Page 88 - Drumul_socialismului_1972_07

(SH
4 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 456 9 MARŢI 25 IULIE 1972

(Urmore din pagina a 3-a) acest scop informarea obiecti­ nu deţine, şi nu poate deţine, relaţiile multilaterale cu noile dusă de România la îmbunătă­ şi a bazelor militare străine, pelor israeliene de pe terito­ In acelaşi timp, trebuie să
vă, corectă a opiniei publice adevărul absolut. state independente din Africa ţirea climatului politic de pe inclusiv de reducere a efecti­ riile arabe ocupate, asigura­ se întreprind# de către toate
ba, vizita oficială şi convorbi­ din fiecare ţară asupra con­ înfăptuirea cu succes a mi­ şi Asia, în intere^il poporului continent şi consideră că exis­ velor trupelor naţionale ; rea integrităţii şi suveranităţii statele acţiunii practice împo­
rile cu conducătorii de partid strucţiei socialiste şi activită­ siunii revoluţionare a parti­ român şi al popoarelor aces­ tă premisele instaurării unor — crearea condiţiilor ' cores­ fiecărpi stat din această regi­ triva propagandei de război, a
şi de stat din R.P. Chineză, ţii internaţionale desfăşurate delor comuniste cere mai tor ţări, al unităţii tuturor relaţii noi şi înfăptuirii secu­ punzătoare ca, pe măsura dez­ une, rezolvarea problemei po­ învrăjbirii între popoare.
din celelalte state socialiste de celelalte ţări. mult ca oricînd abordarea cre­ forţelor progresiste, antiimpe­ rităţii în Europa. voltării încrederi si re'nbo- pulaţiei palestiniene corespun­ România militează pentru
■le Asiei. Conferinţa Naţională ce­ atoare a realităţilor concre­ rialiste. Conferinţa Naţională îşi ex­ rărli între popoare, ,să se trea­ zător intereselor sale naţiona­ convocarea Conferinţei mon­
Conferinţa apreciază că re partidului şi guvernu­ te din propria ţară, studierea III primă satisfacţia faţă de întă­ că la lichidarea blocurilor mi­ le. diale de dezarmare, cu parti­
semnarea a noi tratate de lui să desfăşoare şi în atentă a noilor fenomene şi rirea tendinţelor pozitive de litare opuse. România îşi reafirmă poziţia ciparea tuturor statelor, care
prietenie, colaborare şi asis­ viitor o activitate stăruitoare procese din lumea contempo­ 1. Conferinţa Naţională con­ dezvoltare a colaborării, faţă România consideră că sînt în­ consecventă potrivit căreia ni­ să dezbată în mod temeinic
tenţă mutuală între România pentru dezvoltarea prieteniei rană. Sintetizînd concluziile sideră întru totul justă şi de de afirmarea curentelor realis­ trunite condiţiile pentru a se meni nu are dreptul să ridice şi să contribuie efectiv la a-
şi alte state socialiste; parti­ frăţeşti şi colaborării multila­ gîndirii şi practicii sale revo­ o deosebită valoare teoretică te, raţionale de normalizare a trece neîntîrziat la pregătirea faţă de alte state pretenţii te­ doptarea unor măsuri practice
ciparea delegaţiilor române la terale cu toate ţările socialis­ luţionare, sprijinind ceea ce şi practică analiza situaţiei raporturilor dintre statele con­ practică a conferinţei general- ritoriale pe motiv că aces­ de dezarmare, în primul rînd
congrese ale partidelor fră­ te, pe baza aplicării consec­ este confirmat de viaţă şi în- internaţionale făcută în ra­ tinentului. In acest cadru sta­ europene, cu participarea tu­ tea ar corespunde securităţii privind interzicerea şi distru­
ţeşti, la aniversări jubiliare, vente a principiilor de relaţii lâturînd ceea ce este perimat port, îşi însuşeşte aprecierea bilirea relaţiilor diplomatice turor statelor interesate. sale; securitatea reală a unui gerea armelor nucleare).
la reuniuni bi şi multilatera­ interstatale socialiste, ca te­ şi nu mai corespunde realită­ că mutaţiile care au loc în dintre România şi Republica Conferinţa Naţională subli­ stat se poate realiza nu prin Totodată, România consideră
le ; numeroasele schimburi de melie sigură a unor raporturi ţii, fiecare partid îşi aduce lumea contemporană, modifi­ Federală a Germaniei a avut niază necesitatea continuării cuceriri teritoriale, ci printr-o necesare lărgirea şi' îmbună­
delegaţii şi vizite reciproce de - trainice de unitate. contribuţia la îmbogăţirea cările petrecute în structura consecinţe favorabile, alît pe eforturilor partidului şi statu­ politică de prietenie şi păci cu tăţirea activităţii Comitetului
activişti de partid şi de stat, teoriei marxist-leniniste. raportului de forţe pe plan planul raporturilor bilaterale, lui nostru pentru transforma­ toate ţările vecine. de dezarmare de la Geneva
de reprezentanţi ai oamenilor I! 3. Conferinţa Naţională a- mondial deschid perspective cît şi asupra ansamblului rela­ rea Balcanilor într-o zonă a 9. Partidul Comunist Român în vederea elaborării unor
muncii au contribuit la o mai preciază că o caracteristică tot mai largi pentru reduce­ ţiilor intereuropene. O impor­ păcii, colaborării şi bunei, ve­ salută rezultatele rodnice ale angajamente ale statelor şi a
bună cunoaştere reciprocă, la 1. Conferinţa Naţională a- principală a mişcărilor con­ rea continuă a ariei de mani­ tantă deosebită pentru îmbu­ cinătăţi, fără arme atomice şi politicii Partidului Muncii din unor programe concrete de
măsuri, asigurîndu-se ca în­
intensificarea schimburilor de preciază că, aşa cum se sub­ temporane democratice de festare a vechii politici im­ nătăţirea climatului politic în baze militare străine, pentru Coreea şi guvernului R.P.D. treaga activitate a comitetu­
experienţă în construcţia so­ liniază în raportul prezentat masă este tendinţa spre co­ perialiste de forţă şi dictat, Europa au încheierea şi rati­ realizarea unei înţelegeri cu Coreene pentru reunificarea
cialistă, la dezvoltarea prie­ de secretarul general al laborare şi unitate de acţiu­ pentru statornicirea unor re­ ficarea tratatului dintre Uniu­ privire la principiile colabo­ paşnică a patriei, Realizarea lui să fie democratizată şi' su­
pusă unui control public efec­
teniei între partidele şi po­ P.C.R., un rol tot mai impor­ ne a diferitelor partide şi for­ laţii noi între state, bazate pe nea Republicilor Sovietice So­ rării economice, politice şi cul- înţelegerilor care deschid ca­
poarele ţărilor socialiste. tant în determinarea marilor ţe politice, pe baza unor pro-, egalitate şi respect reciproc. cialiste şi Republica Federală tural-ştiinţifice între ţările lea spre intensificarea relaţii­ tiv.
