Page 87 - Drumul_socialismului_1972_07
P. 87
aaaagg—suMuiiiwi—
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 456 © MARŢI 25 IULIE 1972 * 3
(Urmare din pagina a 2-a) câror Încercări de Însuşire lie pe principiile moralei so mân, tinerii uteciştl trebuia viitoare a dezvoltării sociale, dul Comunist Român, Partidul ciază că şl după eliberare au Înfrăţirea dintre oamenii mun
prin abuz, necinste sau înşe cialiste, ale egalităţii, respec să militeze pentru întărirea cea a comunismului deplin, să nostru comunist a dus o luptă fost adoptate unele măsuri cii, fără deosebire de naţio
făptuire* programului de edi lăciune, a roadelor activităţii tului şi afecţiunii reciproce în prieteniei şi solidarităţii parti se ajungă. la dispariţia trep neîmpăcată împotriva politicii greşite. In locul unei politici nalitate, la înnobilarea spiri
ficare a societăţii socialiste altora, să combată cu fermi tre soţi, în îndeplinirea rolu dului nostru cu toate partide tată a unor deosebiri esenţia de asuprire naţională promo de clasă, împotriva moşieri tuală a întregului popor, în
multilateral dezvoltate. tate parazitismul, tendinţa de lui ce revine familiei în creş le comuniste şi muncitoreşti, le dintre naţiuni, să se înfăp vată de clasele dominante, îm lor, capitaliştilor, exploatato lupta pentru construirea so
8. Fiecare comunist, fiecare trai pe seama societăţii. terea populaţiei tării, în întă să contribuie la dezvoltarea tuiască o conlucrare intimă potriva fascismului, a militat rilor, s-au luat unele măsuri cialismului şi comunismului.
membru al organizaţiei revolu 18. O trăsătură de bază a rirea continuă a naţiunii noas prieteniei frăţeşti cu popoa multilaterală între ele. Toc pentru asigurarea deplinei e- pe criterii naţionale, cum au Organele şi organizaţiile de
ţionare da tineret are îndato profilului moral al membrilor tre socialiste. rele celorlalte ţări socialiste, mai avînd în vedere această galitâti în drepturi a tuturor fost: strămutarea populaţiei de partid se vor preocupa şi în
rirea de a face totul pentru de partid, a tinerilor comu 27. Membrii de partid, tine să-şi manifeste solidaritatea perspectivă istorică trebuie cetăţenilor tării, a realizat u- origine germană şi sîrbă, ex viitor de selecţionarea şi pro
înflorirea continuă a patriei nişti trebuie să fie înalta con rii comunişti trebuie să mili cu popoarele care şi-au cuce acordată cea mai mare aten nirea în rîndurile sale sau în proprierea totală a terenurilor movarea în organele şi apa
noastre socialiste, pentru spo ştiinţă profesională, responsa teze pentru ca familia să con rit recent independenta, sau ţie dezvoltării naţiunilor, pro organizaţii democratice a ce agricole deţinute de germani ratul de partid, de stat şi e-
rirea patrimoniului ei material bilitatea pentru îndeplinirea stituie un cadru sănătos de care luptă pentru eliberare movării unor relaţii de cola lor mai înaintaţi fii ai poporu şi alte măsuri economice ca conomic, în conducerile orga
sl spiritual, pentru afirmarea exemplară a sarcinilor încre creştere spirituală a copiilor, naţională, cu clasa muncitoa borare pe bază de egalitate lui român şi ai naţionalităţilor re au' adus daune grave atît nizaţiilor de masă şi obşteşti,
tot mai puternică a naţiunii dinţate, intoleranta fată de cea dintîi şcoală în care co re, cu toate forţele progresis între ele. Societatea este încă conlocuitoare. populaţiei respective cît şi în a celor mai valoroase cadre
române în rîndul naţiunilor chiul, superficialitate sau in pilul să înveţe, odată cu re te, antiimperialiste din lume. departe de epoca în care na tregii economii naţionale, dar din rîndul naţionalităţilor con
Politica marxist-leninistă a
lumii. disciplină în muncă. gulile de comportare, preţui 36. Animaţi de demnitate şi ţiunea îşi va fi încheiat me Partidului Comunist Român mai cu seamă politicii noastre locuitoare, care muncesc cu
0. Membrilor Partidului Co 19. Toti comuniştii trebuie rea muncii, devotamentul fată mîndrie naţională şi, în ace nirea istorică, iar procesul dia de realizare a deplinei egali naţionale în general. devotament pentru înfăptuirea
munist Român, uteciştilor le să lupte pentru promovarea de patrie şi popor, fată de laşi timp, de respect fată de lectic al apropierii dintre na tăţi în drepturi a oamenilor Partidul Comunist Român a politicii partidului, pentru
