitatea internaţională a tate în patria noastră, aşeza­ în multe cazuri de cea mai tare a societăţii noastre, Con­ metrului construibil al oraşe­ condiţiilor specifice. Se va a-
1. In următoarele două de­ otehniei. leului. rea temeliilor pentru edifica­ bună calitate, pentru construc­ ferinţa Naţională a Partidului lor sau vetrei satelor. Ampla­ junge astfel la o împletire ju­
cenii se va asigura accentua­ 5. Pe baza dezvoltării pro­ 8. O problemă esenţială es­ rea comunismului în România. ţii industriale, agrozootehnice, Comunist Român adoptă Di­ sarea unor asemenea obiecti­ dicioasă a activităţilor Indus­
rea dezvoltării Industriei, urmă- ducţiei materiale, venitul na­ te asigurarea unei creşteri 12. Conferinţa Naţională în­ pentru reţele de drumuri etc., rectivele cu privire la siste­ ve în afara localităţilor se va triale cu cele agrare, evitîndu-
rindu-se realizarea unui ritm ţional pe locuitor urmează să mai susţinute a populaţiei. sărcinează Comisia Centrală incălcîndu-se' prevederile le­ matizarea teritoriului, a oraşe­ face în cazuri cu totul deose­ se o separare artificială a a-
mediu anual de 9-10 la sută. crească pînă în 1990 la 2 500- Asigurînd adoptarea în conti­ de Partid şi de Stat pentru gale de a se amplasa aseme­ lor şi satelor, Ia dezvoltarea bite şi numai cu aprobarea cestor activităţi.
Se va intensifica procesul de 3 000 de dolari. Ţinînd seama nuare a unui complex de mă­ Studiile de Prognoză ca îm­ nea obiective pe terenuri im- lor economico-socială. Consiliului de Stat. Aceste centre vor trebui să
modernizare a structurii in­ de necesitatea creşterii în suri de ordin economico-social preună cu comisiile de ramu­ In scopul economisirii unor dispună In viitor de peste
dustriei, punîndu-se un ac­ ritm susţinut a economiei na­ şi sanitar, care să contribuie ră şi pe judeţe, cu organele importante suprafeţe de teren, 5 000 de locuitori şl să deser­
cent deosebit pe dezvoltarea ţionale, în această perioadă la întărirea familiei, la stimu­ economice de sinteză, ministe­ C A P I T O L U L I la stabilirea traseelor pentru vească populaţia din 4—5 co­
energeticii nucleare, a meta­ va treimi să asigurăm ca cir­ larea natalităţii, reducerea rele si institutele de cercetări reţelele de transport al ener­ mune apropiate, aflate la o
lurgiei otelurilor superioare- ca 70-72 la sută din venitul mortalităţii si creşterea dura­ să asigure întocmirea progno­ giei electrice şi ale liniilor te­ distantă medie de 15-20 kilo­
Va trebui să sporească în mă­ national să se repartizeze r ”’- tei vieţii oamenilor, se esti- zei dezvoltării economico-so­ Principii de bază privind lefonice se va căuta ca acestea metri.