Conferinţa constată că P.C.R. transformări înnoitoare din grame comune. Înfăptuirea în In aceste condiţii se eviden­ a Germaniei, dintre Republica baUan’co. Conferinţa Naţio­ lor între Nord şi Sud, pentru 12. Conferinţa Naţională a-
nală consideră ca binevenite
preciază că transformările în­
şi guvernul român au desfă­ lumea contemporană îl au cla­ bune condiţii a transformărilor ţiază tot mai puternic posibi­ Populară Polonă şi Republica propunerile expuse în raport reunificarea paşnică şi dezvol­ noitoare ce au loc în lume fac
tarea unitară a naţiunii coree­
şurat o activitate rodnică pe sa muncitoare — forţa cea democratice, progresiste, dez­ litatea de a se evita izbucni­ Federală a Germaniei, acordul ne demonstrează încă o dată să crească tot mai mult rolul
linia dezvoltării relaţiilor de mai înaintată a societăţii —, voltarea independentă a fie­ rea unui război mondial, de a cvadripartit privind Berlinul privind trecerea la pregătirea că în etapa actuală calea tra­ Organizaţiei Naţiunilor Unite
unei întîlniri a reprezentanţi­
colaborare economică cu toa­ ţărănimea, intelectualitatea, fe­ cărei ţări reclamă colaborarea se asigura o pace trainică în occidental, acordurile interve­ lor ţărilor balcanice, precum tativelor şi contactelor cores­ şi al altor organisme interna­
te ţările socialiste, materiali­ meile, tînăra generaţie, care largă a tuturor forţelor revo­ lume. , nite şi tratativele în curs din­ punde pe deplin intereselor ţionale ca factor de stimula­
zată prin creşterea schimburi­ se afirmă cu o vigoare ne- luţionare, democratice, antiim­ Relevînd procesele pozitive tre Republica Democrată Ger­ şi la înfiinţarea unui organism fiecărei naţiuni şi că ea tre­ re a colaborării dintre ţări şi
mană şi Republica Federală a
rare să contribuie la intensi­
lor, încheierea unui important maiîntîlnită, şi, în general, perialiste din ţara respectivă. Ce au loc în viaţa internaţio­ Germaniei în vederea normali­ ficarea schimburilor şi orga­ buie promovată cu consecven­ popoare, de elaborare a nor­
număr de acorduri şi înţele­ masele largi populare de pe Intre aceste forţe, partidele nală, P.C.R. are în vedere, zării relaţiilor dintre cele două nizarea cooperării economice ţă în soluţionarea tuturor pro­ melor care să guverneze rela­
geri, crearea de comisii inter- toate continentele. comuniste reprezintă deta­ totodată, că în diferite ţări state germane pe baza dreptu­ între aceste ţări. blemelor litigioase. ţiile interstatale şi de asigura­
guvernamentale de colaborare In cadrul acestor uriaşe şamentele cele mai active ale acţionează forţe care se opun lui internaţional. 7. Conferinţa Naţională re­ 10. Conferinţa consideră im­ re a transpunerii în viaţă a
economică şi tehnico-ştiinţi- mişcări populare se eviden­ luptei pentru independenţă cursului spre destindere, a- România se pronunţă cu afirmă solidaritatea militantă perios necesară unirea tuturor acestor norme. Conferinţa îşi
fică, adîncirea cooperării şi ţiază activitatea partidelor co­ naţională, pentru progres eco- propierii şi colaborării între fermitate pentru recunoaşterea şi sprijinul deplin al poporu­ forţelor progresiste ale con­ însuşeşte Şi susţine propune­
specializării în producţie şi muniste şi muncitoreşti, care nomico-social; orice acţiune state, că în lume persistă pro­ Republicii Democrate Germane lui român faţă de lunta justă temporaneităţii pentru a im­ rile preconizate de raport în
prin alte forme de colaborare. în multe ţări joacă un rol de sau măsură de natură să-i în­ bleme arzătoare, spinoase, fo­ de către toate statele, pentru a eroicului popor vietnamez. pune lichidarea oricăror for­ vederea îmbunătăţirii activi­
România îşi aduce contri­ seamă în viaţa politică naţio­ depărteze pe comunişti nu care de conflicte şi război. admiterea ambelor state ger­ Lupta poporului vietnamez de­ me de dominaţie colonialistă, tăţii O.N.U. şi a organisme­
buţia activă la extinderea şi nală. poate fi decît contrară intere­ Tocmai de aceea popoarele, mane în Organizaţia Naţiuni- monstrează că nici o forţă din a politicii de apartheid şi dis­ lor sale.
