Page 90 - Drumul_socialismului_1972_07

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 457 © MIERCURI 26 IULIE 1972
SSggBBLJflgSSri

Transpunînd in viaţă hotăririle Conferinţei Naţionale

a partidului, oamenii muncii hunedoreni se angajează la

înzecTrea eforturilor pentru dezvoltarèàIn mm

SUS ŢINUT A PA TRIEI, CREAREA UNEI SOCIETĂ ŢI

SOCIALISTE MODERNE, A UNUI VIITOR DEMN

Recordurile noastre le închinăm Credinţa de a munci şi

cauzei supreme a patriei lupta pentru înfăptuirile

La fel ca toate celelalte co­ încredere şi în acelaşi timp cheierea lucrărilor Conferin­
lectivităţi de muncitori, mine­ aşteaptă mai mult de la noi. ţei, ne putem mîndri cu aproa­ de mline
rii din Ghelar au primit cu Iar noi dorim şi sîntem hotă- pe 800 tone extrase peste pre­
un deosebit sentiment de re­ ritl să întărim convingerea se­ vederile la zi, în condiţiile în
cunoştinţă şi mîndrie Rapor­ cretarului general al partidu- care cel mai mic randament
La furnalul nr. 5, unde lu­
Pentru toată viată îmi va
tul t o v a r ă ş u l u i Nicolae lu că ne vom pune întreaga realizat a fost de- 7 tone de rămîne adine întipărită în crez, am realizat, nu-i vorbă,
Ceauşescu la înaltul for al pricepere, întregul elan în e- minereu pe post. De la acest suflet slova Raportului pe ca­ multe lucruri frumoase cu
comuniştilor din patria noas­ fortul întregului popor pentru bilanţ ne luăm un nou anga­ re iubitul nostru conducător, care ne mîndrim. In cinstea
tră, celelalte documente ale dezvoltarea patriei socialiste, jament. Acela ca pînS la sfîr­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Conferinţei Naţionale am
Conferinţei Naţionale. A- şi făurirea viitorului ei lu­ şitul anului să mai extragem l-a prezentat marelui sfat al dat împreună Cu toată secţia
ceste sentimente, izvorîte minos. suplimentar peste 400 tone de
din dragostea fierbinte In preajma Conferinţei Na­ minereu. comuniştilor tării. Am vă­ mai bine de 5 000 de tone
de fontă peste plan cu cocs
ce o purtăm partidului, au ge­ ţionale, împreună cu tinerii Cînd ne asumăm această zut şi văd în acest docu­ economisit. Noi ştim însă că
ment istoric, scris ca într-o
nerat în abatajele minei noas­ din brigada pe care o conduc responsabilitate ne gîndim la carte de'aur, tot ce am în- şi la acest mare agregat, la
tre o muncă însufleţită pen­ am lansat chemarea „Nici un eforturile pe care trebuie să lăptuit mai mîndru şi mal fel ca îh toate uzinele ţării,
tru a răspunde prin fapte abataj şi nici o maşină de în­ le depunem toţi muncitorii semeţ în tara noastră, lot ce avem mari posibilităţi să ne
-chemării partidului de a fina­ cărcat sub randamentul de 6 pentru a asigura îndeplinirea vom clădi mai minunat în ridicăm, aşa cum spune pe
liza sarcinile acestui cincinal tone de minereu pe post", cincinalului înainte de termen. drept cuvînt tovarăşul
înainte de .termen, de a im­ chemare ’ îmbrăţişată nu numai Dîrzenia băieţilor mei, înalta vremurile care vin pe părnîn- Ceauşescu, la nivelul ţărilor
pulsiona procesul edificării de tinerii exploatării dar şi lor conştiinţă muncitorească, tul românesc. avansate. Organizaţia de par­
socialiste în patria noastră. de minerii ntai în vîrstă, aşa disciplina de care dau dova­ Credinţa mea de muncitor,
Sînt şeful unei brigăzi de cum sînt brigăzile conduse de dă, modul responsabil în ca­ cîştigată în cei aproape 25 tid, fiecare furnalist, de la Prim-topitorul Dumitru Şrrban, împreuna cu ncle!al1r echipe caro deservesc cuptorul nr. 5
mineri tineri şi cuvintele se­ comuniştii Nistor Dodu şi re reuşim să folosim timpul de ani de trudă pe platfoftna muncitor la inginer, gîndim de la oţelărla Martin nr. l, a obţintit de la începutul anului plnft la Conferinţa Naţionalii a parti­