revine datoria supremă de a spiritului revoluţionar în în cauza socialismului. alte popoare, comuniştii tre ţiuni nu înseamnă nicidecum muncii fără deosebire de na luat încă de multă vreme mă continua înflorire a patriei ;
apăra, cu orice sacrificii, in treaga noastră viată socială, buie să respingă atît exclusi reducerea rolului acestora, ci ţionalitate, a dat posibilitate suri de îndreptare a tuturor Organele şi organizaţiile de
tegritatea patriei, cuceririle împotriva inerţiei, rutinei şi 28. Toţi comuniştii — pă vismul naţional, cît şi ploco dezvoltarea şi afirmarea cu partidului să creeze frontul de acestor greşeli, a pus capăt partid, Frontul Unităţii Sqcia-
revoluţionare ale oamenilor conservatorismului, a tot ceea rinţi, dascăli, activişti ai orga nirea cosmopolită în faţa putere a fiecărei naţiuni, con luptă împotriva fascismului, cu hotărîre unor astfel de liste, instituţiile de stat, şcoa
muncii, independenta şi suve ce este perimat şi poate frîna nizaţiilor obşteşti — au înda tribuţia sa sporită la rezolva împotriva politicii hitleriste practici, care reprezintă aba la, presa, radioul şi televiziu
ranitatea naţională. mersul înainte al societăţii. torirea primordială de a se a- străinătăţii. rea problemelor ce confruntă de dezmembrare a României. teri de la politica marxist-le nea, organizaţiile de masă şi
10. Toţi comuniştii trebuie 20. îndeplinirea sarcinilor cupa îndeaproape de formarea 37. Trăind într-o societate omenirea. In aceste împreju Tocmai datorită acestei poli ninistă a partidului. Cu justi obşteşti, toţi factorii educa
să dea dovadă de vigilentă şi tot mai complexe pe care le şi educarea noilor generaţii care a înlăturat jugul asupri rări, analiza marxisţ-leninistă tici în 1940, la chemarea par ficată mîndrie, comuniştii, în tivi au sarcina de a intensi-
combativitate revoluţionară fa ridică etapa construirii socie în spiritul eticii socialiste, al rii sociale şi naţionale, mem tidului, forţele progresiste, pa tregul nostru popor înscriu la ca munca de educaţie în spi
tă de orice acţiuni sau mani tăţii socialiste multilateral responsabilităţii fată de şocie- brii de partid, tinerii comu a realităţilor contemporane triotice, atît din rîndurile po loc de frunte printre rezulta ritul patriotismului socialist,
cere ca partidele revoluţiona
festări ostile orlnduirii noas dezvoltate cere în mod impe tate, de pregătirea tineretului nişti trebuie să militeze cu re să facă totul pentru dezvol porului român cît şi ale ma tele politicii generale a parti al principiilor şi normelor eti
tre socialiste, intereselor vita rios ca fiecare membru de pentru muncă şi viată. hotărîre pentru lichidarea din tarea şi afirmarea naţiunilor, ghiarilor, germanilor şi celor dului rezolvarea justă a pro ce ale socialismului, să cul
le ale poporului. partid, toti comuniştii, în 29. O trăsătură care trebuie viata lumii contemporane a pentru apărarea independentei lalte naţionalităţi, s-au ridicat blemei naţionale şi, ca urma tive în continuare cu consec
11. Este o obligaţie de prim special cei aparţinînd genera să caracterizeze pe fiecare rasismului, colonialismului şi nationale. In ţările unde par cu hotărîre împotriva dictatu re, întărirea unităţii moral-po ventă ceea ce uneşte pe toti
ordin a fiecărui comunist, a ţiilor tinere, să-şi perfecţio membru de partid, pe fiecare neocolonialismului, a politicii tidele comuniste au devenit lui de la Viena de dezmem litice a întregului popor în oamenii muncii, In acelaşi
fiecărui tlnăr revoluţionar, de neze necontenit pregătirea de utecist este spiritul critic şi imperialiste de dominare şi a- partide conducătoare, este o brare a României, ceea ce a lupta pentru socialism. timp, conferinţa cere să se
a milita pentru Întărirea uni specialitate, competenta pro autocritic, intransigenta faţă suprire a altor popoare, de necesitate ca ele să se mani constituit o grăitoare expre Conferinţa Naţională por vegheze la respectarea neabă
tăţii moral-politice a poporu fesională, să depună eforturi de lipsuri şi neajunsuri; res- amestec în treburile altor feste ca cel mai fidel exponent sie a justeţei politicii naţio neşte de la premisa că, în con tută a prevederilor Constitu
lui, pentru cimentarea priete neslâbite pentru a-şl însuşi pingînd automulţumirea, fieca ţări, pentru respectarea dem al intereselor nationale, să nale marxist-leniniste a parti diţiile perspectivei existentei ţiei şi legilor tării cu privire
