Page 89 - Drumul_socialismului_1972_07

ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT
Proletari din toate fările unifi-vă!

In ziua de 25 iulie a.c., la Tratatul de prietenie, cola­ executarea pazei bunurilor,
Palatul Republicii, a avut loc borare şi asistenţă mutuală în vederea apărării, întăririi
şedinţa Consiliului de Stat, între Republica Socialistă Ro­ şi dezvoltării avuţiei naţio­
f prezidată de tovarăşul Nicolae mânia şi Republica Democra­ nale ; decretul pentru modifi­
Ceauşescu, preşedintele Con­
carea Legii nr. 23/1971 pri­
tă Germană — a subliniat în
siliului de Stat. încheiere ministrul afacerilor vind apărarea secretului de
La şedinţă au participat to­ externe — corespunde prin­ stat în Republica Socialistă
varăşul Ilie Verdeţ, prim-vi- cipiilor de bază ale politicii România ; decretul pentru ra­
cepreşedinte al Consiliului externe a partidului şi statu­ tificarea Acordului între Re­
de Miniştri, miniştri şi preşe­ lui nostru, intereselor funda­ publica Socialistă România şi
dinţi ai unor comisii perma­ mentale ale poporului român, Republica Populară Democra­
nente ale Marii Adunări Na­ iar obligaţiile înscrise în el tă Coreeană, cu privire la a-
ţionale. sînt în concordanţă cu anga­ sistenţa juridică în cauzele
Prezentînd spre ratificare, jamentele asumate de ţara civile, familiale şi penale ;
în numele şi din însărcina­ noastră prin alte înţelegeri decretul pentru ratificarea
rea i Consiliului de Miniştri, internaţionale“. Convenţiei consulare între Re­
Tratatul de prietenie, cola­ Tovarăşul Mihai Dalea, pre­ publica Socialistă România şi
borare şi asistenţă mutuală şedintele Comisiei pentru po­ Republica Populară Democrată
între Republica Socialistă Ro­ litică externă a Marii Adu­ Coreeană ; decretul pentru ra­
mânia şi Republica Democra­ nări Naţionale, a prezentat tificarea Acordului cu privire
tă Germană, semnat la Bucu­ raportul comun al comisiilor la crearea sistemului Interna­
reşti la 12 mai 1972, tova­ pentru politică externă, pen­ tional şi a Organizaţiei de te­
ANUL XXIV Nr. 5 457 MIERCURI 26 IULIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI răşul Corneliu Mănescu, mi­ tru problemele de apărare şi lecomunicaţii spaţiale ..Inter-
nistrul afacerilor externe, a juridică ale Marii Adunări sputnik" încheiat la Moscova
spus : Naţionale, care au dezbătut la 15 noiembrie 1971.
„Tratatul — primul docu­ şi avizat favorabil proiectul fost, în prealabil, examinate ^
Toate decretele adoptate au
de decret pentru ratificarea
ment de acest gen încheiat
îranspunind în viaţă hotărîrile Conferinţei Naţionale între cele două state — re­ tratatului. şi avizate favorabil de comi­
Consiliul de Stat a adoptat
flectă stadiul actual al rela­
siile permanente de speciali­
ţiilor de prietenie dintre cele în unanimitate decretul pen­ tate ale Marii Adunări Naţi­
două părţi contractante, dîncl tru ratificarea Tratatului de onale.
totodată expresie hotărîrii lor prietenie, colaborare şi asis­ Consiliul de Stat a exami­
a partidului, oamenii muncii hunedoreni se angajează fa tenţă mutuală între Republi­ nat informarea privind acti­
de a adînci şi în viitor cola­
ca Socialistă România şi Re­
borarea dintre ele pe plan po­
vitatea de primire, examina­
publica Democrată Germană.
litic, economic, tehnico-ştiin-
ţific, cultural, precum şi în După ratificare a luat cu- re şi rezolvare a cererilor, re-
clamaţiilor, sesizărilor şi pro­
alte domenii. La baza acestei vîntul tovarăşul Nicolae punerilor cetăţenilor adresa­
colaborări stau principiile in­ Ceauşescu, preşedintele Con­ te Consiliului de Stat în anul
socialist,
siliului de Stat.
