Page 9 - Drumul_socialismului_1972_07

Proleían din íoate fările unifi-va!
âgerjpris rélâtea;

IN VEDEREA PRIMULUI diţională manifestare cul-
tural-airtistică, care a cu­
CONGRES MONDIAL prins simpozionul „Impor­
tanţa culturii Cucuteni" şi
DE STUDII OVIDIENE vernisajul a două expoziţii:
de artă populară şi arheo­
CĂLIMANEŞTI. Luni, logie. A urmat un atractiv
a avut loc la Căli- spectacol, în care artişti a-
măneşti o manifestare con­ matori din mai multe loca­
sacrată lui Ovidiu, care se lităţi au prezentat o suită
înscrie în suita de acţiuni din cele mai reprezentati­
organizate în întâmpinarea ve tradiţii şl obiceiuri spe­
primului Congres mondial cifice acestei zone folclo­
de studii ovidiene, prevă­ rice.
zut a se desfăşura în ţara
noastră, în perioada 25—31 NOI SOIURI DE POMI
august.
Referindu-se la apropiatul ŞI ARBUŞTI
congres, secretarul general
al Asociaţiei internaţionale Ministerul Agriculturii,
„Ovidianum", asociaţie ca­ Industriei Alimentare ?i
re are sediul la Bucureşti, Aptelor a aprobat omologa­
Grigore Tănăsescu, a decla­ rea a cinci soiuri de pomi
rat unui redactor al Ager- şi arbuşti fructiferi în ve­
pres : derea introducerii în cul­
ANUL XXIV Nr. 5 438 4 PAGINI - 30 BANI „Reuniunea pe care o tură. Este vorba de soiul
vom găzdui în luna august de cireş „Armonia“ obţi­
— prima de o asemenea nut de cadrele didactice
amploare — a trezit un ale catedrei de genetică şi
viu ecou în România şi în ameliorarea plantelor hor­
străinătate. Pînă acum, ticole de la Institutul a-
Colectivele muncitoreşti şi-au anunţat, participarea gronomic „Nicolae Bălces-
sute de specialişti din nu­
cu“, coacăz negru, roşu şi
ţări.
Alegerea
meroase
României, mai exact a ţăr­ alb şi unul de agriş, obţi­
nute la staţiunea experi­
mului românesc al Mării
Negre, pentru întrunirea mentală horticolă din Cluj.
„Record“,
Coacăzul
hunedorene îşi conectează generos celui dintâi Congres mon­ bunăoară, a dat producţii
negru
dial al ovidiştilor, este le­
calculate de 11 600—15 000
gată nu numai de aminti­
rea timpului petrecut aici kg la hectar, cu 13—35 la
de autorul „Tristelor" şi sută mai mari decît cele
dobîndite la soiurile culti­
„Ponticelor“, dar e şi un o- vate. Ciorchinii de coacăz
energiile în marea bătălie magiu adus afinităţilor sînt mari, au boabele uni­
multor scrieri ale literatu­
rii române cu opera mare­
lui bard latin. forme, gust plăcut şi un
conţinut ridicat de vita­
manifestări mina C.
C I N C I N A L U L N LA CUCUTENI păşit de ■ 3—3,5 ori pro­
Noul şoi de agriş a de­
I
CULTURALE
ducţia soiurilor cultivate.
Soiurile amintite au fost
CUCUTENI. Sub generi­
cul „Cucuteni 5 000", în recomandate pentru zonele
subcarpatice şi vor fi in­
străvechea localitate cu a- troduse în cultură în cursul
celaşi nume din judeţul acestui cincinal cînd su­
Iaşi, cunoscută pentru arta prafaţa cultivată cu ar­
şi civilizaţia înflorite aici buşti fructiferi se extin­
PATRU ANI Şl JUMĂTATE desfăşurat duminică o tra­ de simţitor.