niei frăţeşti dintre toti oame tot ce este nou şl înaintat în re este chemat să depună e- nităţii naţionale a fiecărui acţioneze pentru afirmarea cu dului nostru. îndelungate a naţiunii socia la egalitatea deplină a oame
nii muncii — români, ma tară şl pe plan mondial în forturi pentru perfecţionarea popor, a dreptului său inalie putere a noilor trăsături ale liste, se vor păstra multă vre nilor muncii, fără deosebire
ghiari, germani şi de alte na profesia sau meseria lor, să-şi continuă a muncii, a relaţii nabil la o dezvoltare liberă, naţiunii — bază a dezvoltării In lupta comună împotriva me şi caracteristicile distinc de naţionalitate, să se con
ţionalităţi — de a lupta îm lărgească continuu orizontul lor sociale, pentru progresul independentă. lumii socialiste pentru vreme fascismului, pentru scoaterea te. ale naţionalităţilor; în a- damne cu hotărîre orice ma
potriva oricăror manifestări cunoaşterii ştiinţifice şi de neîncetat al societăţii noastre ★ îndelungată, pentru conlucra României din războiul dus îm celaşi timp se desfăşoară un nifestare de naţionalism, de
de nationalism şi şovinism, de cultură generală, să-şl îmbo socialiste. Aplicarea neabătută în via rea egală între toate naţiunile. potriva U.R.S.S. şi a celorlalţi proces istoric de apropiere, şovinism, sub orice formă s-ar
a acţiona pe baza stimei reci găţească mintea şi spiritul cu 30. Toţi comuniştii, în pri tă a acestor norme şi princi aliaţi, în înfăptuirea insurec care se va accentua în viitor. manifesta. Oamenii muncii din
proce, a deplinei egalităţi în tot ce a creat mai de preţ ge mul rînd cadrele cu munci da pii de către toţi membrii de Conferinţa Naţională a Par ţiei armate naţionale şi în De aceea, trebuie acţionat nea România, fără deosebire de
drepturi, pentru propăşirea niul uman. răspundere, trebuie să milite partid va contribui la întări tidului Comunist Român por războiul împotriva Germaniei bătut pentru asigurarea depli naţionalitate, au aceleaşi in
patriei comune, marea familie 21. Comuniştii trebuie să ze — în spiritul principiilor rea continuă a rolului condu neşte de la premisa că între hitleriste, în întregul proces nei egalităţi în drepturi între terese şi năzuinţe — făurirea
a României socialiste. militeze pentru promovarea în democraţiei socialiste — pen cător al partidului în întrea interesele nationale şi cele in de transformare democratică toti .oamenii muncii, fără deo unităţii întregului popor în
12. Comuniştii trebuie să întreaga viată socială a prin tru crearea, în toate colecti ga noastră viată socială, va ternationale ale popoarelor nu a tării s-a întărit şi s-a ridicat sebire de naţionalitate, pentru jurul partidului in lupta pen
fie în fruntea luptei oameni cipiilor echităţii, a relaţiilor vele, a unui climat favorabil spori respectul- şi preţuirea numai că nu există nici o con pe o treaptă superioară uni realizarea unei omogenizări tru edificarea societăţii socia
lor muncii pentru apărarea şi specifice societăţii socialiste exprimării şi confruntării libe oamenilor muncii fată de co tradicţie ci, dimpotrivă, o de tatea dintre oamenii muncii tot mai pronunţate a societă liste multilateral dezvoltate
dezvoltarea proprietăţii socia de colaborare şl întrajutorare re a părerilor, participării munişti, militanţi înflăcăraţi plină unitate dialectică. Preo români, maghiari, germani, ţii, atît cu caracter social, cit in România. Nu trebuie să se
liste, de stat şl cooperatiste în muncă, de solidaritate, sti largi a maselor la dezbaterea pentru fericirea poporului, cuparea pentru întărirea şi în sîrbi şi de alte naţionalităţi. şi naţional, pe calea făuririi admită nimănui să diminueze
— temelia orînduirii noastre mă şi respect reciproc. Ei tre şi soluţionarea problemelor, la pentru cauza socialismului şi florirea propriei naţiuni nu Trăgînd învăţăminte din tre unei orînduiri unice, comunis unitatea frăţească a tuturor ce
noi, sursa progresului necon buie să fie duşmanii neîmpă adoptarea hotărîrilor, la ela comunismului în România. reprezintă picidecum expresia cut, oamenii muncii din pa te. tăţenilor patriei noastre so
tenit al societăţii, a ridicării caţi ai individualismului mic- borarea şi înfăptuirea politicii unei îngustimi nationale, nu tria noastră au înţeles că tre 4, Ţinînd seama de însem cialiste.