ternaţionalismului
eniecerea eforeurilor pinjrv oezeoeiarea In suveranităţii şi independenţei Consiliul de Stat a adoptat necesare pentru o mai justă
1971 şi a adoptat măsurile
In continuarea lucrărilor,
naţionale, egalităţii în drep­
turi şi neamestecului în tre­ următoarele decrete ! decretul şi operativă soluţionare a
acestora.
burile interne, avantajului re­ privind aprobarea stemelor Au fost rezolvate apoi
judeţelor şi municipiilor ; de­
RUM SlISflNllI A PAIRIEI, CREAREA VREI SOCIEJĂJI răşeşti. cretul privind organizarea şi unele cereri de graţiere.
ciproc şi întrajutorării tovă­
SOCIAIISIE MODERNE, A UNDI MIOR DEMN Cuvîntul tovarăşului
Nicolae Ceauşescu
Pentru folosirea integrală a
Stimaţi tovarăşi, terea de către un număr noaşterii Republicii Democra­
tot mai mare de state a Re­ te Germane şi admiterii ei în
Vă rog să-mi permiteţi să
capacită|ilor de producţie subliniez şi cu acest prilej publicii Democrate Germane, Organizaţia Naţiunilor Unite
şi în alte organisme Interna­
înţelegerile realizate între Re­
importanţa pe care o are tra­ publica Democrată Germană ţionale.
tatul dintre Republica Socia­ şi Republica Federală a Ger­ unanimitate de către Consiliul
Considerăm că ratificarea în
maniei, precum şi tratativele
listă România şi Republica
furnalistii de la Călan sint Democrată Germană. Tratatul realizarea acordului privind de Stat a Tratatului de prie­
în curs, care au drept scop
dă expresie relaţiilor de co­
mutuală dintre Republica So­
9 „Şi macaragiii sîni laborare trainică ce s-au dez­ normalizarea relaţiilor dintre tenie, colaborare şi asistenţă
n
voltat în decursul anilor în­ cele două state germane pe cialistă România şi Republica
hotăriţi să depăşească oameni harnici, pricepuţi...“ tre cele două state, între par­ baza principiilor dreptului in­ Democrată Germană consti­
ternaţional.
tidele noastre, dorinţei Româ­
tuie încă o expresie a dorinţei
Apreciem că normalizarea
niei şi Republicii Democrate
Germane de a extinde în con­ relaţiilor dintre cele două întregului nostru popor de a
dezvolta largi relaţii de co­
state germane, primirea am­
doarei, şi furnalul nr. 9.
bariera succeselor obţinute tierul furnalului nr. 9 de la crează de 22 de ani la I.C.S.H. mari capacităţi, pe autocrane, tinuare colaborarea economi­ în Organizaţia Naţiunilor U- laborare şl cooperare cu po­
Comunistul Aurel Stana lu­
In desele deplasări pe şan­
că. tehnico-ştiintilică. cultu­
belor ţări, cu drepturi egale,
A lucrat pe macarale de
Republicii
porul
Democrate
rală şi in alte domenii de ac­
ca macaragiu. Aici a învăţat
i Hunedoara, care merge cu meseria, aici s-a perfecţionat, pe excavatoare. Nu a avut tivitate. atît în interesul ce­ nite şi în alte organisme in­ Germane ; in acelaşi timp, ea
paşi repezi şi siguri spre îm­
dă expresie dorinţei şi spe­
plinire, am cunoscut mulţi aici a rămas. La ce lucrări neplăceri de pe urma meseriei lor două ţări, cit şi al cauzei ternaţionale vor avea o im­
In cinstea celui mai înalt jorum al comuniştilor, colecti­ mai importante a participat în sale. Satisfacţii, da. generale a dezvoltării colabo­ portanţă pozitivă asupra vie­ ranţei poporului nostru că a-
vul Uzinei „Victotia” Călan a obţinut succese remarcabile in oameni, fapte şi întîmplări peste două decenii de muncă — Merg de multe ori la rării între ţările Socialiste, a ţii internaţionale in direcţia cest tratat va îi o contribu­
activitatea productivă. Acestea sint, dealtfel, sintetizate în tele­ ale lor. Cineva ne spunea neîntreruptă în aceeaşi între­ plimbare cu.ifiul meu, pe stră­ unităţii lor. destinderii şi cooperării, In­ ţie de seamă la întărirea
grama adresată Conferinţei Naţionale a partidului, personal într-o discuţie: „Ar merita prindere ? zile Hunedoarei, şi simt o ma­ După cum se cunoaşte. clusiv în ce priveşte înfăptui­ prieteniei şi unităţii ţărilor
tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din care cităm : „Raportăm scris ceva şi despre macara­ re bucurie să-i spun că aici România s-a pronunţat întot­ rea securităţii pe continentul socialiste, ia cauza prieteniei
Conferinţei, că in perioada care a trecut de la Conferinţa Na­ gii. Şi ei sînt oameni harnici — Pentru mine toate au deauna în mod ferm pentru nostru. şi colaborării între toate po­
ţională a partidului din decembrie 1967 şi pinâ in prezent, şi pricepuţi j .au un aport des­ fost importante: şi furnalele DUMITRU GHEONEA recunoaşterea Republicii De­ Pornind de la aceste consi­ poarele lumii.