r
sură importantă ponderea in­ tru consum, iar o cotă de 28- .ţpggză ca, pînă. la sfîrşitul de­ ciale a României în perioada să fie amplasate de-a lungul Centrele cu caracter urban
dustriei construcţiilor de ma­ 30 la sută să fie destinată ceniului viitor, populaţia Româ­ 1976—13190 şi proiectul'Direc­ drumurilor existente. De ase­ vor fl înzestrate cu obiective
şini şi a industriei chimice în fondului national de dezvolta­ niei să ajungă la 24—25 mi­ tivelor pentru planul cincinal sistematizarea teritorială menea, se va urmări economi­ social-culturale — în domeniul
totalul producţiei industriale. re economico-socială. Cea mai lioane locuitori. 1976—1980. Conferinţa stabi­ sirea terenului agricol la exe­ învătămîntulul, sănătăţii, cul­
In cadrul industriei construc­ mare parte a acestui fond va 9. Structura socială a tarii leşte ca aceste lucrări să fie şî a localităţilor cutarea lucrărilor de irigaţii şi turii — precum şi cu unităţi
ţiilor de maşini se va pune fi alocată producţiei'materiale, va înregistra adînci schimbări elaborate pînă la mijlocul a- hidroamelioraţii. comerciale şl de servicii
accent pe dezvoltarea e- de care depind în mod hotă- calitative. Se va accentua si nului 1973, urmînd a fi supu­ Pentru a se reda în circuitul astfel dimensionate Incit să
léclronicii, mecanicii fine şi op­ rîtor progresul societăţii noas­ mai mult rolul clasei munci­ se dezbaterii publice şi apro­ 1. — Dezvoltarea armonioa­ danţă cu liniile directoare ale agricol însemnate suprafeţe poată asigura deservirea- pe
ticii, producţiei de mnşini-u- tre, creşterea nivelului de trai toare ca principală forţă so­ bării Congresului al Xl-lea al să a teritoriului ţării, în an­ dezvoltării României pînă în de teren, trebuie revăzută re­ * un plan superior a localităţi­
nelte cu program, de utilaje al poporului. cială a societăţii noastre so- Partidului Comunist Român. samblu, a judeţelor, oraşelor anii 1990—2 000, ţinînd seama lor din jur. Totodată, în
şi comunelor, asigurarea unor de condiţiile specifice ale tă­ ţeaua drumurilor comunale şi aceste centre vor fi create in­
condiţii corespunzătoare de rii noastre, de exigentele pro­ de cîmp care brăzdează tere­
muncă şt viaţă pentru toţi ce­ gresului tehnic, de tendinţele nurile agricole, în vederea stituţii administrative şl juri­
dice, astfel tncît populaţia din
R E tăţenii constituie o latură pri­ ce se manifestă pe plan mon­ simplificării şi raţionaliză­ zonă să-şi rezolve pe plan lo­
rii ei.
mordială a politicii Partidului
dial.
Comunist Român de făurire a 3. — In vederea repartizării Se vor lua măsuri ca cal problemele de interes ce­
tăţenesc, evittndu-se deplasări­
societăţii socialiste multilate­ optime a forţelor de producţie, drumurile prevăzute a fi le care au loc în prezent la
ral dezvoltate, de trecere la în cadrul sistematizării terito­ construite sau cele a căror oraşele cele raal apropiate sau
execuţie abia a început să fie
construirea societăţii comunis­
ei Nationale a Partidului Comun te. întreaga activitate de siste­ riale este necesar să se deter­ amplasate pe structura drumu­ la reşedinţa de judeţ. Aceste
mine profilul predominant al
centre vor fi dotate cu reţele
rilor existente sau, cînd acest
matizare este subordonată în­ fiecărei zone a ţării — indus­ lucru nu este posibil, să se ur­ edilitar-gospodăreştl corespun­
trie extractivă, energetică, me­
zătoare şi vor fi legate de lo­
re ia sistematizarea teritoriului, a oraşelor liticii partidului nostru — creş­ talurgică, chimică, construc­ mărească scoaterea din circu­ calităţile din jur prin căi de
făptuirii talului suprem al po­
itul agricol a unor suprafeţe
toare de maşini şi altele — în
terea bunăstrii materiale şi funcţie de resursele locale e- cît mai mici de teren, şi în­ comunicaţie directe.
