Page 85 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 85
Proletari din toate fănle unifi«vă!
A
In numărul de azi:
Documente
de Conferinţa Naţională
a Partidului Comunist
Român
ANUL XXIV Nr. 5 456 MARŢI 25 IULIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
Suprema preocupare şi voinţă a comuniştilor, Întîlnirea de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu
cu conducerea Ministerului Afacerilor Externe
a muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor şi şefii misiunilor diplomatice ale României
de pe meleagurile hunedorene secretar general al Partidului vie şi susţinută activitate pen rea unei balanţe comerciale şi
şi sporirea eficienţei exportu
ale României să desfăşoare o
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
lui si importului, la asigura
Comunist Român, preşedintele
tru ca obiectivele şi directi
Consiliului de Stat al Republi vele stabilite în cadrul Confe de plăţi excedentare.
rinţei Naţionale să fie bine
Munca peste hotare a Mi
cii Socialiste România, a avut, cunoscute şi înţelese în statele nisterului Afacerilor Externe,
luni, 24 iulie, o întîlnire de
Să transpună in lucru cu conducerea Ministe în care sînt acreditate. întreaga României trebuie să se înca
a misiunilor diplomatice ale
politică externă a partidului
rului Afacerilor Externe şi
dreze în spiritul Conferinţei
şefii misiunilor diplomatice ale
ţării noastre peste hotare. şi statului nostru porneşte de Naţionale, al activităţii şi rit
la interesele fundamentale ale
hotăriri ale Conferinţei Naţionale la sediul Comitetului Central, poporului român, de la con societăţii socialiste multilate
mului în care se desfăşoară
La întîlnire, care a avut loc
în ţara noastră construcţia
vingerea fermă că ea slujeşte
în acelaşi timp promovării şi
au luat parte tovarăşii Manea
Mănescu, Ilie Verdeţ, Du consolidării în viaţa interna ral dezvoltate.
ţională a unui climat propice
a Partidului Comunist Român fan Andrei, precum şi Corne- destinderii şi colaborării in deri ce revin şefilor misiuni
mitru Popescu, Ion Păţan, Şte
Subliniind marile răspun
ternaţionale, înfăptuirii aspi
liu Mănescu, ministrul aface
lor diplomatice în îndruma
rilor externe, Ghizela Vass, raţiilor popoarelor de pace şi rea muncii tuturor celor tri
Teodor Marinescu, şefi de progres. mişi în misiune în străi
secţie la C.C. al P.C.R. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu nătate, tovarăşul Nicolae
In cadrul întîlnirii, tovară
Noi unităţi raportează şul Nicolae Ceauşescu a sub a cerut Ministerului Afaceri Ceauşescu a relevat că activi
lor Externe, reprezentanţilor
tatea oficiilor trebuie să fie
liniat sarcinile actuale care României peste hotare, să pu apreciată după rezultatele con
îndeplinirea planului plomatice ale României pentru nă în centrul activităţii pro crete, după felul în care sînt
revin M.A.E. şi misiunilor di
blemele dezvoltării relaţiilor
cunoscute politica ţării, obiec
traducerea în viaţă a hotărîri- economice ale tării noastre, tivele şi acţiunile sale, după
acţiunile de colaborare şi co
pe 7 Buni lor Conferinţei Naţionale a operare în producţie şi teh- felul în care se extind relaţi
noastre cu statul
ile ţării
P.C.R., pentru promovarea po
nico-ştiinţifice reciproc avan respectiv.
liticii externe a partidului şi tajoase. In concordanţă cu In încheiere, tovarăşul
In zilele Conferinţei Na sfîrşitul lunii iulie o pro
ţionale a partidului, alte ducţie marfă în valoare de statului nostru. programul de dezvoltare a ţă Nicolae Ceauşescu le-a urat
două unităţi economice ale 3,2 milioane lei. Aceasta se Conducătorul partidului si rii noastre, este necesar ca succes şefilor misiunilor di
judeţului şi-au îndeplinii va concretiza in producerea statului nostru a trasai con misiunile diplomatice să-şi a- plomatice în îndeplinirea sar
sarcinile de plan pe prime peste prevederi a importan ducerii Ministerului Afacerilor ducă o contribuţie mai acti cinilor care le-au fost încre
le 7 luni ale anului. te cantităţi de produse lac Externe, ambasadorilor sarci vă la continua perfecţionare a dinţate do partid şi de stat, în
activităţii noastre de comerţ
îmbunătăţirea întregii lor ac
De la întreprinderea de tate din cele mai diverse na ca misiunile diplomatice
industrializare a laptelui din sortimente. Pînă la sfîrşitul exterior, creşterea volumului tivităţi.