am realizat peste sarcinile de plan 28 800 tone fontă cenuşie tul de mare la construirea 5, 6, 7 şi 8, şi blumingul, şi mocrate Germane de către derente, România va acorda Iată de ce vă mulţumesc
şi 8 270 tone piese turnate ; productivitatea muncii a crescut furnalului. Singuri în cabinele cocseria, şi blocurile de lo­ (Continuare în pag. a 2-a) alte state. Am salutat şi sa­ şi în viitor întregul său spri­ pentru ratificarea în unanimi­
cuinţe, şi noua piaţă a Hune­
macaralelor, trebuie să fie
cu aproape 50 000 lei pe salariat, iar beneficiile suplimen­ numai ochi, să acţioneze cu lutăm succesele înregistrate jin activităţii depuse pe plan tate a acestui tratat. (Aplau­
tare reprezintă 35 milioane lei. Siderurgiştii din Călan nu vor ' rtiâlcimă precizie. De eî" de­ pe această cale — recunoaş­ internaţional în vederea recu­ ze).
precupeţi nici un efort pentru îndeplinirea obiectivelor stabi­ pinde în bună măsură munca
lite de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională a parti­ montorilor, a constructorilor". Cu planul pe 7 luni îndeplinit
dului".
Am vizitat o parte din secţiile uzinei. Peste tot este domi­ Era o idee binevenită şi, cu
nantă intensa atmosferă de lucru împletită, in scurte pauze, alt prilej, am urmărit mai F. C. ORĂŞTIE
cu competente discuţii intre muncitori. In centrul discuţiilor se mult activitatea macaragiilor, ORAŞTIE. Întrecerea chi- sarcinile de plan la zi 40 Aşezămintul de cultură,
află găsirea căilor şi mijloacelor de îndeplinire a obiective­ a acestor oameni care, de la miştilor de la Orăştie în­ tone produse din mase
lor de dezvoltare cuprinse în Raportul prezentat de secretarul mari distanţe — pe verticală sufleţită şi mai mult de is­ plastice, 37 tone pigmenţi
general al partidului. şi pe orizontală — de colegii toricele prevederi ale Con­ metalici etc.
La secţia furnale l-am intilnit pe comunistul Ion Mihuţ, cu care conlucrează, acţionea­ ferinţei Naţionale a parti­ Este important de preci­
şef de schimb. Era fericit că ultimele reparaţii curente plani­ ză calm, sigur, după semnale­ dului înregistrează noi şi zat că sporul de producţie şcoală a adulţilor
ficate la cele două furnale au fost terminate în 7 ore şi le celor de jos. Piese de mari importante succese. Colec­ înregistrat s-a obţinut cu
10 minute în loc de 12 ore, cum fuseseră planificate. Timpul dimensiuni şi greutăţi se ri­ tivul fabricii a îndeplinit cheltuieli materiale reduse.