nivelului de trai al poporului, burghez, ai tendinţelor de sub generale a partidului şi sta Incorporarea acestor norme, contravine în nici un fel ce buie să-şi unească eforturile nătatea problemei naţionale, a Sarcini de seamă revin con
al fiecărui om al muncii. ordonare a intereselor gene tului de construire a socialis principii şi cerinţe în viata şi rinţelor internaţionalismului în munca şi lupta lor comu dezvoltării naţiunii şi creşte siliilor oamenilor muncii ma
13. Fiecare comunist trebuie rale ale colectivităţii unor inte mului în patria noastră. activitatea de fiecare zi a ti proletar, ci constituie efectiv nă pentru dezvoltarea demo rii rolului ei în opera de fău ghiari şi germani, consiliilor
să manifeste cea mal mare rese înguste, egoiste, ai ten 31. Membrii de partid, ute- nerilor comunişti, a membri una din laturile fundamentale cratică, socialistă a tării. In rire a socialismului şi comu oamenilor muncii de alte na
grijă şi răspundere pentru dinţelor de a da societăţii cît ciştii trebuie să combată cu lor organizaţiei revoluţionare ale acestuia. Nu poţi fi inter tot ce s-a înfăptuit în anii con nismului, în dezvoltarea rela ţionalităţi şl din diferite ju
sporirea şi înflorirea continuă mai puţin şi de a-i lua cît mai toată hotărîrea reminiscenţele de tineret va asigura creşte naţionalist dacă.nu iubeşti na strucţiei socialiste, în întreaga ţiilor internaţionale, dînd ex deţe ale tării care, sub con
a avuţiei nationale, să acţio mult. gîndirii şi mentalităţilor retro rea şi formarea unei noi ge ţiunea din care faci parte, da dezvoltare economico-socială presie înaltei responsabilităţi ducerea organizaţiilor de par
neze pentru gospodărirea cit grade, să lupte împotriva in neraţii de luptători capabili să că nu lupţi pentru eliberarea a patriei, este încorporată a Partidului Comunist Român tid, au datoria de a acţiona cu
mai eficientă a mijloacelor şi 22. Comuniştii trebuie să fluentelor ideologiei burgheze, ducă mai departe ştafeta pro ei, pentru dezvoltarea sa con munca românilor, maghiarilor, fată de destinele naţiunii, ale toată forţa pentru traducerea
resurselor societăţii noastre, manifeste cea mai înaltă in a tuturor concepţiilor care gresului şi civilizaţiei în tinuă. Ţot astfel, nu poţi fi germanilor, şîrbilor, a tuturor întregului popor, Conferinţa în viaţă a politicii nationale
să lupte împotriva neglijentei transigentă împotriva concep propagă ura, violenta şi dis România, să asigure viitorul un bun luptător pentru inte cetăţenilor, fără deosebire de Naţională hotărăşte : marxist-leniniste a partidului
şi risipei, a tuturor manifes ţiilor de viaţă burgheze, îm preţul fată de om. fericit, comunist, al naţiunii resele propriei naţiuni dacă naţionalitate, care făuresc pe Partidul are înalta îndato şi statului nostru, de a desfă
tărilor care duc la irosirea a- potriva înşelătoriei, mitei, spe 32. Comunistul trebuie să noastre. nu acţionezi cu fermitate pen pămîntul României viitorul lor rire de a face şi în viitor to şura o largă muncă educati
veril obşteşti. culei, oricăror forme de pro fie cinstit, sincer, să nu tole Traducerea în viată a aces tru adîncirea colaborării cu iibpr, independent — viitorul tul pentru dezvoltarea naţiu vă în spiritul frăţiei şi so
14. Membrii de partid, tine curare a unor venituri ilicite. reze minciuna, falsitatea, ipo tor principii de etică şi -echi celelalte naţiuni, pe baza res comunist. nii socialiste române, de a în lidarităţii, de întărire conti
rii comunişti au obligaţia pa 23. Toţi comuniştii, indife crizia, să combată încercările tate socialistă va exercita, pectării independentei şi su Partidul Comunist Român făptui şi de acum Înainte cu nuă a unităţii tuturor oame
triotică şi morală de prim or rent de poziţia pe care o ocu de inducere în eroare a orga fără îndoială, o influentă pu veranităţii, a deplinei egali a acţionat cu consecventă consecventă linia înfloririi nilor muncii, de a contribui
din de a lupta cu toată hotă- pă în societate, sînt obligaţi nelor superioare, a tovarăşi ternică asupra tuturor mem tăţi în drepturi, a avantajului pentru rezolvarea problemei multilaterale a vieţii materia prin toate mijloacele la mobi
rîrea împotriva furtului din să respecte şi să aplice legile lor de muncă, sustragerea de brilor societăţii noastre, asu reciproc şi întrajutorării, pen naţionale în spiritul principi le, a culturii spirituale, de a lizarea oamenilor muncii de
avutul obştesc, a delapidări tării, să acţioneze în spiritul Ia răspunderi şi îndatoriri. pra tuturor oamenilor muncii, tru solidaritate cu toate forţele ilor marxism-leninismului, por asigura manifestarea plenară diferite naţionalităţi la elabo
lor, a distrugerilor de bunuri legalităţii socialiste, să nu 33. Fiecare membru de par devenind un adevărat cod antiimperialiste. nind de la faptul că România a naţiunii ca o uriaşă forţă rarea şi înfăptuirea întregii
publice — acte profund anti permită nimănui nesocotirea tid, fiecare utecist trebuie să moral al vieţii şi activităţii 3. Conferinţa Naţională a este un stat naţional unitar dinamică a progresului între politici de creare a societăţii
sociale, care lovesc în intere sau încălcarea legii. fie un model de comportare cetăţenilor Republicii Socialis Partidului Comunist Român în care trăiesc şi naţionalităţi gii societăţi ¡ socialiste multilateral dezvol
sele poporului, ale fiecărui ce 24. Comuniştii trebuie să înaintată în societate, în fa te România. In felul acesta, apreciază rezolvarea marxist- conlocuitoare. Partidul a pus Organele şi organizaţiile de tate în patria noastră.