cu milenii în urmă, s-a
Constantin Trifan, de la ori­
1
zontul IX , fiind îmbrăţişată,
în scurt timp, de majorita­
0 remarcabilă izbîrag a abnegaţiei şi dăruirii în muncă 0 valoroasă iniţiativa minerească la E. M. Ghelar tea brigăzilor productive din Participanţi
secţiile
Rezul­
exploatării.
tatele au fost imediate: activi la
„Nici un abataj şi nici o maşină Constantin Trifan a înche­ acţiunile
de
iat luna cu un plus
Industria feiestană a îndeplinit angajamentele de încărcat sub randamentul de 688 tone dd minereu peste obşteşti
Nistor
sarcinile de plan,
Dodu a realizat, pe aceeaşi
6 tone de minereu pe post“ lună, un plus de 425 tone, In toate satele comunei
iar Iordache Scînteie a dat
peste plan 191 tone. Bucureşcl au Ioc, în cinstea
Conferinţei Naţionale a parti­
asumate pînă lalonferinţa Naţională a partidului tragă minereu mai mult şi butat" şi „La sfat cu or­ minerilor de Ia Ghelar, sînt înfrumuseţare, la care partici­ şi
dului nostru, ample acţiuni
Sînt dovezi ale hărniciei
GHELAR. Hotărîi să ex­
patriolice
gospodărire
de
de
tacii“
adăugat
le-au
argumente
înfăptuirii
ale
pă
toţi
locuitorii.
Mobilizaţi
de calitate mai ' bună, mine­
cîteva zile încă una: „Nici
de organizaţiile de partid, de
angajmentelor
asumate
în
rii de la Ghelar caută şi a-
plică noi metode de mun­ un abataj şi nici o maşină cinstea Conferinţei Naţio­ comitetele de cetăţeni şi depu­
taţi oamenii muncii de la sa­
de încărcat sub randamen­
că, declanşează valoroase i- tul de 6 tone de minereu nale a partidului şi a ani­ le participă in mod activ la
acţiunile obşteşti. Astfel, prin
O Bilanţul primului semestrunsemneazâ depăşiri de 45 milioane kWh energie electrică, nitiative. Iniţiativelor „Nici pe post“. Ea a fost lansată versării unui sfert de veac munca patriotică a cetăţenilor
un vagonet de minereu rc- de vrednicul şef de brigadă de Ia proclamarea Repu­ se execută lucrări de construc­
2 500 tone fier în minereu mâ şi 4,4 ia sută concentrate de cupru, 1350 tone cocs, blicii. ţie şi modernizare a drumu­
rilor care constau din săpă­
turi de pămtnt, tăieri de a-
12450 tone fontă, 14 275 tontei, 9615 tone laminate finite, importante cantităţi de pro­ costamente, construcţii de şan­
ţuri, extragerea pietrei din
duse chimice, forestiere, matele de construcţie, mobilă • Sporul producţiei industriale se cariere, transportul şi aşter-
nferea ei Intr-un strat de 30-
ridică ia 116 milioane lei, Tea mai mare parte prin creşterea productivităţii muncii cu 40 om grosime şi pe o lăţime
de 4,5 m corespunzător cir­
370 lei pe salariat culaţiei autobuzelor pe drum.
In raza comunei noastre s-au
construit 12 podeţe şi se află
In aceste zile de bătălii progresueconomic al ţă­ valoare. In prima jumătate a zarea unei producţii indus­ In construcţie 4 poduri. Au
fost plantate 4 000 de sălcii pe
decisive purtate pe vastul rii. anului au fost furnizate în triale suplimentare de 116 mi- marginea apei care trece prin
front al marii întreceri pen­ Prin ra dîrză, eroică a plus economiei naţionale pes­ lioanp lei. Demn de remarcat sat pentru consolidarea malu­
tru îndeplinirea cincinalului tuturor ctivelor hunedo­ te 45 milioane kWh energie este că, faţă dş, perioada co­ rilor. S-au construit 2 500 ml
de
diguri pentru prevenirea
în 4 ani şi jumătate, primul rene, Istria judeţului electrică, 1 350 tone cocs, respunzătoare din primul an inundaţiilor şi s-au amenajat
semestru de muncă din in­ nostru rtează cu mîn- 12 450 tone fontă, 14 275 to­ al cincinalului, sporul pro­ 780 mp spaţii şi zone verzi.