adîncirea colaborării şi coo­ Conferinţa coâstată cu sa­ selor fundamentale ale popoa­ forţele sociale înaintate de , lor Unite şi în celelalte orga­ lume nu "nete ţpoee"irbea un criminare rasială, pentru afir­
perării în cadrul C.A.E.R., pe tisfacţie că Partidul Comunist relor acestor ţări. pretutindeni trebuie să con­ nisme internaţionale. popor hotărît să facă orice sa­ marea dreptului fiecărui popor ★
In condiţiile actuale o im­
baza respectării principiilor Român îşi îndeplineşte cu tinue lupta cu neabătută fer­ Conferinţa îşi însuşeşte pro­ crificiu pentru apărarea fiinţei la viaţă liberă, demnă şi civi­ Conferinţa Naţională însăr­
prevăzute în statutul acestuia. consecventă rolul de detaşa­ portanţă deosebită au întărirea mitate, principialitate şi con­ punerile prezentate în raport naţionale, a libertăţii şi dem­ lizată. România a sprijinit şi cinează Comitetul Central, or­
Conferinţa apreciază că în­ ment activ al marelui front în fiecare ţară a unităţii de secvenţă pentru abolirea de­ în vederea creării unui sistem nităţii sale. Războiul îndelun­ va sprijini în mod hotărît lup­ ganele şi organizaţiile de par­
acţiune a clasei muncitoare,
făptuirea prevederilor cuprinse mondial revoluţionar, antiim- colaborarea strînsă între comu­ finitivă a politicii imperialis­ durabil de pace şi securitate gat dus împotriva intervenţi­ ta anticolonialistă a popoare­ tid să desfăşoare în continua­
în Programul complex adop­ perialist şi îşi dezvoltă larg nişti şi socialişti. Deosebirile te de dominaţie şi dictat, pen­ în Europa şi însărcinează Co­ ei imperialiste de ponorul vi­ lor, inclusiv lupta lor cu arma re, pe baza raportului prezen­
tat de sesiunea a XXV-a a legăturile de colaborare şi de păreri în probleme funda­ tru făurirea unei lumi a egali­ mitetul Central şi guvernul să etnamez, care şî-a vărsat sîn- în mînă, pentru eliberarea na­ tat de secretarul general al
C.A.E.R. de la Bucureşti va solidaritate internaţionalistă cu mentale ale actualităţii nu pot tăţii depline între naţiuni, a acţioneze pentru : gele nu numai pentru apăra­ ţională şi socială, pentru cuce­ partidului, o intensă şi largă
contribui la adîncirea şi per­ toate partidele comuniste şi şi nu trebuie să constituie ob­ colaborării şi păcii. — precizarea principiilor şi rea patriei sale, ci şi pentru rirea şi cbnsoiidarea indepen­ activitate de explicare a te­
fecţionarea colaborării între muncitoreşti, cu toate forţele stacole de netrecut în calea 2. Conferinţa Naţională a- normelor fundamentale ale re­ dreptul tuturor popoarelor la denţei. meiurilor ştiinţifice ale poli­
ţările membre ale C.A.E.R., revoluţionare, democratice şi colaborării dintre partidele preciază că unul din fenome­ laţiilor dintre ţările europene o viată liberă şi suverană. îi 11. Conferinţa Naţională a- ticii internaţionale a partidu­
în conformitate cu princi­ antiimperialiste. Intîlnirile şi comuniste şi partidele socia­ nele pozitive cele mai impor­ şi asumarea de către fiecare conieră merite uriaşe în faţa preciază ca o necesitate vita­ lui şi statului nostru, de edu­
piile marxism-leninismului, a- contactele internaţionale ale liste sau social-democrate. tante ale actualităţii este afir­ stat a angajamentului solemn tuturor naţiunilor lumii. lă intensificarea luptei pentru care a comuniştilor şi tutu­
le internaţionalismului socia­ partidului nostru, deosebit de 4. Conferinţa Naţională dă marea tot mai largă a meto­ de a respecta aceste principii Romanţa se pronunţă pentru înfăptuirea dezarmării gene­ ror oamenilor muncii în spi­
list. P.C.R. şi guvernul ro­ numeroase în perioada conse­ o înaltă apreciere ideii expri­ dei tratativelor şi contactelor în raporturile cu toate celelal­ încetarea imediată a războiu­ rale, în primul rînd a dezar­ ritul patriotismului şi interna­
mân vor acorda şi în viitor cutivă Congresului al X-lea, mate de raport care relevă ca între state. P.C.R. consideră te ţări ale continentului ţ lui purtat de Statele Unitp ale mării nucleare, susţine an­ ţionalismului. Ataşamentul po­
o deosebită însemnătate par­ schimburile de idei şi de ex­ una din marile schimbări pe* că această tendinţă trebuie — realizarea unui acord co­ Americii în Vietnam, a bom­ samblul de acţiuni preconiza­ porului faţă de politica exter­
ticipării la diviziunea inter­ perienţă, în diferite forme şi trecute în lumea contempo­ să ia definitiv locul politicii mun, în formă juridică cores­ bardamentelor şi a celorlalte te în raport pentru : nă a Partidului Comunist Ro­
naţională socialistă a muncii, la diferite niveluri, cu un rană faptul că noi şi noi for­ de forţă şi dictat, de izolare punzătoare, privind renunţarea acţiuni militare, pentru retra­ — oprirea cursei înarmări­ mân este un permanent iz­
colaborării economice, coope­ mare număr de partide co­ te revoluţionare, tot mai mul­ şi suspiciune, fiind singura la folosirea forţei şi la ame­ gerea totală a trupelor ameri­ lor, îngheţarea şi reducerea vor de forţă al acestei politici.