tăţean. acţioneze cu toată fermitatea milie, în relaţiile cu tovarăşii principiile nobile ale socialis leninistă a problemei nationa în centrul preocupărilor asi partid nu sarcina de a aplica Conferinţa Naţională însăr
15. Comuniştii, tineretul re pentru a împiedica manifesta săi, în toate împrejurările vie mului şi comunismului se vor le în România drept una din gurarea deplinei egalităţi în în continuare cu consecventă cinează Comitetul Central al
voluţionar al tării trebuie să rea abuzului de putere, trafi ţii, să aibă o conduită morală generaliza în viata socială, în tre marile realizări ale orîn drepturi a tuturor cetăţenilor, politica de întărire a priete partidului, guvernul tării să
manifeste o grijă permanentă cul de influentă, folosirea, în ireproşabilă, să manifeste relaţiile dintre oameni, contri duirii socialiste. Conferinţa fără deosebire de naţionalita niei dintre poporul român şi acţioneze totodată cu energie
pentru protejarea pămîntului, interes propriu şi în dauna combativitate necruţătoare îm buind la omogenizarea orîn constată cu adîncă satisfacţie* te. Hotărîtoare pentru aceasta naţionalităţile conlocuitoare ¡ şi fermitate pentru dezvolta
apelor, pădurilor, a tuturor a- oamenilor muncii, a oricăror potriva huliganismului, a des- duirii noastre noi, la crearea că in întreaga noastră viaţă a fost dezvoltarea impetuoasă Este necesar să se aplice şi rea raporturilor cu toate na
vutiilor şi frumuseţilor natu funcţii sau munci de răspun frîului, a oricăror vicii morale societăţii socialiste multilate socială se înfăptuieşte cu con a forţelor de producţie pe în în viitor politica partidului şi ţiunile socialiste. Sustinînd
rale ale patriei, să lupte ho- dere încredinţate de societate. rare degradează şi înjosesc ral dezvoltate, a premiselor secvenţă deplina egalitate în treg teritoriul tării, înfăptui statului de repartizare raţio formarea statelor nationale şi
tărît - Împotriva degradării me 25. Comuniştii trebuie să fiinja umană. pentru trecerea spre comunism. drepturi între oamenii muncii rea industrializării, transfor nală a forţelor de producţie, realizarea unităţii lor, parti
diului ambiant. militeze ca în fiecare colectiv 34. Comunistul, indiferent de In acest scop, Conferinţa fără deosebire de naţionali marea socialistă şi moderni de înflorire multilaterală a dul, poporul nostru vor acorda
0
16. Munca ' este o datorie să se instaureze un climat poziţia pe care o ocupă în Naţională a Partidului Comu tate. zarea agriculturii, crearea u- tuturor judeţelor tării — te întregul lor sprijin popoare
fundamentală, de onoare, a propice promovării oamenilor societate, trebuie să fie mo nist Român hotărăşte ca a- In abordarea problemei na nei puternice baze economice melie trainică a unei -reale e- lor care au păşit pe calea dez
fiecărui membru al Partidului exclusiv după aportul propriu dest, simplu, să combată ln- ceste norme de viată şi mun tionale, Partidul Comunist Ro în toate regiunile, participa galităti în drepturi pentru toţi voltării independente, care
Comunist Român, a tineretu la progresul societăţii, com- gîmfarea, aroganta, dispreţul că, de comportare a comunis mân a pornit de la realitatea rea tuturor oamenilor mun oamenii muncii ¡ luptă pentru apărarea şi con
lui comunist. De aceea, ei tre bătînd cu hotărîre subiectivis fată de semeni. Prestigiul to tului, de etică şi echitate so că, în decursul dezvoltării is cii la activitatea productivă, Se va acorda cea mai mare solidarea independentei na
buie să fie un exemplu de dă mul şi arbitrarul în aprecie varăşilor care îndeplinesc cialistă, să fie supuse dezba torice, pe teritoriul patriei social-politică, asigurarea con atenţie dezvoltării culturii, în- tionale, pentru dezvoltarea de
ruire şi pasiune în muncă, în rea şi promovarea cadrelor, funcţii de răspundere în par terii publice şi — pe baza noastre s-au aşezat şi alte na diţiilor care să permită tutu vătămîntului, pregătirii profe sine stătătoare a naţiunilor. In
activitatea creatoare, pentru luînd atitudine fermă împotri tid, în stat, în viata socială propunerilor şi observaţiilor ror să beneficieze din plin do sionale şi ştiinţifice a tuturor acest fel, Partidul Comunist
ţionalităţi — maghiari, ger
făurirea valorilor materiale şi va favoritismului şi nepotis în general, trebuie să se ba membrilor de partid, ale ute mani, sir-bi şi alţii. Muncind binefacerile socialismului. oamenilor muncii, fără deose Român îşi va îndeplini în ţnod
spirituale ale societăţii. mului, a servilismului, a ori zeze pe autoritatea lor politi ciştilor, ale tuturor oamenilor şi trăind laolaltă, timp de mai Partidul Comunist Român bire de naţionalitate, pornin- activ rolul de detaşament re
17. Comuniştii trebuie să căror manifestări de carierism. că, morală şi profesională. muncii — să fie definitivate multe secole, oamenii muncii consideră că industrializarea, du-se de la faptul că toţi sînt voluţionar, antiimperialist, îşi
fie luptători intransigenţi îm 26. Fiecărui comunist îi re 35. Educaţi în spiritul inter şi prezentate spre aprobare români şi de alte naţionalităţi dezvoltarea generală a foite cetăţeni ai Republicii Socia va aduce contribuţia la lupta
potriva încălcării principiilor vine o înaltă răspundere în naţionalismului proletar, mem celui de-al Xl-lea Congres al au Snvătat să se cunoască, să lor de producţie în toate ju liste România, cu drepturi şi împotriva asupririi imperialis
socialiste ale muncii, a ori- întemeierea relaţiilor de fami brii Partidului Comunist Ro partidului. deţele şi zonele tării consti obligaţii egale ¡
se respecte şi să se pretuias- tuie premisa principală a de te, colonialiste şi néocolonia
că. Tot ce s-a făurit de-a lun plinei egalităţi în drepturi Organele şi organizaţiile de liste, pentru promovarea unor
gul secolelor pe meleagurile pentru toti oamenii muncii, partid şj de stat trebuie să a- relaţii noi între toate naţiu
locuite de români şi de cetă fără deosebire de naţionali corde atenţie şi în viitor asi nile lumii, pentru pace şi co
ţeni de altă naţionalitate este tate. gurării folosirii, conform re laborare internaţională.