obţinut în plus pentru producţie prin executatea operativă a dică uşor de pe sol, se rotesc cu 7 zile mai devreme pre­ Acest fapt a permis reali­
reparaţiilor însemna pentru furnalişti obţinerea a peste 300 deasupra platformelor metali­ vederile de plan pe 7 luni. zarea s,de la începutul anu­ Programul educaţional ela­ La înfăptuirea sarcinilor iz- tele de partid, pe inestimabi­
tone de fontă peste plan. Aceasta se datora, după cum ne-a ce şi aterizează lin pe locu­ Pină la finele lunii iulie lui şi pînă în prezent a pe­ borat de partid a fost şi este vorîle din lucrările Conferin­ lul program educaţional asu­
spus şeful de schimb, rapidităţii şi conştiinciozităţii cu care rile indicate. Apoi, braţele se va realiza o producţie ste 1,1 milioane lei econo­ un îndreptar preţios pentru ţei Naţionale a partidului, că­ pra căruia s-a oprit cu insis­
au executat reparaţiile lăcătuşii şi electricienii secţiei şi, tot­ uriaşe ale macaralelor se în­ marfă suplimentară în va­ mii la preţul de cost şi 2,8 toţi cei care îşi desfăşoară minul cultural, casa dc cultu­ tenţă şi Conferinţa Naţională
odată, exploatării corecte a furnalelor. dreaptă spre alte piese. Ma­ loare de peste 8 milioane milioane lei beneficii su­ activitatea pe nobilul, dar di­ ră, clubul muncitoresc, toate a partidului. A contribui la
- Noi am intimpinat Conferinţa Naţională a partidului caragiii, singuri în cabinele lei. Au fost obţinute pesto plimentare. ficilul tărîm al culturii. Esen­ aşezămintele pot aduce o con­ transformarea gîndirii oame­
realizind de la inceputul anului şi pînâ în prezent 1 275 tone lor, sint „numai ochi“... ţa sa este foarte clară pentru tribuţie substanţială, declan- nilor, a conştiinţei acestora
fontă in plus faţă de prevederi. întreaga cantitate de fontă orice activist cultural : de a şînd o participare în masă a înseamnă a cunoaşte dinami­
peste plan a fost obţinută cu cocs economisit. S-au eviden­ contribui eficient la formarea oamenilor de toate vîrstele la ca etapei pe care o par­
ţiat in această activitate losif Popa, Zaharia Ştefânescu, Vaier şi dezvoltarea conştiinţei so­ manifestările organizate. Aşe­ curgem, problemele complexe
IHuzoni, Simion Stănculea, Petru Mardan şi mulţi alţi furna­ cialiste, a înfăptui o educaţie zămintelor culturale le revine cu care se confruntă omul de
lişti. La S.M.A. Deva multilaterală, a lărgi orizon­ misiunea ca, pornind de la in­ azi şi de mîine, pe cele mai
- Ce idei aţi reţinut din amplul Raport prezentat de se- turile de cunoaştere, de cul­ teresele generale ale societă­ diverse planuri, a înţelege
cretcrul general al partidului la Conferinţă ? tură. ţii şi mai ales de la cunoaşte­ preocupările beneficiarilor ac­
- In Raport se arată că este necesar să se acţioneze cu ;________________________ A contribui la procesul de rea necesităţilor cetăţenilor, tului cultural, dovedind re­
mai multă fermitate pentru folosirea intensivă a capacităţilor educare a omului înseamnă a să le ofere o multitudine de ceptivitate şi operativitate, e-
de producţie. La noi, indicele de utilizare este în prezent mai | O 200 000 lei peste orienta activitatea aşezăminte­ activităţi, sporindu-le volumul vitînd formalismul, spiritul
mare cu peste 20 la sută faţă de cel proiectat. Este o creş­ lor de cultură spre „o dezvol­ cunoştinţelor şi al deprinderi­
tere frumoasă, pe care am obţinut-o prin organizarea unei planul producţiei glo- tare multilaterală a individu­ lor, dezvoltîndu-le capacitatea PETRU STOICAN
exploatări mai corespunzătoare a agregatelor, prin atingerea } lui în vederea integrării lui de a aplica în mod creator
unor parametri tehnologici mai buni. Aceasta ne arată că bale O 150 000 lei eco- | sociale ca o personalitate cunoştinţele primite. preşedintele Comitetului
avem rezerve importante şi pe viitor trebuie să mărim indi­ creatoare, capabilă să se for­ Pentru a înfăptui un astfel judeţean de cultură
cele de utilizare al furnalelor. In acest sens, organizaţia noas­ : nomii de combustibil meze pe sine şi să intervină de deziderat, activiştii cultu­ şi educaţie socialistă
tră de partid, toţi furnaliştii sîntem hotăriţi să luăm toate mă­ activ în dezvoltarea şi ţn pro­ rali trebuie să-şi jaloneze în­
surile pentru obţinerea unei producţii de fontă sporită şi efi­ gresul societăţii“. treaga activitate pe documen- (Continuare în pag. a 3-a) |
cientă, pentru a ne spori contribuţia la accelerarea procesu­ i Mecanizatorii, mecanicii
lui dezvoltării şi infloririi patriei noastre. I de întreţinere precum şi
ţ ceilalţi salariaţi de la S.M.A.