rării şi specializării în produc­ muniste, cu partide socialiste te popoare se pronunţă pen­ cale raţională de normalizare ninţarea cu forţa ; cane, astfel încît poporul viet­ treptată a bugetelor militare; Conferinţa Naţională expri­
ţie cu toate ţările socialiste. şi social-democrate, cu orga^" tru calea socialistă de dezvol­ a relaţiilor între state, de so­ namez, precum şi popoarele — stabilirea unui program mă hotărîrea fermă a între­
Conferinţa Naţională reafir­ nizaţii politice de guvernă- tare. luţionare a problemelor liti­ — intensificarea schimburilor cambodgian si laoţian sK-si concret avînd ca obiectiv in- gului partid, a tuturor oame­
economice, tehnico-ştiinţifice şi
mă convingerea fermă a mînt din noile state indepen­ In deplin acord cu raportul, gioase, în concordanţă cu in­ înlăturarea restricţiilor şi dis­ poată soluţiona în mod liber ' terzicerea folosirii armelor nilor muncii — români, ma­
Partidului Comunist Român dente şi cu fronturile ^şi miş­ Conferinţa Naţională conside­ teresele tuturor popoarelor, a- criminărilor; problemele lor, fără nici un termonucleare şi a altor arme ghiari, germani şi de alte na­
potrivit căreia realizările ob­ cările de eliberare naţională, ră că trebuie să se dea mai le cauzei cooperării interna­ amestec din afară. Confe­ de distrugere în masă, înce­ ţionalităţi — de a acţiona in
ţinute de fiecare ţară socia­ numeroasele schimburi de de­ multă atenţie acestui fenomen, ţionale. — amplificarea schimburilor rinţa îşi exprimă speranţa că tarea producţiei şi lichidarea continuare pentru întărirea le­
listă pe plan intern, în dez­ legaţii între organizaţiile sin­ definirii corecte a realităţilor In acest spirit, conferinţa culturale, în domeniile sportu­ tratativele de Ia Paris vor duce stocurilor existente de ase­ găturilor de prietenie şi so­
voltarea sa economico-socială dicale, de femei, tineret, stu­ din multe ţări care se pronun­ îşi însuşeşte întru totul apre­ lui şi turismului, eliminîndu-se în cel mai scurt timp Ia o so­ menea arme ; lidaritate internaţionalistă cu
şi culturală, precum şl parti­ denţi, pe linia Frontului Uni­ ţă pentru socialism şi în care cierile din raport referitoa­ orice formă de propagare a luţie politică, corespunzător in­ — adoptarea de măsuri con­ toate statele socialiste, cu toa­
ciparea tot mai activă a fie­ tăţi Socialiste, constituie o se realizează transformări e- re la vizitele preşedintelui urii între popoare, rasismului, tereselor păcii în această zonă crete privind lichidarea baze­ te partidele comuniste şi for­
căreia la viaţa internaţională expresie elocventă a politicii conomico-sociale cu caracter S.U.A. în Republica Populară Ideologiilor antiumaniste ; şi în întreaga lume. lor militare străine şi retra­ ţele antiimperialiste, pentru
întăresc forţele, autoritatea şi profund internaţionaliste a democratic, progresist. Parti­ Chineză şi în Uniunea Repu­ — constituirea unui organism 8. România se pronunţă în gerea trupelor de pe terito­ dezvoltarea relaţiilor de cola­
permanent de colaborare a ţă­
influenţa socialismului pe plan P.C.R., reflectă faptul că parti­ dul Comunist Român conside­ blicilor Sovietice Socialiste. rilor europene; mod consecvent pentru soluţi­ riile altor state ; borare şi înţelegere eu toate
mondial. dul îmbină în mod armonios ră că în relaţiile cu aceste 3. Conferinţa Naţională con­ onarea politică a conflictului — măsuri care să ducă la naţiunile, de a contribui la re­
2. întreaga activitate desfă­ îndeplinirea sarcinilor naţio­ ţări se impune dezvoltarea u- sideră că una dintre conclu­ — adoptarea unor măsuri de din Orientul Miilociu, pe baza reducerea treptată a efective­ zolvarea problemelor care
şurată de P.C.R. şi de guver­ nale cu participarea activă la nor raporturi corespunzătoare, ziile cele mai importante ale dezangajare militară, de redu­ rezoluţiei Consiliului de Secu­ lor forţelor armate naţionale ; confruntă omenirea, în inte­
nul român pentru dezvolta­ lupta pentru progres social, de întrajutorare, în spiritul schimbărilor petrecute în ra­ cere şi retragere a trupelor ritate din noiembrie 1967, ceea — desfiinţarea blocurilor mi­ resul păcii şi progresului în
rea colaborării cu ţările so­ împotriva imperialismului, co­ principiilor noi de relaţii din­ portul de forţe pe plan mon­ aflate pe teritoriile altor state ce presupune retragerea tru­ litare. lume.