rezultatul muncii lor comune. glementărilor legale, de că
Analiza poziţiilor şi acţiu tre oamenii muncii aparţinînd ★
Cu toate că în orânduirile nilor Partidului Comunist Ro Conferinţa Naţională chea
trecute clasele exploatatoare, mân în problema naţională <•- naţionalităţilor conlocuitoare mă clasa muncitoare, tărSni-
indiferent de naţionalitatea rată că, în anumite etape, au a limbii lor materne. In ace mea, intelectualitatea, pe toti
Conferinţei nationale a Partidului Comunist Român lor, au dus o politică de în fost comise şi unele greşeli. ţie însuşirii de către aceştia oamenii muncii din patria
laşi timp se va acorda aten
vrăjbire naţională, spre a-şi
9 f asigura dominaţia lor de cla Conferinţa Naţională aprecia a limbii române, pentru a li noastră — români, maghiari,
germani, sîrbi şi de alte na
ză că între cele două războa
se asigura deplinul acces la
cu privire ia înflorirea naţiunii socialiste şi !a problema să, istoria mişcărilor sociale şi ie mondiale, pe lingă atitudi activitatea economico-socială, ţionalităţi — să muncească cu
nationale oferă minunate e-
abnegaţie şi spirit de dăruire
nea justă adoptată de partid
în orice domeniu şi în ori
xemple de înfrăţire în luptă a
muncitorilor, ţăranilor, intelec împotriva măsurilor de asu ce zonă a tării, spre a putea pentru înflorirea naţiunii so
prire naţională, pentru apă
cialiste, pentru întărirea fră
beneficia în întregime de e-
naţionala In Republica Socialistă România tualilor, fără deosebire de na rarea intereselor naţionalităţi galitatea în drepturi cu toti ţiei de nezdruncinat între oa
ţionalitate, împotriva asupririi
menii muncii, fără deosebire
lor conlocuitoare şi cucerirea
ceilalţi cetăţeni ai tării .
şi
burghezo-moşie-
feudale
reşti, pentru dreptate socială egalităţii lor în drepturi, par Se va stimula creaţia ştiin de naţionalitate, în jurul par
tidul a lansat şi unele lozinci
tidului comunist, să-şi strîngă
şi naţională. Oamenii cei mai greşite cu privire la dezlipi ţifică, artistică, literară a na şi mai puternic rîndurile în
Conferinţa Naţională a Par a,cestei politici. Măsurile lua xist-leninistă potrivit căreia 2. Socialismul a deschis ca înaintaţi din rîndul românilor ţionalităţilor conlocuitoare in
tidului Comunist Român a a- te pentru creşterea armonioa naţiunea s-a constituit ca re lea ridicării naţiunii noastre şi al naţionalităţilor maghiară rea de statul român a unor te limba maternă, în strînsă uni lupta pentru făurirea societă
cordat o deosebită atenţie pro să a potenţialului economic al zultat ai unui complex proces pe o treaptă superioară de dez şi germană, al celorlalte na ritorii. Aceste lozinci, pe de tate cu dezvoltarea creaţiei ţii socialiste multilateral dez
blemei nationale şi dezvoltării tuturor judeţelor şi ridicarea istoric progresist, într-o epo voltare. Eliberîndu-se pe sine ţionalităţi, au militat cu ho plin infirmate de viată, au a- poporului român, cu viata so voltate . şi a comunismului pe
naţiunii, ţinînd seama de im zonelor rămase în urmă, pen că de intensă dezvoltare a so de sub jugul oprimării de cla tărîre împotriva politicii de a- dus mari daune unităţii for cial-politică actuală şi progre pămîntul României, pentru
portanta lor pentru edificarea tru dezvoltarea Snvătămintului, cietăţii, îndeplinind la rîndul ei să, situîndu-se în fruntea for suprire şi învrăjbire. ţelor democratice naţionale şi sul socialist al întregii ţări. sporirea rolului tării noastre
cu succes a goii orînduiri, artei şi culturii, pentru parti rolul unui puternic factor de ţelor avansate ale naţiunii in însăşi unităţii şi colaborării Indiferent de limba în care se la lupta îndreptată spre trium
pentru activitatea forţelor re ciparea tot mai intensă a oa progres şi civilizaţie în lume. lupta pentru lichidarea exploar Lupta de eliberare socială dintre oamenii muncii români manifestă, literatura şi arta ful idealurilor socialismului,
ale colaborării între popoare,
voluţionare ale epocii contem menilor muncii la opera de Analiza realităţilor contempo tării, a oricărei forme de a- şl naţională a fost ridicată la şi cei aparţinînd altor naţio trebuie să oglindească reali
porane, pentru cauza colabo construire a socialismului, au rane arată că procesul formă suprire socială şi naţională, un nivel superior de mişcarea nalităţi. tăţile noi ale patriei noastre, ale democraţiei şi păcii în
rării între popoare, a păcii şi asigurat continua înflorire a rii naţiunilor şi statelor na* clasa muncitoare a devenit ex revoluţionară, apoi de Parti- Conferinţa Naţională apre- să contribuie la apropierea şi lume.