11. — In întreaga activitate
deosebi din cele nefertile sau
spirituale a tuturor oamenilor
telor, la dezvoltarea 1er econo muncii, crearea unui înalt ni­ xistente. In acest fel, amplasa­ cu fertilitate scăzută. de sistematizare se va porni
rea noilor obiective şi dezvol­
de la principiul că oraşul şi
vel de civilizaţie pentru între­
Ţinînd seama de faptul că
gul popor. Pentru aceasta, sis­ tarea celor existente se vor fondul funciar constituie o a- comuna trebuie să devină uni­
tematizarea trebuie să contri­ face în concordantă cu poten­ vutie a întregului popor, tre­ tăţi terltorlal-adminlstrative de
Construirea societăţii socia­ rească a tuturor localităţilor lor materiale şi umane, ridi­ trebuie subliniat faptul că Mi­ buie la repartizarea raţională, ţialul fiecărei zone — baza de buie să se întărească răspun­ bază ale societăţii noastre so­
liste multilateral dezvoltate, urbane. carea la o viaţă înfloritoare a nisterul Agriculturii, Industriei echilibrată a forţelor de pro­ materii prime, căile de comu­ derea organelor şi organizaţi­ cialiste. Oamenii trăiesc şi îşi
progresul general al tării sînt Acţiunea de comasare a co­ tuturor judeţelor. Alimentare şi Apelor a mani­ ducţie pe întreg cuprinsul tă­ nicaţii, surse de apă şi ener­ ilor de partid, a ministerelor, desfăşoară activitatea produc­
indisolubil legate de organiza­ munelor mici a avut drept re­ In acelaşi timp, dezvoltarea festat o slabă preocupare pen­ rii, pe baza îmbinării organice gie, posibilităţi de recrutare a a consiliilor populare, a fiecă­ tivă sau de creaţie fie In ora­
rea şi sistematizarea judicioasă zultat crearea unor unităţi ad- multilaterală a tuturor jude­ tru apărarea fondului funciar o criteriilor de eficientă eco­ forţei de muncă etc. şi cu ne- rui cetăţean pentru eliminarea şe, fie în comune şl, de aceea,
a teritoriului, a oraşelor şi ministrativ-teritoriale mai pu­ ţelor, inclusiv a celor în care, ai ţării. nomică, cu cele de ordin so­ cesitătite economiei naţionale. oricărei forme de risipă, de u- organizarea şi dezvoltarea a-
Pentru aceasta, activitatea de
satelor, care creează condiţii ternice, care dispun de condi­ alături de populaţia română, Terenul din interiorul peri- cial, să asigure înflorirea e- sistematizare trebuie să por­ tilizare neraţională a terenu­ cestora constituie sarcina e-
pentru repartizarea echilibrată ţiile necesare pentru o bună locuiesc numeroşi oameni ai metrelor construibile este fo­ conomicâ, social-culturală a lui. sentială a activităţii de siste­
a forţelor de producţie pe în­ organizare a activităţii econo­ muncii de alte naţionalităţi, losit nerational, persistă ten­ tuturor judeţelor şi localită­ nească de la cunoaşterea te­ 7. — In activitatea de siste­ matizare. Oraşului şl comunei
meinică a resurselor materia­
treg cuprinsul patriei, dezvol­ mico-sociale, în vederea ridi­ reprezintă o reală manifestare dinţa de a se merge în con­ ţilor patriei. le şi umane din teritoriu, în matizare o atenţie deosebită le revine un rol tot mai im­
tarea armonioasă a diferitelor cării nivelului de viaţă mate­ a deplinei egalităţi economice tinuare pe linia extinderii su­ Sistematizarea îndeplineşte vederea valorificării lor supe­ se va acorda măsurilei pentru portant în asigurarea unor
zone şi localităţi. rial şi cultural al ţărănimii. şi sociale între toţi cetăţenii, prafeţei localităţilor. Densita­ un rol de seamă în asigurarea rioare. apărarea şi păstrarea cît mai condiţii cît mai bune de mun­
că şi viată, în organizarea în­
Analizînd experienţa dobîn- S-au elaborat schite de siste­ fără deosebire de naţionalita­ tea locuitorilor la hectar în deplinei egalităţi în drepturi a Se vor întreprinde măsuri intactă a condiţiilor naturale, tregului complex de activităţi
dită în anii construcţiei socia­ matizare pentru judeţe şi ora­ te. Pe măsura creşterii poten­ oraşele din România este în tuturor cetăţenilor tării, fără pentru mai buna zonare a pentru protejarea mediului am­ sociale, culturale, de servicii
liste cu privire la .organizarea şe, este în curs de desfăşura­ ţialului economic al tării şi numeroase cazuri cu mult mai deosebire de naţionalitate, în producţiei agricole, în funcţie biant. de interes general.