Simeria ni se transmite: lunii se va înregistra o
„Indeplinindu-ne planul ce depăşire a productivităţii
muncii planificate de aproa
lor 7 luni ale anului, vom
pe 7 000 lei pe salariat". Tovarăşul Nicolae Ceausescu
Operatorul Slmion Tomescu, dc la secţia mase plastice a F. C. Or&ştie, foloseşte cu pricepere realiza suplimentar pînă Ia 4 4
maşina de Injecţie, produclnd peste plan însemnate cantităţi de repere din mase plastice. Membrii cooperativei meş
Foto: I. LEHOCZKY teşugăreşti „Retezatul" din
Haţeg — ne scrie corespon primit pe ambasadorul Franţei
dentul voluntar Nicu Sbu-
chea — se mîndresc cu în
Producţia de metal - la cote deplinirea planului pe 7 luni Nicolae Ceauşescu, preşedinte Franţei la Bucureşti, Francisc varăşul Corneliu Mănescu, mi
Luni, 24 iulie 1972, tovarăşul
Marcel Mărie Levasseur, care
nistrul afacerilor externe.
cu 4 zile înainte de începe
a înmînat un mesaj din partea
le Consiliului de Stat al Re
Cu acest prilej a avut loc o
rea lucrărilor Conferinţei
Naţionale a partidului, in publicii Socialiste România, a preşedintelui Republicii Fran convorbire care s-a desfăşurat
ceze, Georges Pompidou.
primit pe ambasadorul extra
superioare de eficienţa dicatorii ; producţia marfă, ordinar şi plenipotenţiar al La primire a luat parte to într-o atmosferă cordială.
livrările de mărfuri la fon
dul
pieţei, desfacerea de
mărfuri cu amănuntul, încăl . — > • ••wiwtw.v:'-, ••• v:' •••"•>
¡¡şp§§
ţăminte comandă etc au • " * ' - IMF-
“ -
Bătălia ce o desfăşoară si- velor de a produce „Toată fabricaţie, concomitent cu îm stea Conferinţei Naţionale a fost îndepliniţi şi depăşiţi. Nici o zi pierdută
derurgiştii hunedoreni pentru fonta peste plan cu cocs eco bunătăţirea structurii sorti partidului siderurgişlii rapor Succesele obţinute de co-
creşterea eficienţei pro nomisit" se materializează cu mentale a producţiei de me tează că au realizat 36 mili • lectlvele , muncitoreşti din ; Nş .(
-
ducţiei de metal cunoaşte succes în reducerea continuă tal, onorarea la timp şi în de- oane lei beneficii suplimenta unităţile amintite atestă ho-
cote superioare de afirmare. a consumurilor specifice, fapt vans a tuturor contractelor de re, mai bine de jumătate din tărîrea acestora de a în nici un bob I
Angajamentele asumate la toţi ce a determinat ca de la în livrare către beneficiarii din angajamentul anual la acest deplini exemplar, înainte
indicatorii de eficienţă au fost ceputul anului să se economi ţară şi la export au condus important indicator de efici de termen, sarcinile econo ••• - .............■ .. • V.-A . VW. v&'.’v'- M
depăşite substanţial, eforturile sească aproape 4 500 tone de la ridicarea gradului de renta enţă. mice ce le revin in actua
siderurgiştilor orientîndu-se cocs. In oţelării şi la laminoa bilitate. Ca urmare, în cin AL. VALERIU lul cincinal.