securităţii internationale. naţiunii socialiste şi afirmarea tionale este departe de* a fi ponentul întregii naţiuni, şi-a
Conferinţa Naţională îşi în unei reale egalităţi — econo încheiat; în unele zone acest asumat răspunderea pentru
suşeşte în întregime şi aprobă mice, sociale, politice, cultu proces se află abia în prima dezvoltarea pe baze noi a u-
importul prezentat de secreta rale — între toti oamenii mun sa fază. Chiar în ţările unde nftSţii naţionale a poporului,
rul general al partidului, to cii, fără deosebire de naţiona naţiunea s-a constituit cu sute pentru înflorirea multilaterală
varăşul Nicolae Ceauşescu, dă litate. Un rol de seamă revine de ani în urmă, sentimentele a naţiunii socialiste. 1
o înaltă apreciere anali/.ei în această privinţă măsurilor naţionale, năzuinţele spre a- La baza naţiunii noastre so
marxist-leniniste pe care a- luate pentru atragerea mase părarea independentei şi su cialiste se află comunitatea de
cesta o face cu privire la dez lor la conducerea societăţii, veranităţii constituie factori interese determinată de orîn-
voltarea naţiunii socialiste, la întîlnirilor conducerii partidu primordiali ai transformărilor duirea socială nouă, întemeia Conferinţei ! ire ia politica şi
evoluţia şi rolul naţiunii în lui, ale tovarăşului Nicolae democratice şi naţionale, ai tă pe proprietatea obştească 9 V
condiţiile actuale, generalizării Ceauşescu cu oamenii muncii progresului social. asupra mijloacelor de produc
experienţei tării noastre în re — români, maghiari, germani, Istoria demonstrează că ţie, unitatea crescîndă a rîn- activitatea
zolvarea problemei naţionale. de alte naţionalităţi, dezbaterii sentimentele naţionale, dorin durilor naţiunii, a întregului
Raportul continuă şi îmbogă cu întregul popor a principale ţa de constituire şi de afir popor în jurul partidului co
ţeşte analiza Congreselor IX lor probleme ale politicii in mare a naţiunilor s-au mani munist. Are loc formarea con |» Bl ^ a jj B
şi X ale Partidului Comunist terne şi externe a tării. Pe a- festat şi continuă să se mani cepţiei unice materjalist-dia- Comunist Român
Român referitoare la naţiune ceeaşi linie se înscrie şi acti feste cu putere, că dominaţia lectice şi istorice despre lu
şi problema naţională, înar vitatea consiliilor oamenilor străină, chiar atunci cînd a me şi viată, se dezvoltă şti
mează partidul cu concluzii muncii de diferite naţionalităţi, durat multe secole, n-a schim inţa şi cultura nouă, se cris Conferinţa Naţională a perialiste; dezvoltării conti ciere politicii externe şi ac rală cu toate ţările socialis
clare privind dezvoltarea în create în ultimii ani ca o bat caracterul naţional al u- talizează o etică înaintată ca Partidului Comunist Rojnân nue a legăturilor economice, tivităţii internaţionale înfăp te s-a situat, ca şi în trecui,
perspectivă a naţiunii noastre expresie a grijii partidului nui popor, n-a putut împiedi re contribuie la formarea o- a exarninat, atît în şedinţele politice şi diplomatice cu ce tuite de Comitetul Central, în centrul politicii externe a
şi stabileşte importante sarcini pentru asigurarea condiţiilor ca formarea naţiunilor şi sta mului nou al societăţii socia plenare cît şi în cadrul lu lelalte state. de secretarul general al României. Conferinţa Naţio
pentru întărirea continuă a corespunzătoare participării telor naţionale. O vie expre liste şi comuniste. Se desfă crărilor Secţiunii de speciali România, participînd activ partidului, preşedintele Con nală constată cu satisfacţie şi
frăţiei dintre poporul român active a naţionalităţilor la în sie a forţei cu care se impu şoară procesul apropierii în tate, activitatea internaţională la viaţa internaţională, a mi siliului de Stat, tovarăşul acordă o înaltă apreciere
şi naţionalităţile conlocuitoa treaga viaţă socială şi politi ne procesul apariţiei noilor tre oraş şi sat, al dispariţiei desfăşurată de Comitetul Cen litat cu fermitate pentru o Nicolae Ceauşescu, de guver faptului că România arc rela
re, adîncirea colaborării naţi că. naţiuni o constituie amploarea treptate a claselor şi omogeni tral al partidului, de Consi politică de pace, cooperare şi nul Repubjicii Socialiste ţii bune de prietenie, colabo
unii noastre cu celelalte na Drept urmare a înfăptuirii fără precedent a luptei popoa zării şocietâtii, al ştergerii în liul de Stat şi de guvernul înţelegere între popoare, a România, pe baza principii rare şi solidaritate inlernaţio-
ţiuni socialiste, cu popoarele politicii Partidului Comunist relor din Africa, Asia şi Ame perspectivă a deosebirilor e- Republicii Socialiste România contribuit la afirmarea ten lor fundamentale şi a linii nalistă cu toate ţările socia
din ţările recent eliberate, cu Român şi pe baza succeselor rica Latină pentru eliberare sentiale dintre munca fizică în perioada de la Congresul dinţelor pozitive, de destin lor directoare stabilite de liste, păşeşte ierm, împreună
toate popoarele lumii. istorice în dezvoltarea societă naţională, pentru consolidarea şi cea intelectuală. al X-lea al P.C.R. dere şi normalizare a rapor Congresul al X-lea. cu toate statele care făuresc
ţii socialiste s-a întărit unita independenţei şi suveranită
Conferinţa Naţională consta Conferinţa Naţională apre Conferinţa Naţională con turilor interstatale pe plan In unanimitate, Conferinţa noua orînduire, pe drumul so
tă cu deosebită satisfacţie că tea clasei muncitoare, ţărăni ţii lor. ciază că dezvoltarea acestor stată că partidul şi statul au mondial. Politica externă Naţională aprobă raportul cialismului şi comunismului.