cialiste se înscrie în orienta­ lonialismului şi neocolonialis- tre state. dial este necesitatea de a se
rea generală definită de Con­ mului, pentru pace şi colabo­ asigura participarea tuturor
gresul al X-lea de a se face rare între popoare. 5. Conferinţa Naţională îşi statelor, fără deosebire de
totul pentru depăşirea diver­ 2.-Avînd • convingerea că însuşeşte întru totul înalta a- mărime, forţă sau potenţial, la MODIFICAREA UNOR PREVEDERI
genţelor existente între ţările dezvoltarea relaţiilor de cola­ preciere exprimată de liotărî- soluţionarea marilor probleme
socialiste, pentru întărirea. c.Qr borare între toate partidele rea plenarei C.C. al P.C.R. din ale contemporaneităţii. Nici
laborăril şi unităţii lor, pe comuniste şi muncitoreşti re­ 18 aprilie 1972 cu privire la una din aceste probleme nu
baza principiilor marxist-leni- prezintă principalul imperativ vizita tovarăşului Nicolae îşi poate găsi o soluţionare ALE STATUTULUI PARTIDULUI COMUNIST RUMÂN
niste ale raporturilor intersta­ al internaţionalismului prole­ Ceauşescu în opt ţări africa­ justă, echitabilă şi trainică fă­
tale. întărirea unităţii, a re­ tar, cerinţa esenţială pentru ne. Prin activitatea desfăşura­ ră participarea tuturor state­
laţiilor de colaborare şi prie­ crearea frontului unic antiim- tă, prin poziţiile susţinute, ca lor interesate. Ţările care au
tenie trainică, tovărăşească perialist, Conferinţa Naţională şi prin rezultatele sale, aceas­ păşit pe calea dezvoltării in­ Delegaţii la Conferinţa Na­ gătire politico-ideologică şi repartizarea judicioasă a ca­ P.C.R. din 10—11 februarie
tă vizită este o expresie e-
între toate statele socialiste, a P.C.R. apreciază că este ne­ dependente, statele mici şi ţională a Partidului Comunist profesională, cu prestigiu şi drelor în funcţie de capacita­ 1971 privind reducerea cuan­
ţlnînd seama de condiţiile cesar 'să se acţioneze cu fermi­ locventă a politicii partidului mijlocii sînt interesate să ac­ Român, dînd o înaltă preţuire autoritate în rîndul maselor, tea şi competenţa acestora, tumului cotizaţiei de partid şi
specifice de dezvoltare ale tate pentru realizarea unei u- de întărire şi dezvoltare con­ ţioneze şi mai unit spre a e- tezelor de o excepţională va­ adunările şi conferinţele or­ tmbinind tot mal Strins acti­ simplificarea calculelor la în­
tinuă a colaborării şi co­
fiecăruia, constituie după con­ nităţi noi, care să pornească operării multilaterale din­ xercita un rol sporit în viaţa loare teoretică şi practică pri­ ganizaţiilor de partid vor dis­ vitatea de partid cu-cea de casarea acesteia, articolul 57
vingerea P.C.R. sarcina esen­ de la concepţia marxist-leni- tre România şi statele a- internaţională. vind rolul partidului în etapa cuta şi propune candidaturi stat în raport cu cerinţele so­ din statut urmează a avea ur­
ţială, de a cărei îndeplinire nistă şi să se bazeze pe prin­ fricane, dintre Partidul Co­ 4. Conferinţa Naţională a actuală, cuprinse în raportul pentru organele de partid cietăţii ; în repartizarea ca­ mătoarea formulare:
depinde creşterea continuă a cipiile deplinei egalităţi între munist Român şi partidele de P.C.R. îşi însuşeşte concluzia prezentat de tovarăşul Nicolae imediat superioare; propune­ drelor se va avea în vedere Cotizaţiile lunare pentru
rolului socialismului în lume. toate partidele, neamestecului guvernâmînt din noile state in­ raportului că în actualele con­ Ceauşescu, secretarul general rile de candidaturi prezentate principiul rotaţiei cadrelor în membrii de partid se stabi­
Conferinţa Naţională îşi în­ în treburile interne, pe res­ dependente, se înscrie ca un diţii a devenit imperios nece­ al partidului, sînt unanimi în în conferinţele de partid vor munci de partid şi de stat, lesc, pe baza salariului tari­
suşeşte în întregime punctul pectarea independenţei fiecă­ moment de excepţională în­ sară realizarea unei înţelegeri aprecierea că măsurile între­ fi supuse în prealabil discu­ astfel încît acestea să dobîn- far, în felul următor :
de vedere exprimat în raport rui partid, a dreptului său de semnătate pe plan bilateral şi cu caracter universal ca an­ prinse pe linia perfecţionării ţiei şi consultării adunării ge­ dească o experienţă multila­ Cei cu un salariu tarifar:
cu privire la necesitatea de a a-şi elabora de sine stătător reprezintă o contribuţie de gajament comun al statelor activităţii de partid, de stat şi nerale a organizaţiei de par­ terală, să poată înţelege şi — pînă la 1 500 lei plătesc
său ca declaraţii separate -
se ajunge, de comun acord politica internă şi internaţio­ seamă pe planul general al economice, a lărgirii democra­ tid din întreprinderea, institu­ soluţiona tot mai eficient pro­ 0,50 la sută ;
cu celelalte ţări socialiste, la nală. întăririi unităţii dintre mişca­ prin care: ţiei interne, atragerii efective ţia, unitatea agricolă tn care blemele complexe ce le ridi­ — de la 1 501 lei la 2 000
— să fie recunoscut şi sta­
precizarea cit mai amănunţi­ Dată fiind marea diversita­ rea comunistă şi mişcările de tornicit principiul că nici o a activului de partid, a tutu­ îşi desfăşoară activitatea cei că viaţa socială, conducerea lei plătesc 0,75 la sută;
tă a ' principiilor şi normelor te de condiţii în care acţio­ eliberare naţională. problemă care interesează di­ ror comuniştilor la elaborarea în cauză. ştiinţifică a societăţii; în — de la 2 001 lei la 2 500
care trebuie să guverneze re­ nează în prezent partidele co­ feritele state, nu poate fi re­ şi înfăptuirea politicii parti­ 2. După cum au relevat nu­ funcţie de nevoi, cadrele pot lei plătesc 1 la sută;
laţiile de tip nou dintre toate muniste, este ó cerinţă obiec­ 6. Conferinţa Naţională sa­ glementată decît cu participa­ dului impun îmbunătăţirea meroşi participanţi Ia dezba­ îndeplini simultan funcţii de — de la 2 501 lei la 3 500
ţările socialiste, ca prototip tivă ca fiecare dintre ele, că- lută cu stisfacţie tendinţele rea directă şi cu respectarea unor prevederi ale Statutului teri, în condiţiile actuale se conducere atît în cadrul par­ lei plătesc 1,50 la sută ;
al raporturilor viitoare din­ lăuzindu-se de atotbiruitoarea înnoitoare ce se manifestă în intereselor tuturor celor în ca­ Partidului Comunist Român, impune îmbinarea tot mai tidului cît şi al statului. — peste 3 500 lei plătesc 2
viaţa social-politică a ţărilor
tre toate statele lumii. învăţătură marxist-leninstă, de uză ; astfel încît acesta să reflecte strînsă a muncii de partid şi 3. Ţinînd seama că necesi­ Ia sută.