ferm spre realizarea înainte re, perfecţionarea tehnologii
de termen a prevederilor ca lor de elaborare, turnare şi Folosind din plin toate zilele săptămînii
litative ale cincinalului. laminare, micşorarea pierderi aggHMMMMPivBnpniBgManHBmamBnaBBaHRMBanManBHanonnDMaHHnMBHBaBMMHBiMaMBMBMMMMaBMBnMMi
După cum ne-a comunicat lor tehnologice şi îmbunătăţi
ing. Valentin Răileanu, şeful rea calităţii oţelului au deter Tindem către etape superioare de
serviciului planificare din minat reducerea consumurilor ACTIVITATE UIT MII SIISTIITIUTĂ
combinat, de la începutul anu specifice cu 3 000 tone metal,
lui şi pînă la Conferinţa Naţi 370 tone feroaliaje, 5 840 tone dezvoltare. Să muncim pentru înfăptuirea
onală, productivitatea muncii materiale refractare, precum
a sporit faţă de prevederi cu şi la utilaj de turnare, cilindri
aproape 3 000 lei pe salariat, de laminor, combustibili şi e- programului elaborat de partid ! ptiTRii mmm erana a recoltei
dublul decît angajamentul a- nergie. Ca urmare a diminu
;
sumat, fapt ce a determinat ca
ării consumurilor specifice fa
întreaga depăşire de aproape ţă de normele planificate, Raportul prezentat de to fost politica înţeleaptă a lor. E o sarcină normal mie, şi-au făcut pe deplin dato
întrecerea pentru strîngerea
60 milioane lei a producţiei cheltuielile materiale de pro varăşul Nicolae Ceauşescu, partidului, care a ştiut să distribuită. Intr-o societate la timp şi fără pierderi a re ria. La această cooperativă pro
industriale să fie obţinută nu ducţie s-au redus faţă de pre secretar general al parti declanşeze şi să pună la civiliza* ă sarcina cît mai © Deşi ploile căzute în ducţia planificată a fost depă
mai pe seama creşterii rodni vederi cu 12 milioane lei, dului, la Conferinţa Naţio lucru energia şi gîndirea multor servicii trebuie tre coltei în care sînt angajaţi cu aceste zile au îngreunat şită cu aproape 300 kg griu la
toată răspunderea lucrătorii
ciei muncii. nală arată clar că am ajuns oamenilor. Eu atribui acest cută în seama unor uni desfăşurarea activităţii pe
ceea ce reprezintă aproape 60 ogoarelor înscrie pe zi ce tre ha. De asemenea, s-au transpor
Deosebit de valoroase sînt la sută din totalul economii la o etapă superioară de merit capacităţii de a mo tăţi specializate astfel în- ce noi succese şi fapte de mun ogoare, duminică în mul tat şi predat la baza de recep
progresele înregistrate în re lor realizate la preţul de cost dezvoltare a vieţii noastre biliza a organizaţiilor de cît cetăţeanul, gospodina că demne de toată lauda. An te unităţi agricole de pro ţie peste 70 tone griu şi orz.
să-şi poată rezerva timpul
partid.
ducerea consumurilor specifice în combinat. politice, economice, socia liber rămas la dispoziţie, gajaţi în marea bătălie a strîn- ducţie din judeţ s-a lu Încheierea recoltării griului
Pentru noi, oamenii care gerii recoltei sub deviza „Nici ne-a fost anunţată şi de
de materii prime şi materiale. Reducerea cheltuielilor ma le. lucrăm în sectorul prestări după programul de lucru, o zi pierdută, nici un bob risi crat intens. In această zi C.A.P. Cristur. Tbvarăşul Ioan
La furnale, iniţiativa colecti teriale, a tuturor costurilor de Ceea ce ne-a dus aici a lor de servicii, faptul că unor preocupări care să-l pit", mecanizatorii şi ţăranii s-a strins recolta de griu Peter, preşedintele cooperati
am ajuns la o etapă supe recreeze, să-l ajute la cul cooperatori, însufleţiţi în mun de pe 670 ha, au fost re vei, a ţinut să evidenţieze
rioară de dezvoltare a vie tivarea sa. că de hotărîrile de importanţă coltate furajele de pe 324 contribuţia deosebită a meca
ţii sociale înseamnă că De aici derivă o sarcină istorică pentru dezvoltarea e- nizatorului Doru Gheorghe.