teritoriului, Conferinţa Naţio­ re acţiunea de sistematizare a îmbunătăţirii repartiţiei terito­ redusă decît cea existentă în spiritul principiilor eticii şi e- de condiţiile pedoclimatice şi In cadrul studiilor şi proiec­ Consiliile populare judeţene
nală a Partidului Comunist satelor. Au fost organizate co­ riale a forţelor de producţie alte ţări. Chiar între oraşele chitătii socialiste. In aceiaşi de factorii social-economici, în telor de sistematizare se va să treacă hotărît şi fără întîr-
Român din decembrie 1967 a misii de sistematizare şi s-au sporesc posibilităţile pentru noastre există diferenţieri timn. sistematizarea trebuie să scopul creşterii producţiei a- urmări protejarea mediului am­ ziere la acordarea tuturor a-
hotărît îmbunătăţirea organi­ adoptat importante legi privind ridicarea nivelului de trai al mari: astfel, în zonele de lo­ contribuie la ştergerea trepta­ gricole vegetale şi animale. In biant, a pămintului, apelor, ae­ tributiilor ce revin consiliilor
zării administrativ-toritoriale a apărarea fondului funciar, re­ întregii populaţii, se asigură cuit numărul locuitorilor la tă a deosebirilor esenţiale acest cadru, se va avea în ve­ rului, a pădurilor, a tuturor zo­ populare orăşeneşti şi comu­
hectarul de teren este în mu­
ţârii, corespunzător transfor­ glementarea construcţiilor de ca toti cetăţenii patriei să nicipiul Cluj de 70, în muni­ dintre oraş şi sat, prin ridica­ dere stabilirea zonelor optime nelor verzi, aceasta reprezen- nale prin legea de organizare
mărilor petrecute în societate. locuinţe ş.a. se bucure din plin de condi­ rea satului la nivelul de dez­ pentru culturi cerealiere, dez­ tind o problemă de stat de şi funcţionare, astfel îneît a-
O puternică influenţă asu­ cipiul Arad de numai 60, în voltare a oraşului. importantă deosebită — condi­
In Raportul prezentat la ţiile create de civilizaţia noas­ timp ce în municipiul Galaţi voltarea zootehniei, cultura ţie vitală pentru om. cestea să conducă întreaga
Conferinţă, tovarăşul Nicolae pra dezvoltării tuturor zone­ tră socialistă. acest număr se ridică la 190, Sistematizarea creează ca­ plantelor tehnice, viticultura, activitate economică, social-
lor, judeţelor şi localităţilor o
Ceauşescu, stiblinia că prin­ exercită politica Partidului Co­ Analiza realizării sarcinilor în condiţii cînd nici densita­ drul în care întreaga populaţie pomicultura, în vederea folosi­ Ţinînd seama că în condiţii­ culturală, gospodăresc-edilita-
cipiile care stau la baza a- munist Român de repartizare trasate de Conferinţa Naţiona­ tea atinsă în Galaţi nu este trăieşte şi munceşte, se desfă­ rii cît mai raţionale a terenu­ le dezvoltării industriale s-au ră ce se desfăşoară pe terito­
cestei măsuri „...izvorăsc din echilibrată a forţelor de pro­ lă şi de Congresul al X-lea corespunzătoare, existînd încă şoară activitatea economică şi lui agricol. amplificat foarte mult sursele riul localităţilor în care func­
necesitatea punerii de acord a ducţie pe întreg teritoriul ţă­ al partidului arată însă că în posibilităţi de folosire mai in­ socială, se înfăptuieşte pârtiei- | O atenţie deosebită se va a- de poluare a aerului, apei şi ţionează. Consiliile populare
organizării administrativ-terito- rii. înfăptuirea acestei politici domeniul sistematizării terito­ tensă şi raţională a spaţiului parea maselor largi, sub con­ corda stabilirii zonelor silvice, solului, se impune să se ia trebuie să poarte întreaga răs­
toate măsurile pentru preveni­
riale cu schimbările calitative care s-a accentuat mult în ul­ riului şi localităţilor există se­ construibil. O situaţie deose­ ducerea Partidului Comunist menţinerii suprafeţelor împă­ rea şi înlăturarea efectelor dă­ pundere pentru înfăptuirea
intervenite în evoluţia forţe­ timii ani, determină o creşte­ rioase neajunsuri. bită' o prezintă oraşele mici Român, la rezolvarea tuturor durite şi asigurării reînpădu- programelor de dezvoltare a
lor de producţie şi in repar­ re mai intensă a producţiei Se ştie că România a moşte­ — cu mai puţin de 25 mii lo­ problemelor pe care le ridică ririlor, ceea ce va contribui unătoare asupra mediului am­ oraşelor şi comunelor, pentru
tizarea lor geografică, în per­ industriale în judeţele slab nit de la vechea orînduire o cuitori — care cuprind un dezvoltarea oraşelor şi sate­ ia ameliorarea terenurilor de­ biant, asupra condiţiilor de realizarea investiţiilor, pentru
lor, la întreaga viată social-
viaţă. In acest scop, prin pro­
fecţionarea relaţiilor de pro­ dezvoltate. In cincinalul 1966— reţea de localităţi dezvoltate sfert din populaţia urbană a politică a ţârii. gradate, combaterea eroziunii iectele de sistematizare se vor buna desfăşurare a învătămîn-
ducţie, cu modificările petre­ 1970, o serie de judeţe, în în mod anarhic, cuprinzînd un ţării, dar ocupă aproape ju­ solului, prevenirea alunecări­ stabili zonele în care vor pu­ tului, a activităţii culturale şi
cute în structura populaţiei, trecut rămase în urmă, cum foarte mare număr de aşezări mătate din întreaga suprafaţă 2. — Dezvoltarea pe bază de lor de teren, precum şi la con­ tea fi amplasate obiective in­ de ocrotire a sănătăţii, a ser­
în profilul, dimensiunile şi sînt Bacău, Satu Mare, Argeş, mici, răzleţite, excesiv de în­ a localităţilor urbane, datori­ plan a oraşelor şi satelor — servarea mediului ambiant. viciilor.