Conferinţa Naţională a P.C.R. legităţile universal valabile, Americii Latine, ridicarea tot — să fie statuat că orice în­ cît mai fidel atît noile reali­ de stat, stabilirea unor norme tăţile muncii de conducere în Pentru cei care nu sînt re­
subliniază că, în opoziţie cu să le aplice în mod creator mai hotărîtă a multora din călcare a principiilor care tre­ tăţi cît şi direcţiile de dezvol­ precise care să asigure utili­ etapa actuală au determinat tribuiţi pe baza salariului ta­
situaţia din orînduirea capita­ la condiţiile concrete ale ţării aceste ţări pentru preluarea buie să cîrmuiască relaţiile in­ tare a activităţii organelor şi zarea cît mai raţională şi efi­ constituirea de organisme cu rifar — ţărani, oameni de li­
listă, relaţiile dintre ţările so­ respective, ale fiecărei etape, în propriile mîini a resurse­ ternaţionale, orice amesţec în organizaţiilor de partid. cientă a fondului de cadre, caracter dublu — de partid şi teratură şi artă, lucrători din
lor lor naţionale, pentru întă­
cialiste trebuie să lichideze stabilind căile revoluţiei şi rirea independenţei politice şi treburile altor state vor fi con­ 1. In vederea dezvoltării îmbogăţirea continuă a cunoş­ de stat —, că acestea repre­ unităţile cooperaţiei meşteşu­
cu desăvîrsire orice inegali­ construcţiei socialiste cele siderate acte împotriva păcii, continue a democraţiei inter­ tinţelor lor, astfel încît socie­ zintă un cadru adecvat pentru găreşti şi alţii — cotele de
tăţi şi asuprire naţională, să mai potrivite particularităţilor economice, pentru afirmarea atentate la cauza colaborării ne de partid, a creşterii rolu­ tatea să dispună de conducă­ realizarea unei anumite împle­ mai sus se vor aplica la ve­
se întemeieze pe: deplina e- naţipnale, specifice. In condi­ de sine stătătoare pe arena internaţionale ; lui masei comuniştilor în pro­ tori cu o pregătire amplă, tiri a activităţii partidului şi niturile de bază realizate.
galitate în drepturi, respecta­ ţiile puternicului avînt al mondială şi promovarea unei — să fie precizată ferm ne­ movarea cadrelor în organele multilaterală, cu un larg ori­ statului pentru evitarea para­ ★
rea independenţei şi suverani­ luptei revoluţionare, creşterii politici corespunzătoare inte­ cesitatea respectării dreptului alese ale partidului, a spori­ zont politico-ideologic şi pro­ lelismelor şi suprapunerilor se Conferinţa îşi exprimă con­
tăţii naţionale, neamestec în şi maturizării partidelor co­ reselor popoarelor lor şi cau­ sacru al tuturor ţărilor la exis­ rii răspunderii membrilor or­ fesional, cu o concepţie mo­ propune statuarea posibilită­ vingerea că modificările adu­
treburile interne, avantaj re­ muniste, ale perspectivei ca zei generale a colaborării in­ tenţă liberă, precum şi dreptul ganelor de partid în faţa or­ dernă asupra muncii pe care ţii constituirii de asemenea se Statutului Partidului Comu­
ciproc, întrajutorare tovără­ noi şi noi ţări să treacă pe ternaţionale. Conferinţa expri­ lor legitim de a se apăra cu ganizaţiilor din care fac par­ o prestează. organisme. nist Român corespund pe de­
şească şi solidaritate interna- calea socialismului, nu mai mă deplina aprobare faţă de toate mijloacele, inclusiv cele te şi întăririi legăturilor din­ Pornind de la aceste reali­ In acest sens, în capitolul plin actualului stadiu de dez­
activitatea desfăşurată în a-
ţionalistă — expresia faptului este posibilă existenţa unui ceşti ani de Partidul Comunist militare, împotriva oricărui a- tre organele conducătoare ■ şi tăţi, precum şi de la expe­ IV al statutului se introduce voltare, a societăţii noastre,
că în ţările socialiste poporul, centru conducător în mişca­ Român şi de guvernul român tentat la adresa suveranităţii masa membrilor de partid, ar­ rienţa pozitivă a cumulării de un nou articol, în următoarea creează condiţii pentru îmbu­
în frunte cu clasa muncitoare, rea comunistă internaţională. pentru continua dezvoltare a şi independenţei lor naţionale; ticolul 13 din statut se com­ către aceeaşi persoană a unor redactare : nătăţirea activităţii organelor
a doborit dominaţia claselor Conferinţa Naţională pune relaţiilor cu ţările Americii — toate ţările să declare cJi pletează după cum urmează: funcţii pe linie de partid şi de ART. 26. Comitetul Central şi organizaţiilor de partid,
exploatatoare, a cucerit pute­ în faţa partidului sarcina de Latine şi cere ca această o- vor renunţa la folosirea torţei ART. 13, paragraful b. Pen­ stat, se consideră necesar in­ organizează, atunci cînd se pentru participarea şi mai ac-t
rea de stat şi a devenit stă- a acorda în continuare o im­ rientare să fie continuată cu şi la ameninţarea cu forţa îm­ tru a asigura alegerea în or­ cluderea în capitolul IIII al consideră necesar, organe de tivă a cadrelor de partid şi de
pînul unic al propriilor des­ portanţă deosebită strictei a- consecvenţă şi în viitor. potriva altor state ; ganele de conducere ale par­ Statutului P.C.R. a unui nou partid şi de stat pe diferite stat, a tuturor comuniştilor la
tine. Solidaritatea şi colaboj plicări a principiilor de bază — puterile posesoare de ar­ tidului a celor mai buni co­ articol formulat astfel: domenii de activitate. elaborarea şi înfăptuirea poli­
rarea frăţească trebuie să ale relaţiilor dintre partide, 7. Partidul Comunist Român me nucleare să-şi ajsume obli­ ART. 17. Organele şi orga­ 4. Corespunzător măsurilor ticii partidului şi stalului nos­
se reflecte în intensificarea cu convingerea că numai pe consideră că una din cele mai gaţia că nu vor recurge la a- munişti, cu o temeinică pre- nizaţiile de partid vor asigura stabilite de Plenara C. C. al tru.