am luptat şl am muncit de mare însemnătate pen conomico-socială a patriei noas ha şi s-au transportat 325 O activitate susţinută la
pentru a asigura prestări tru noi, oamenii carp lu tre în anii care vin şi în per tone nutreţuri. De aseme strîngerea recoltei se desfăşoa
de servicii diversificate, crăm în domeniul prestări spectivă, adoptate de Conferinţa nea, s-au eliberat de paie ră şi pe ogoarele C.A.P. din
sporite din punct de ve lor de servicii şi anume Naţională a partidului, şi-au 105 ha, au fost arcte şi Bîrsău şi Banpotoc. Tovarăşul
dere al cantităţii. aceea de a ajunge repede mobilizat toate forţele şi mun Sever Voica, secretarul comi
In aceeaşi idee, a creş la înţelegerea necesităţii cesc cu hărnicie pentru strîn însămînţate însemnate su tetului comunal de partid, pri
terii nivelului de trai, a că trebuie să ne punem gerea cît mai grabnică a recol prafeţe de teren. marul comunei, ne ralata că
nivelului de viaţă civili serviciile, cu toată solici tei. © Cooperativele agrico numai ploile i-au împiedicat pe
tudinea, la dispoziţia oa
zată a oamenilor, raportul menilor, că şi ceilalţi oa In preajma şi în timpul Con le de producţie din sate mecanizatorii şi cooperatorii
Mont or ii de utilaj greu ţională de către secretarul serviciile la dispoziţia ferinţei Naţionale a partidului le Sîrbi, Roşcani, Cristurşi din aceste unităţi să încheie re
prezentat la Conferinţa Na
meni, la rindul lor, îşi pun
coltarea griului. Mai avem de
numeroase cooperative agri
Răduleşti au terminat re
general al partidului, to
varăşul Nicolae Ceauşescu, noastră. cole au raportat încheierea re coltarea griului. recoltat doar 20 ha. Pînă' în
25 iulie această acţiune va fi
coltării griului. Asemenea veşti
arată sarcini concrete pen îmbucurătoare despre munca © Mecanizatorii şi ţă încheiată pe întreaga comună.
tru sectorul de prestări de
la înălţime! clare: sporirea volumului şefă de otelier croitorie-tri- şi hărnicia lucrătorilor ogoa ranii cooperatori muncesc gricole din comuna noastră —
In cele două cooperative a-
VIRG1NIA LUNGESCU
servicii. Sarcinile sînt deci
relor am primit şi după înche
cu hărnicie pentru strîn
a ţinut să ne informeze tova
ierea lucrărilor marelui forum
cotaje la cooperativa
de prestaţii, diversificarea „Moţul" Brad al comuniştilor. gerea la timp şi fără pier răşul Viorel Oncoş, primarul
deri a recoltei. comunei Veţel — mai sînt de
recoltat 22 ha grîu, din care
Pe şantier sînt mulţi oa utilaj greu la corpul furnalu tul nostru la furnalul nr. 9 se 7 ha la Veţel şi 15 la Leşnic.
meni şi multe maşini. Lucrea lui. Este un meseriaş vechi, va termina. Asta va fi prin La C.A.P. din Veţel, unde. o
ză împreună, se ajută reci harnic, priceput, autoexigent, 25 august. Ţăranii cooperatori din sate parte din grîu a fost recoltat
proc, se înlocuiesc atunci cumpătat, perseverent. Comunistul Ioan Bicsi lu le Roşcani şi Răduleşti — ne-a manual, se lucrează cu două
cînd e cazul, omul rămînînd Ultima dată cînd am fost pe crează de aproape, două de comunicat tovarăşul Adrian batoze la treieriş. Pînă marţi,
însă principalul element al u- şantier, am vrut să-l cunoaş cenii la I.C.S.H. A participat Costa, primarul comunei Do- 25 iulie — spunea primarul
riaşei activităţi. Fiecare tre tem pe acest comunist destoi la multe lucrări importante, bra — au terminat seceri — şi noi vom termina recol
buie să acţioneze cu maximă nic. L-am aflat la cota zero, de mari dimensiuni. In 20 de şul griului. In aceste sale situ tatul griului.