MARIN NEGOIJĂ bfWW'î ? *' :*Vv ;•>: >:•:? ,«15»
r
1
i Deva şi-au îndeplinit anga­
jamentul pe care şl l-au a . u
i luat în cinstea Conferinţei Nici o zi pierdută
; Naţionale a partidului — -
; ne-a relatat tovarăşul Aurel
Producţie suplimentară de Chirilă, directorul unităţii.
; Astfel planul producţiei glo- nici un bob
construcţii-montaj ; bale pe 7 luni a fost depă­
şit cu 200 000 lei. Concomi­
DEVA. Insufleţitoarea în­ aproape 3 milioane lei de- tent, S. M. A. Deva a
trecere a colectivului între­ cît prevederile de plan. De înregistrat şi economii de
prinderii de construcţii fo­ remarcat că numai In a- materii prime şi materiale Activitate susţinută pentru
restiere Deva, pentru cin­ ceastă lună planul de pro­ în valoare de 334 000 lei.
stirea Conferinţei Naţionale ducţie s-a depăşit cu a- j din care aproape 150 000 lei
a partidului cu rezultate de proape 4,5 Ia sută. j reprezintă combustibil eco-
valoare în realizarea exem­ Accelerarea ritmurilor de ; nomisit. De menţionat este strîngerea recol ei
plară a investiţiilor, se con­ lucru şi depăşirile acumu­ i că cheltuielile pe mia de
cretizează în succese de late au determinat realiza­ Iei s-au redus cu aproape
seamă Folosind judicios rea a 61,5 la sută din pla­ ; 250 lei. Un aport deosebit la
maşinile şi utilajele din do­ nul anual de producţie, ; obţinerea acestor realizări
tare, forţa de muncă şi tim­ creîndu-se astfel posibilităţi • In cooperativele agricole de producţie In cele două cooperative
pul de lucru, colectivul pentru scurtarea duratelor In zilele fierbinţi ale Conferinţei Naţionale a partidului, de j şi l-au adus colectivele Zam, Sălciva, Bretea Mureşană, llia, Şoimuş, din comuna Zam, ne spunea
%
I.C.F. Deva a realizat, de la de execuţie şl punerea la aici din depozitul de tuburi prerno al I.P.B. Bircea, au fost ex­ ; 'secţiilor de mecanizare din Bejan, Banpotoc şi Bîrsău s-a încheiat recolta­ Nicolae Muntean, primarul
începutul anului şi pînă a- pediate beneficiarilor doar produse de înaltă calitate. Este un i Deva, Cristur, Şoimuş şi comunei, s-a încheiat recolta­
cum, o producţie de con­ timp în funcţiune a tuturor obiectiv ce slă şi in continuare în atenţia Întregului colectiv al j Hărău. rea griului. rea griului de pe întreaga su­
tinerei, dar prestigioasei întreprinderi.
strucţii-montaj mai mare cu obiectivelor planificate. Foto: V. ONOIU • Mecanizatorii şi ţăranii cooperatori, anga­ prafaţă de 210 ha. Aceasta se
jaţi în marea întrecere, nu precupeţesc nici un datoreşte muncii depuse de
efort pentru strîngerea grabnică a recoltei. mecanizatorii I. Coleneac, I.
Călean, Ghcorghe Moţ, I.
însufleţiţi în muncă de mă­ şoară o muncă plină de entu­ Beluş şi cooperatorii A. Bu­
reţele holărîri adoptate de ziasm. Mecanizatorii şi .coo­ taş, Z. Lucaci, A. Lucaci, M.
Responsabilitate şi hărnicie în munca feroviarilor simerieni Conferinţa Naţională a parti­ peratorii desfăşoară o întrece­ Stăniş, A. Marin, A. Irimie,
dului care trasează căile şi
re susţinută pentru strîngerea
mijloacele concrete ale dez­ la timp şi fără pierderi a re­ L. Jeler, A. Fodor, V. Gaş-
voltării economico-sociale a coltei. In raidurile întreprinse par, V. Ticula, I. Cristea, V.