dustria judeţului nostru s-a drie îndiirea cu 20 de ne oţel din care 6140 tone Intr-un număr de 120 de gos­
podării, prin asociere şi con­
încheiat cu un remarcabil zile înakle termen a an- aliat, 9 615 tone laminate fi­ ducţiei industriale obţinut tribuţie proprie, s-a introdus
bilanţ de succese. Siderurgiş- gajamen' suplimentare a- nite, importante cantităţi de în judeţ în semestrul I es­ apa potabilă.
La lucrările amintite au lu­
tii şi minerii, energeticienii sumate la Conferinţa maşini şi utilaje pentru in­ te superior cu 300 milioane at parte toţi cetăţenii comu­
Naţional partidului. Este dustria metalurgică, 2 500 to­ nei — tineri şi vlrstnici — re-
şi chimiştii, forestierii şi lu­ lei, iar productivitatea mun­
o remailă victorie mun- alizindu-se obiective in valoa­
crătorii din unităţile produ­ citoreasa care. şi-au adus ne fier în minereu marfă, cii a sporit cu 4 550 lei pe re de 955 000. ici, iar prevede­
cătoare de materiale de con­ contributoate colectivele- cu 4,4 la sută mai mult cu­ salariat. rile planului anual la lucră­
rile de gospodărire şi Înfru­
strucţii sau ale industriei lo­ de muni, tehnicieni, in­ pru în concentrate, 40 tone Realizările remarcabile do- museţare fiind realizate In
procent de 112 la sută. S-au
cale, în frunte cu comuniş­ gineri. fridenţiază în mod produse din mase plastice şi bîndite în industria hunedo- evidenţiat prin munca depusă
tii, îşi încununează eforturi­ deosebiterurgiştli de la 8 tone fire şi fibre artificia­ reană la finele primului se­ deputaţii Moise Tiu, Gheorghe
Circo,
Circo,
Aurel
Rozalia
le cu strălucite fapte de Hunedoşi Călan, minerii le, 1 300 mc cherestea, 5 280 mestru exprimă hotărîrea Tebieş, Ileana Uărăbanţ, An­
Viorel
gliei
Glava,
Demian,
.muncă, rod al abnegaţiei şi de la I.larza, E.M. Deva, mc prefabricate din beton, fermă a tuturor colectivelor Petru Opreau, Fiorica Borza
dăruirii, al competenţei şi I.M. Huara, E.M. Uri- mobilă în valoare de peste muncitoreşti din judeţ de a şi cetăţenii Sabin Tebieş, Sc-
venan Cimpcan. Nicolae Dără-
responsabilităţii cu care s-au cani, obţii de la Orăştie. 950 000 lei şi alte produse. întâmpina Conferinţa Naţio­ banţ, Susama Paşca, Fiorica
Balta, Maria Balta, Petru De­
angajat în uriaşul efort al colectiv* C.E.I.L. Deva, In aceeaşi perioadă nală a partidului cu noi şi mian, Petru Ghilean şi Aron
clasei muncitoare pentru a I.P.B. la, unităţile din a crescut productivitatea importante succese în marea Blocuri moderne şi arbori Demian.