condiţiile de viaţă ale oraşe­ Dolj, Mureş, Galaţi, Covasna, tinse din punct de vedere teri­ tă densităţii lor reduse. Mari cerinţă obiectivă a societăţii 4. — In condiţiile societăţii dustriale cu efecte nefavora­ 12. — Trebuie să se creeze
bile asupra mediului, măsuri
socialiste — se desfăşoară în
lor şi comunelor de pe întreg au cunoscut o puternică creş­ torial. Cu toate realizările im­ deosebiri în ce priveşte den­ strînsă corelare cu progresul moderne, cînd procesul com­ de creare a unor perdele de condiţii pentru participarea tot
cuprinsul tării“. tere a producţiei industriale. portante obţinute în anii con­ sitatea locuitorilor există şi general al ţării. plex al dezvoltării economice protecţie prin plantare de mai intensă a oamenilor mun­
Viata a demonstrat deplina Prin continuarea acestei orien­ strucţiei socialiste în domeniul între noile cartiere: astfel, înfăptuirea consecventă şi în şi social-culturale amplifică zone verzi şi alte mijloace de cii la rezolvarea problemelor
justeţe a măsurii de reorgani­ tări, în cincinalul actual, pen­ sistematizării, dezvoltarea ora­ dacă unele cartiere, ca, de ritm susţinut a industrializării continuu relaţiile dintre loca­ combatere a poluării, luîndu- privind dezvoltarea oraşelor
zare administrativ-teritorială a tru zonele mai puţin dezvolta­ şelor şi satelor a continuat să exemplu, Drumul Taberei din socialiste, traducerea în viaţă lităţi, activitatea de sistemati­ se, totodată, măsuri eficiente şi satelor.
tării. înfăptuirea hotărîrilor te se asigură sporirea produc­ se desfăşoare fără o concepţie Capitală, ajung la 750-800 lo­ a programului vast de investi­ zare a teritoriului trebuie să pentru dotarea acestor obiec­ In concordantă cu adîncirea
Congreselor IX şi X ale par­ ţiei industriale în ritmuri mult clară, unitară, aşezarea pe su­ cuitori la hectar, există alte ţii economice, social-culturale, ţină seama de legăturile şl in­ tive cu instalaţii de captare a democraţiei socialiste, popu­
tidului, a măsurilor luate de mai înalte decît media pe prafeţe foarte mari şi disper­ cartiere, cum este Ploieşti- de construcţii edilitare impun fluenţele reciproce dintre a- gazelor nocive, de purificare a laţia fiecărei localităţi din
Conferinţa Naţională a impri­ ţară. Astfel, fată de creşterea sarea menţinîndu-se ca o ca­ Nord, cu numai 500 locuitori necesitatea unei politici clare, cestea, de necesitatea corelă­ apelor şl altele. tară reprezintă o comunitate
mat un curs nou în domeniul medie anuală a producţiei in­ racteristică generală a locali­ la hectar. pe baze ştiinţifice, în domeniul rii strînse a dezvoltării oraşe­ 8. — La elaborarea proiecte­ a oamenilor muncii care la
organizării teritoriului, a a- dustriale in ansamblu de 11-12 tăţilor noastre. Densităţile reduse din ca­ organizării teritoriului, al dez­ lor şi satelor cu cea a zonelor lor de sistematizare se va ur­ parte activă la conducerea
propiat activitatea de conduce­ la sută, în judeţul Bistrita-Nă-. Comitetul de Stat pentru E- drul oraşelor duc atît la o mare voltării oraşelor şi satelor. în care ele se află. mări să se asigure o creştere treburilor obşteşti ale oraşe­