La fel ca toate colectivele nificative în bătălia cu-'tim­ gurat remorcarea acestora Matiş şi Ioan Bibart. Ei au gajamentul nostru de a rea­
muncitoreşti clin judeţ, uni­ pul. Iulian Drijman, Filimon cu viteza maximă prevăzută remorcat primele trenuri pe liza trenurile din programul ţării în anii care vin şi în am avut prilejul să ne con­ Gherasim ş.a.
tăţile feroviare clin comple­ Despa, Vasile Cricovean, Le- în timpii de mers. rutele Hunedoara—Simeria unei zile din fiecare lună perspectiva, hotârîri care co­ vingem de hărnicia cu care se
xul C.F.R. Simeria au trăit ontin Craciuc, Traian Josan „Greul" activităţii a reve­ şi Simeria—Teiuş, făcînd clin cu combustibil economisit a respund pe deplin năzuinţelor munceşte pe ogoare la strîn­
intens atmosfera de sărbă­ sînt numai cîţiva dintre a- nit însă mecanicilor din de­ aceste ture adevărate sim­ cunoscut un prim succes şi aspiraţiilor întregului po­ gerea recoltei. (Continuare în pag. a 3-a)
toare din zilele Conferinţei ceia care-şi însoţesc munca poul simerian, care în cin­ boluri de transporturi promp­ chiar din prima zi a Confe­ por, lucrătorii ogoarelor, mo­
Naţionale a partidului. Pano­ cu recorduri în scurtarea stea Conferinţei Naţionale a te şi eficiente. rinţei. bilizaţi de organizaţiile de
urile şi graficele întrecerii timpului de triere a vagoa­ partidului au depăşit planul — Sînt de cîţiva ani se­ Este un exemplu conclu­ partid, strîns uniţi şi animaţi tre 27 şl 32 grade. Dimineaţa,
au ilustrat sugestiv realiza­ nelor. de transport cu 7,5 la sută, cretarul organizaţiei de par­ dent de responsabilitate şi de aceleaşi sentimente pa­ VREMEA izolat ceaţă.
rea angajamentelor colecti­ Apoi mai înainte ca trenu­ reducînd in acelaşi timp tid la mecanicii din depoul competenţă profesională în triotice şi cetăţeneşti, de
velor de ceferişti, luate în rile nou formate să fi pornii consumul specific de com­ nostru — spunea tovarăşul această atmosferă vie ce în­ înaltă responsabilitate în PENTRU 24 DE ORE PENTRU URMĂTOARELE
cinstea marelui for al co­ înspre diferite colturi ale bustibil cu 0,4 la sută. Paul Erdei — dar parcă ni­ sufleţeşte colectivele de ce­ muncă, militează cu abnega­ Vremea va fi călduroasă, cu DOUĂ ZILE
Vremea se menţine căldu­
muniştilor . tării, ele au primit „certifi­ Locomotiva Diesel hidrau­ ciodată colectivul nostru ferişti simerieni în realiza­ ţie pentru traducerea în via­ cerul variabil. Izolat, in zona roasă, cu cerul variabil. Izo­
dc deal şi de munte se vor
...Triajul statici Simeria catul siguranţei" de ia lăcă­ lică C—189 a fost primită nu a muncit cu mai multă rea măreţelor sarcini trasate ţă a sarcinilor pe care parti­ semnala averse de ploaie, în­ lat? in zona de deal şi de
pulsează ritmic. Descompu­ tuşii de revizie Ioan Roman, în aceeaşi ,zi la depoul si­ rîvnâ şi cu mai multă dra­ de Conferinţa Naţională a dul le-a pus în faţa agricul­ soţite de descărcări electrice. munte se vor semnala averse
Vîntul va sufla slab pînă la
goste ca în zilele Con­ partidului. turii socialiste. de ploaie, însoţite de descăr­
potrivit, predominind din sud
cări electrice. Vintul va sufla
nerea şi compunerea trenu­ Nicolae Ironie, Aurel Rusan merian şi încredinţată unor ferinţei Naţionale. Vreau I. JURA In aceste zile, pe ogoarele şi sud-vest. Temperaturile mi­ slab pînă la potrivit din sud
rilor prilejuieşte fapte sem­ şi Aurel loja, care au asi­ comunişti destoinici i Ioan să vă dezvălui un fapt i an­ corespondent voluntar unităţilor agricole socialiste nime vor li cuprinse intre 11 şi sud-vest. Temperatura, sta­
şi 16 grade, iar maximele in­
ţionară.
din judeţul nostru se desfă­