In prezent se lucrează la
cinsti apropiata Conferinţă industrieală. muncii cu 370 lei pe salariat bătălie muncitorească pentru ornamentali se aliniază maiestu­ terminarea construcţiei loca­
os pe bulevardul „Dacia“ din
Naţională a partidului cu Bilanţemestrial prezin­ peste prevederi, fapt ce a îndeplinirea cincinalului în Hunedoara. mă între 20 şi 23 grade. Noap­ lului pentru bufet şi Ia repa­
raţia capitală a căminului cul­
Foto : V. ONOIU tea şi dimineaţa — ceată lo­
tural de centru şi se fac o se­
noi succese în accelerarea tă real de o deosebită contribuit hotărîtor la reali­ patru ani şi jumătate. cală. rie de lucrări pentru amena­
VREMEA jarea curţii consiliului popu­
PENTRU URMĂTOARELE lar. A început procurarea ma­
terialelor necesare pentru con­
PENTRU 24 ORE DOUA ZILE strucţia unui corp de clădl-
Constructorii din Valea Jiului —autorii unui Vremea va fi schimbătoare Vremea se încălzeşte treptat. VIOREL DEMIAN
şi relativ răcoroasă, cu cerul Cerul va fi temporar acope­ secretarul comitetului comunal
mai mult acoperit. Temporar rit. Vor cădea averse locale de partid, primarul comunei
va ploua slab. Virilul va sufla de ploaie. Vîntul va sufla slab Bucureşci
prestigios succes din nord-vest. Temperatura pînă la potrivit din nord-est.
minimă va fi cuprinsă intre
Temperatura — în creştere u-
9 şi 12 grade, iar cea maxi­ şoară. (Continuare în oaa. o 2-a)
Barajul k la Valea de Peşti a alias cala La C.A.P. Deva
Sint necesare măsuri energice pentru
finala m o fană înainte de termen
STKMEKA GRABNICA A RECOLTEI
Un munte care leagă mun­ ului şi va constitui, în ace­ stantin Moraru şi Ioan Mo-
ţii între ei. .Ca să se nască laşi timp, un minunat loc de canu, inginerii Petre Soilea- La cooperativa agricolă şi se desfăşoară acţiunea de strîns producţia de orz nici
acest „munte" ce va rămîne agrement. nu şi Mihai Neferu. alţi zeci din Deva culturile de ce­ sti'îngere a recoltei, de ope­ de pe 60 de hectare“. Cu
timp de secole stavilă în ca­ Acum, în preajma Confe­ şi zeci de constructori bine reale păioase ocupă o supra­ rativitatea cu care se înma­ toate că în ziua de 29 iunie
lea apei înmagazinate în rinţei Naţionale a partidului, cunoscuţi, pe şantier pentru faţă de 400 hectare, din ca­ gazinează produsele şi de a.c. a fost un timp foarte
marea artificială „Valea de cu o lună de zile în avans, priceperea şi hărnicia lor.. re 100 hectare au fost re­ măsurile luate pentru evita­ bun penlru lucru în cîmp,
Peşti" a trebuit să fie sacri­ coronamentul umpluturii din — închinăm în întregime zervate orzului. Datorită rea pierderilor. Deoarece mecanizatorii Petru Baltă,
ficat un munte adevărat. corpul barajului — prima şi succesul nostru .— a arătat condiţiilor superioare de e- secţia de mecanizare care Nicolae Lupuţ şi Artamian
1 200 000 tone de cremene au cea mai grea etapă a lucră­ inginerul Ştefan Nicolau, di­ xecutare a lucrărilor agro­ deserveşte cooperativa agri­ Moraru nu au realizat nici
fost dislocate, transportate pe rilor — a ajuns la cota fi­ rectorul şantierului Valea tehnice pînă la recoltat, se colă a re la dispoziţie patru jumătate din norma stabili­
distanţe de kilometri şi aşe­ nală situată la peste 50 m Jiului superior al I.L.H.S. — întrevede posibilitatea obţi­ combine (dintre acestea una tă pe combină (?).