schimbului de experienţă, ca această cale pot fi depăşite importante probleme ale epo­ ceste arme sau la ameninţarea
şi în sprijinul reciproc acor­ dificultăţile actuale din mişca­ cii actuale este lichidarea fe­ cu utilizarea lor faţă de ni­
dat în construcţia noii orîn- rea comunistă, că numai pe a- nomenului de subdezvoltare meni şi în nici o împrejurare.
duiri sociale, să ducă la ex­ ceastă bază se poate clădi o economică a ţărilor. Pentru 5. In spiritul principiilor co­ 20,20 Festivalul naţional de mu­
zică uşoară 1972. Concurs
tinderea continuă a schimbu­ unitate nouă între toate parti­ progresul întregii umanităţi, existenţei paşnice, România va de creaţie. Transmisiune
rilor economice, la realizarea dele comuniste şi muncitoreşti. pentru viitorul şi pacea ome­ acţiona şi în viitor pentru dez­ • CINEMA• RADIO « TELEVIZIUNE » directă de la Constanţa;
unei largi cooperări în pro­ nirii sînt necesare acţiuni voltarea colaborării sale eco­ 21,15 Fotbal: Meci in cadrul
sferturilor de finală ale
ducţie, la asigurarea unei ba­ Unitatea trainică a mişcării consecvente îndreptate spre nomice, politice, culturale şi campionatului european u-
ze puternice pentru creşterea comuniste depinde totodată de acest obiectiv, ceea ce presu­ tehnico-ştiinţifice cu toate sta­ DEVA: Taina Sofiei Gruşko 10.00 Buletin de ştiri; 10,05 Cu 23,20 Concert de seară; 24,00 niversitar. Transmisiune di­
(„Patria“); Intiinire cu o necu­
ointecul şi jocul pc meleaguri
în ritm înalt şi diversificarea unitatea şi forţa fiecărui pune eforturi proprii intense tele lumii, fără deosebire de noscută („Arta“); SIMERIA: olteneşti; 10,30 Start la inter­ Buletin de ştiri; 0,03—6,00 Estra­ rectă de Ia Constanţa (re­
priza a Il-a);
economiei fiecărei ţări socia­ partid. Dezvoltînd .colaborarea, din partea fiecărui popor pen­ orînduire socială. Locotenentul Bullitt („Mure­ secţie ; 10,45 Arii din operete ; da nocturnă. 22,00 „Concert în haine de lu­
liste în parte, la valorificarea partidele comuniste au dato­ tru folosirea cît mai eficien­ Conferinţa Naţională reafir­ şul“); HUNEDOARA: Olesia 11.00 Buletin de ştiri; 11,05 For­ cru“. Un film de Petre
(„Siderurgistul“); Meridianul ze­
superioară a resurselor mate­ ria internaţionalistă de a nu tă a potenţialului naţional, mă că relaţiile României cu ro („Constructorul“); Cea mai maţiile Korni şi Les Gammas; Sava Băleanu şl N. C.
11,25 Fantezia română pe o te­
Munteanu;
riale şi umane, la egalizarea întreprinde nimic de natură să material şi uman; extinderea toate statele se vor întemeia frumoasă soţie („Arta“); CA- mă populară de Iacob Mureşia- 9.00 Deschiderea emisiunii. Te­ 22,30 24 de ore.
lex;
nivelurilor de dezvoltare eco­ dăuneze unităţii şi coeziunii colaborării între statele în în mod neabătut pe principiile LAN: Vinovatul esle In casă nu; 11,30 Portativul veseliei: 9,05 Melodii şi jocuri populare
(„11 Iunie“); TELIUC: Renega­
nomică ale tuturor ţărilor so­ altor partide frăţeşti, forţei curs de dezvoltare; adîncirea deplinei egalităţi în drepturi, ta („Minerul“); PETROŞANI : muzică uşoară; 12,00 Discul zi­ româneşti (reluare);
lei: Mina; 12,15 Recital de ope­
9,20 Căminul (reluare);
cialiste, ca factori de prim or­ lor organizatorice şi de mobi­ colaborării cu alte state — în respectului independenţei şi su­ Adio, d-le Cliips — seriile I-II ră; 12,30 Intilnire cu melodia 10.00 Curs de limba engleză.
lizare a maselor largi popu­
(„7 Noiembrie“); Tntă de du­
din ai unităţii. lare din propria lor ţară. primul rînd a cooperării mul­ veranităţii naţionale, neames­ minică („Republica“); LUPENI: populară şi interpretul preferat; Lecţia a 5-a; VREMEA
tilaterale cu ţările socialiste
13.00 Radiojurnal; 13,15 Avan­
Conferinţa Naţională rea­ — inclusiv colaborarea cu tecului în treburile interne, a- Ancheta dd la hotelul Excelsior premieră cotidiană; 13,30 Esti­ 10.30 Oamenii care aduc ploaia
firmă poziţia constantă a Avînd în vedere condiţiile statele capitaliste dezvoltate. vantajului reciproc, nerecurge- („Cultural“); Nu te întoarce vală — muzică de prlnz; .14,00 10.50 — film T.V. (reluare); PENTRU 24 DE ORE
Film serial: Salut Germain.