precizie. Nu se admit nici lingă tronsonul nr. 4, ce urma ani... Toată lumea îl cunoaş ate în zona de deal întreaga Intensă activitate la strînge
cele mai mici erori fie că se să fie montat la grinda ski te ca pe un meseriaş price suprafaţă de 310 ha cultivate rea recoltei se desfăşoară şi
lucrează cu piese de zeci de pului. Dădea îndrumări celor put, harnic, hotărit. Aşa îl cu griu a fost recoltată manual pe ogoarele cooperativelor a-
tone, cum sînt tronsoanele de şapte oameni din echipă cum cunosc echipierii lui — Şte şi in prezent se lucrează in gricole din Bîrcea Mică, Cris
la grinda skipului, sau doar să procedeze pentru a termi fan Ciocoi, Traian Stanciu, tens la treierişul griului cu ba tur, Şoimuş, Bejan, Pricaz, Tur-
de cîteva sute de grame, ca na mai repede urcarea şi Constantin Tătăruşanu, Florea toza. Acest succes demonstrea daş si cele din comuna Rapol-
multe din aparatele de măsu montarea tronsonului. Pop —, aşa îi cunoaşte şi el ză hărnicia ţăranilor coopera tu Mare. Mecanizatorii Petru
ră şi control din staţia de co — Ni s-a spus că montarea pe fiecare din aceşti vrednici tori din cele două sate, care, Evi, Cornel Breteanu, Ioan
nexiuni. Calitatea şi ritmul ■ tronsoanelor la calea de ru muncitori cu care lucrează îm mobilizaţi de organizaţiile de Bonncă, de la Bobîlna, Iosif
de execuţie a lucrărilor sînt lare a skipului este o lucra preună de mulţi ani. partid, au participat cu fami Ruda, Nicolae Gligor, Constan
cuvîntul de ordine pe şantier. re foarte pretenţioasă, tova Acesta este, va să zică, cu liile lor la secerişul griului tin Rusu, Lazăr Moldovan, Ioan
Animaţi de raportul prezen răşe Bicsi. In ce constă difi noscutul şi apreciatul şef de într-un timp cît mai scurt. Filimon, Alexandru Socotan,
tat de tovarăşul Nicolae cultatea ei ? echipă Ioan Bicsi; comunistul O veste la fel de îmbucură de la Rapoltu Mare, care lu
Ceauşescu la Conferinţa Na — E o lucrare masivă. Greu autoritar şi hotărît ; unul din toare am primit şi de la prima crează la recoltarea griului cu
ţională a partidului, oamenii tatea unui tronson : 36 de to veteranii muncitorilor de la rul comunei Ilia, tovarăşul Te combina, Ioan Bălosu, Acs
şantierului furnalului nr. 9 ne. Se urcă şi se montează pe I.C.S.H. Furnalul nr. 9 se îm odor Vasiu. La C.A.P. Sîrbi s-a Francisc şi Ion Covăceanu ca
îşi sporesc preocupările pen un plan înclinat de 48 grade, plineşte şi prin strădania lui încheiat ieri recoltarea griului re balotează paiele, precum şi
tru finalizarea înainte de ter la înălţimi diferite. Se cere şi a oamenilor din echipa pe de pe întreaga suprafaţă de ţăranii cooperatori din echipe
men a marelui obiectiv indus multă pricepere, atenţie, curaj. care o conduce. 120 ha. Un merit deosebit re le care deservesc combinele şi
trial. După ce vom termina monta De ziua lor, cîteva cuvinte vine mecanizatorilor Ioan Oln- lucrează la transportul recoltei
Ori de cîte ori am mers pe jul tronsoanelor la skip, vom de apreciere unora dintre cei ru şi Aron Lazăr, cooperatori şi a! paielor merită laude pen
acest şantier, printre cei din- monta platformele pe care vor mai destoinici constructori ai lor Dragomir Stânilă, Aron tru strădania pe care o depun
tîi recomandaţi ne-a fost şi sui fără contenire cărucioare HTOedoarei socialiste, cîrmuiţi Mecanizatorii Iosif Bucla, Nicolae Gligor, Constantin Rusu. Lazăr Moldovan, Ioan Filimon şi Isteru, Aurel Soncă, Andronic si pentru rezultatele pe care
Ion Bicsi, şeful unei echipe de le cu minereu. Va urma mon de-un comunist de nădejde: Alexandru Socotan muncesc cu multă hărnicie ia recoltarea griului pe ogoarele C.A.P. din Ra- Popa ş.a. care, sub îndrumarea le obţin în munca de zi cu zi.
poltu Mare. Fotografia noastră II Înfăţişează pe unul din harnicii mecanizatori In timpul lucrului.
montori, care efectuează com tarea moletelor şi a cărucioa Idlftî Bicsi. inginerului şef Gheorahe Iri-
plexe şi complicate montări de relor skipului, cu care apor DUMITRU GHEONEA N RADIU