re de unităţile administrativ- săud sporul mediu anual va conomia şi Administraţia Lo­ risipă de teren, cît şi la creş­ Un proces de asemenea am­ Activitatea de sistematizare a densităţii construcţiilor şi lor şi comunelor respective,
teritoriale de bază şl a dus la fi de 20,3 la sută, în judeţul cală, consiliile populare şi co­ terea exagerată a cheltuieli­ ploare şi complexitate nu poa­ trebuie să contribuie la adîn­ locuitorilor, atît în localităţile la rezolvarea tuturor proble­
melor pe care le ridică dez­
creşterea rolului şi atribuţiilor Teleorman — de 21,6 la sută, misiile de sistematizare au dat lor edilitare pentru construi­ te fi lăsat să se desfăşoare de cirea cooperării între localită­ urbane, cît şi în cele rurale.
consiliilor populare judeţene, în judeţul Harghita — de 15,8 dovadă de lipsă de fermitate rea de drumuri, pentru reţe­ la sine,- dezvoltarea raţiona­ ţile din cadrul aceleiaşi zone Prin studiile de perspectivă voltarea şi buna lor gospodă­
municipale, orăşeneşti şi co­ la sută, în judeţul Dîmboviţa în înfăptuirea unor importante lele de energie electrică, apă, lă a localităţilor trebuie diri­ sau între diferite zone, pentru ale reţelei de localităţi se rire.
Consiliile populare vor asi­
munale. — de 22,6 la sută, în judeţul prevederi ale hotărîrilor parti­ canalizare, linii telefonice. In jată conştient, corespunzător construirea în comun a unor va determina numărul oraşelor gura participarea locuitorilor
A avut loc o accentuată de­ Sălaj — de 25,4 la sută, iar în dului şi a legilor care privesc asemenea condiţii este lim­ intereselor generale ale socie­ obiective economice, social- şi satelor cu posibilităţi de la elaborarea, definitivarea şi
plasare a forţelor materiale şi judeţul Tulcea — de 28,1 la sistematizarea teritoriului şi a- pede că o însemnată parte tăţii. culturale, lucrări tehnico-edili- dezvoltare, pe categorii şi mă­ aplicarea în viată a schitelor
umane spre judeţe, s-a inten­ sută. părarea fondului funciar. Aces­ din cheltuielile de dotare e- Activitatea de prognoză, tare, alimentare cu apă, cu e- rimi, luîndu-se măsuri de re­ de sistematizare a localităţilor.
sificat activitatea orientată Repartizarea raţională a for­ te organe poartă principala dilitar-gospodărească, mergînd parte componentă a conduce­ nergie electrică şi altele. ducere a numărului de sate si In acest scop, cetăţenii vor fi
spre dezvoltarea multilaterală ţelor de producţie duce la dez­ răspundere pentru tărăgănarea uneori pînă la aproximativ rii societăţii moderne, face Sistematizarea teritorială de comasare a unor comune informaţi permanent de către
şi sistematizarea oraşelor, spre voltarea clasei muncitoare în desfăşurării acţiunii de siste­ 50 la sută din aceste cheltu­ necesară desfăşurarea unei ac­ trebuie să asigure profilarea şi pentru a deveni unităţi admi-
înflorirea economică, social- toate zonele, asigură o valo­ matizare a localităţilor, îndeo­ tivităţi de sistematizare de dezvoltarea întregii reţele de nistrativ-teritoriale mal pu­
culturală şi edilitar-gospodă- rificare superioară a resurse- sebi a satelor. De asemenea, ieli, se iac. în mod inutil, toc­ largă perspectivă, în concor- aşezări urbane şi rurale în ca­ ternice. (Continuare în pagina a 4-a)