viata a demonstrat deplina jus mii, intelectualităţii, frăţia din Pe baza analizei realităţii noi trăsături nu duce însă la depus o activitate deosebit de constructivă, de pace şi cola prezentat de secretarul gene In adîncirea şi extinderea
teţe a politicii marxist-leninis- tre oamenii muncii, fără deo contemporane, Partidul Comu dispariţia naţiunii, ci determină bogată, multilaterală, consa borare, promovată de Româ ral al partidului şi îşi însu acestor relaţii, o deosebită im
te a Partidului Comunist Ro sebire de naţionalitate, tara nist Român consideră că, în ridicarea ei pe o treaptă su crată adîncirii prieteniei, a- nia socialistă, în deplină con şeşte întru totul analiza şti portantă au avut întîlnirile
mân în problema naţională şi noastră înfătişînd astăzi ima condiţii cînd procesul de for perioară, conduce la formarea lianţei şi colaborării cu toate cordanţă cu interesele naţio inţifică marxist-leninistă, cu şi schimburile de vederi la
aprobă activitatea consecven ginea familiei strîns unite a mare a statelor naţionale con unui nou tip de naţiune — ţările socialişte; întăririi so nale şi cu cerinţele generale prinsă în raport, a principa nivel înalt, îndeosebi convor
tă desfăşurată de partid şi poporului român şi naţionali tinuă să reprezinte o cerinţă naţiunea socialistă, incompara lidarităţii de luptă cu toate ale cauzei socialismului, se lelor fenomene internaţiona birile secretarului general al
guvern, de secretarul general tăţilor conlocuitoare, care esenţială pentru o importantă bil mai puternică şi mai omo partidele comuniste şi cu ce bucură de o largă apreciere le, precum şi orientarea pe partidului, preşedintele Consi
al partidului, t o v a ră ş u 1 muncesc umăr la umăr pen parte a lumii, lupta popoarelor genă decît naţiunea burgheză. lelalte partide şi organizaţii internaţională, aducînd popo care o trasează în domeniul liului de Stat, tovarăşul
Nicolae Ceauşescu, precum si tru prosperitatea patriei co împotriva dominaţiei străine, Partidul Comunist Român muncitoreşti, democratice, pro- rului român noi prieteni şi politicii externe.
de organele şi organizaţiile de mune — Republica Socialistă pentru realizarea unităţii na greşisţe ; intensificării relaţi prestigiu sporit pe toate me Nicolae Ceauşescu, cu condu
partid, organele de stat şi e- România, pentru a da viată ţionale, constituie o parte in are permanent în vedere pro ilor cu statele care au păşit ridianele. cătorii de partid şi de stat din
conomice, de organizaţiile de măreţelor idealuri ale socia tegrantă a luptei generale îm cesul legic de apropiere din pe ealea dezvoltării indepen Exprimînd voinţa partidu 1. In perioada de la Con Uniunea Sovietică, din statele
potriva imperialismului, a co
masă şi obşteşti, de instituţi lismului şi comunismului. lonialismului şi neocolonialis tre naţiuni, pe baza colaboră dente şi cu mişcările de eli lui, adeziunea întregului po gresul al X-lea al P.C.R., in socialiste europene şi din Cu-
ile de invăţămint şi cultură, 1. Partidul Comunist Ro mului, pentru progres social, rii lor egale şi liber consimţi berare naţională, cu toate por, Conferinţa Naţională, a tensificarea relaţiilor de prie
pentru traducerea în viaţă a mân porneşte de Ia teza mar- democraţie şi pace, te, perspectiva ca într-o etapă forţele revoluţionare antfim- P.C.R. acordă n înaltă apre tenie şl colaborare multilate- (Continuare în pagina a 4-a)