zate în corpul barajului. înălţime. Intr-o atmosferă de Conferinţei Naţionale a Par­ nerii unor sporuri substan­ este „Gloria“ — n.n.), la Şeful secţiei de mecaniza­
Pentru a da zăgazului ar­ puternic entuziasm, generat tidului Comunist Român, ca ţiale de recoltă. Spre exem­ prima vedere s-ar putea re, Trandafir Suba, explica
plu, la orz, după cum ne-a
tificial tăria de granit, în­ de bucuria muncii împlinite, semn al dragostei şi recu­ relatat'inginerul şef al C.A.P., spune că există asigurate situaţia îngrijorătoare exis­
toate condiţiile ca întreaga
tentă la recoltat pe seama
fruntând condiţiile aspre ale sutele de constructori ai ba­ noştinţei pe care o pur­ tovarăşul Ioan Barba, la bri­ recoltă să ajungă la timp în defecţiunilor ivite la combi­
şantierului, sute de construc­ rajului au sărbătorit în cursul tăm partidului, conducăto­ gada din Sî.ntuhalm s-au reali­ hambare. ne şi a unor deficienţe de
tori, mineri şi artificieri, bul- zilei de duminică încheie­ rului nostru iubit, tovarăşul zat în medie cîte 3100 kg Realitatea este departe în­ ordin organizatorici Rău este
dozerişti şi şoferi, mecanici rea înainte de termen a a- boabe la hectar. De aseme­ să de a confirma o aseme­ însă că asemenea aspecte
şi electricieni au durat cor­ cestei etape hotărîtoare pen­ Nicolae Ceauşescu. precum şi nea, la grîu se estimează o nea previziune optimistă,. In îşi fac loc chiar sub ochii
pul barajului, au investit în tru punerea în- funcţiune a ca o dovadă a hotărîrii' de producţie suplimentară de urma discuţiilor purtate cu conducerii S.M.A. Deva, ca­
monumentala construcţie, o- întregului complex hidroteh­ care sîntem animaţi de a cel puţin 60 tone boabe. factorii răspunzători de soar­ re se află la cîţiva paşi de
dată cu munca plină de pa­ munci cu abnegaţie şi dărui­ Fireşte, obţinerea sporuri­ ta producţiei ne-am convins cooperativa agricolă în cau­
nic. Printre cei care sărbă­ lor amintite de recoltă -este
tos şi dăruire, o parte din fi­ toreau victoria şi erau săr­ re pentru înfăptuirea în pa- rodul eforturilor depuse de că ceea ce ne spunea un ză. Să nu mai amintim că
inţa şi sentimentele generoa­ bătoriţi în acelaşi timp. pu­ 'tru ani şi jumătate a cinci­ ş către mecanizatori şi coope- cooperator în legătură cu deficienţe grave se întâlnesc
se, profund patriotice ale teau fi întâlniţi maistru] Flo- nalului. ratori pentru a respecta teh­ mersul recoltatului — şi a- Şi _ în privinţa efectuării lu­
nume că „secerişul. se des­
fiecăruia, pentru terminarea rian Străuţ, şeful carierei de Constructorilor barajului nologiile specifice culturilor făşoară cum mai rău nici nu crărilor de combatere a
dăunătorilor la cartofi (!).
mai devreme a acestui com­ piatră, minerii Ioan Bîrsan de cereale păioase. Nu mai se poate“ — corespunde în­ La C.A.P. Deva sînt tar­
Un meşter desâvirşit, un mun conştiinciozitate plex hidrotehnic care va a- şi Petre Titel, şefii de echi­ M. CRISTESCU puţin important este însă tru totul adevărului. Ca do­ lale pe care se putea înce­
şi responsabilitate, aşa este cunoscut Vasilc Todoran sigura cu apă potabilă şi in­ faptul că soarta producţiei vadă, inginerul şef al uni­ pe secerişul griului, dar de-
In rîndul colectivului de la Fabrica „ Orăştle. pă Constantin Lavric şi Con­ este nemijlocit legată şi de tăţii ne relata că: „în timp
dustrială localităţile Văii Ji­ stantin Coca, şoferii Con­ (Continuare in pag, a 2-a) modul cum este organizată de două săptămîni tiu sra (Contînuare în pag. a 2-a)