Compozitorul săptâmlnii: Piotr
(„Muncitoresc“); LONEA: B. D.
P.C.R. că în orice probleme deosebite, de o mare diversi­ Este imperios necesar ca la baza rii la forţă sau Ia ameninţarea la munte şi la mare („Mine­ Ilici Ceaikovski; 14.35 Codrule Vremelnic om al Gestapou­
Vremea va fi frumoasă şi căl­
în care apar deosebiri de pă­ tate în care îşi desfăşoară ac­ tuturor acestor relaţii să fie cu folosirea forţei. Înfăptuirea rul“); PETRILA: 12 oameni fu­ cti frunza verde; 15,00 Buletin lui (reluare); duroasă, cu cerul variabil ziua
reri între ţările socialiste tre­ tivitatea fiecare partid, pot să aşezate principiile unanim re­ strictă a acestor principii de rioşi („Muncitoresc“); VULCAN: de ştiri; 15,05 Radiosimpozion ; 11,25 Seleeţiuni din emisiunea şi mai mult senin noaptea. Cu
duminicală"
„Promenada
buie să se acţioneze prin con­ apară deosebiri de păreri sau cunoscute ale dreptului inter­ către toate statele ar reprezen­ Trenul („Muncitoresc“); ORAŞ- 15,20 Seleeţiuni din opereta (reluare): totul izolat se vor semnala a-
TIE: Osccola („Patria“); Hugo
„Soarele Londrei“; 15,40 Muzică
sultări si tratative, pentru gă­ chiar divergenţe. Partidul Co­ naţional, manifestîndu-se grija ta garanţia sigură a aşezării şi .Tosefina („Flacăra“); HA­ de estradă; 16,00 Radiojurnal ; 12.00 Telejurnal; verse de ploaie, însoţite de des­
cărcări electrice. Vintul va su­
17.30
Deschiderea emisiunii de
sirea căilor de clarificare, ne- munist Român a considerat şi stăruitoare ca sprijinul acor­ raporturilor dintre state pe ŢEG: Atunci i-am condamnat 16,15 Melodii de Enrico Fan- după-amiază. Curs de lim­ fla slab din est. Temperatura
ciotli şi Sorin Moga; 16,30 Ştiin­
admiţîndu-se ca divergenţele consideră că aceasta nu tre­ dat să ducă efectiv la crea­ baze noi, de încredere şi co­ pe toţi la moarte („Popular“); ţa la zi; 16,35 Cîntecul sâptăml- ba franceză. Lecţia a 6-a; minimă va fi cuprinsă intre 14
BRAD: Nu-mi place ziua de
să dăuneze relaţiilor dintre buie să ducă la încordare în rea unei industrii naţionale şi laborare, a salvgardării păcii luni („Steaua roşie“); GURA- nit; 16,50 Publicitate radio; 17,00 18.00 Cum vorbim; şi 18 grade, iar cea maximă in­
tre 27 şi 31 grade. Dimineaţa,
De Ia debut la marele rol.
partidele şi statele respective. relaţiile dintre partide, să a- agriculturi puternice, la creş­ şi securităţii popoarelor, BARZA: Serata („Minerul“); Antena tineretului; 17,35 Con­ 18.20 Basul Constantin Gabor; ceaţă locală.
cert de muzică populară; 18,00
Numai discuţiile tovărăşeşti, fecteze colaborarea şi solida­ terea forţelor de producţie şi 6. Conferinţa Naţională con­ ILIA: Tumul do aramă („Lumi­ Orele serii; 20,00 Tableta de 18.50 fmaglni din Cuba;
na“); GEOAGIU-BA1: Saltul.
principiale, purtate în spirit ritatea dintre ele. Calea de­ să nu fie legat sau dependent stată că desfăşurarea vieţii po­ seară; 20,05 Zece melodii pre­ 19.20 1001 de seri; PENTRU URMĂTOARELE
constructiv, de receptivitate păşirii divergenţelor, a apro­ de nici un fel de condiţionări litice din Europa, evoluţiile ferate ; 20,40 CIntece populare : 19.30 Telejurnal: DOUĂ ZILE
21.00 Revista şlagărelor; 21,25
faţă de părerile altuia şi res­ pierii punctelor de vedere o politice. pozitive petrecute în ultimii PROGRAMUL I: G,00 Muzică Moment poetic. Walt Whitman; 20.00 HotărîrUe Conferinţei Na­ Vremea va fi frumoasă şi căl­
pect reciproc, excluzînd orice constituie discuţiile de la par­ ani au confirmat justeţea şi şi actualităţi; 7,00 Radiojurnal; 21,30 Bijuterii muzicale; 22,00 ţionale a Partidului Comu­ duroasă, cu cerul variabil, mai
forme de ingerinţe, pot duce tid la partid, de la conduce­ Conferinţa Naţională pune realismul politicii României de 8,00 Sumarul presei; 9,30 Atlas Radiojurnal; 22,30 Festivalul na­ nist Român — cauză a În­ mult senin. Vint slab din est.
la apropiere şi înţelegere, re la conducere, ţinîndu-se în faţa partidului şi guvernu­ dezvoltare a colaborării cu cultural; 9,50 Muzică uşoară ; ţional de muzică uşoară — 1972; tregului popor; Temperatura se menţine ridi­
cată.
la întărirea unităţii. O deose­ seama că toate partidele sînt lui sarcina de a dezvolta în toate ţările europene. Confe­
bită însemnătate prezintă în egale în drepturi şi că nimeni continuare, pe aceste baze, rinţa apreciază contribuţia a­
Redacţia si administraţia ziarului: Deva,' str.' Dr. Petru Groza,' nr,' 35.' Telefoane nr.' 1 23 17, 7 15 85, 1 15 88 - Tiparul întreprinderea poligrafică Deva.