cretarului gefieral al partidu­ Iordache Scînteâe, cu care de muncă şi utilajele din do­ furnalului, este că măreţia în aceste Zile ciim să punem dului 1 ¡>00 tone de oţeluri aliate peste plan. Foto: I. LEHOCZKY
lui : „Doresc ca şi de la tri­ sîntem în întrecere. tare, sînt calităţi prin care tuturor realizărilor şi a telu­ mai repede şi mai deplin în
buna Conferinţei Naţionale a vom putea răspunde chemării rilor cutezătoare spre care valoare toate aceste rezerve. / ; ' ' «' ’’ .
partidului să reafirm apreci­ In foarte scurt timp brigada partidului, sarcinilor ce ne re­ tindem o datorăm marii în­ Acţionăm pentru asigurarea
erea pe care conducerea par­ mea a obţinut adevărate re­ vin în lupta pentru progresul ţelepciuni cu care este hără­ unui mers uniform al furna­ Ţelul suprem @1 politiei ii partidului—
tidului şi statului 0 dau acti­ corduri. Dacă Ia sfîrşitul lu­ patriei. zită conducerea partidului lului, prevenirea deranja­
nii iunie aveam extrase peste
vităţii creatoare a minunatu­ plan 688 tone de minereu, cu nostru, măiestriei sale, a se­ mentelor, menţinem ridicată
lui nostru tineret", m-au mo­ CONSTANTIN TRIFAN cretarului general, de a as­ temperatura aerului insuflat,
bilizat şi mai mult, m-au făcut 160 tone peste angajamentul miner şef de brigada culta şi a conduce poporul, facem ca agregatele să func­ creşterea bunăstării materiale
să sirtit din plin că tara are reînnoit, acum, după în- la É.M. Ghelar devotamentului său fără mar­ ţioneze la parametrii optimi.
gini în slujirea neamului. A- Ne preocupă intens aplicarea
ceeaşi credinţa mă îndeamnă tehnologiilor moderne de lu­
cru. Mă refer cu deosebire la
să spun că astăzi, ca nici-
Pe tînărul al Fabricii de ciment Ofiişcădap cînd în trecut, nu-i în tara insuflarea oxigenului, preîn- şi spirituale a poporului
românească suflet care să nu călzirea gazului metan şi insu­ Am ascultat cu adîncă e- spirituale a oamenilor mun­ în sectorul vegetal şi al
flarea păcurii, la îmbunătăţi­
l ROBUST Al ÎNCEPUTULUI inultuthit că avem în frunte rea constructivă a cauperelor, portul prezentat de tovară­ cii de la sate. Traducerea în creşterii animalelor, ca prin
iubească partidul, să nu fie
satisfacţie
şi
moţie
Ra­
mîndru de conducerea sa,
eforturile comune ale tutu­
viaţă a măsurilor stabilite
metode prin care putem ob­
asemenea bărbaţi vrednici ţine realizări deosebite in şul Nicolae Ceauşescu la pentru sistematizarea locali­ ror locuitorilor să apropiem
cum este tovarăşul Ceauşescu. producţia de fontă. Conferinţa Naţională a par­ tăţilor rurale, dezvoltarea şl mai mult condiţiile de
La Chişcădaga — pini mai — Majoritatea utilajelor fa­ pe şantier. Pină le-au sosit Şi tocmai de aceea cred, Doresc să arăt că din pri­ tidului. Tot ceea ce s-a fă­ tot mai puternică a produc­ muncă şi de viată ale satu­
ieri sat anonim pe hartă ju- bricii — îşi completează ex­ colegii ei au amenajat plat­ nu-i astăzi suflet de român ma zi a lucrărilor Conferin­ cut şi se face — aşa cum se ţiei agricole, punerea în va­ lui de cele ale oraşului. Vom
d&ţiilui — a început con­ plicaţiile şeful de şantier — forma grupului social cu vi­ care să nu fie gata să mun­ ţei, ia noi la furnale s-a subliniază în Raport — pen­ loare a resurselor materiale face tot ce ne stă în putin­
şi umane, dezvoltarea în
strucţia uneia dintre cete sint construite la noi in ţa­ branta emoţie pe care o naş­ cească. să se Zbată şi să desfăşurat întrecerea pentru tru dezvoltarea economico- continuare a sectoarelor de ţă pentru a ne aduce partea
mai mari şi moderne fabrici ră de unităţi cit vastă expe­ te începutul. Munca cea mai lupte pentru înfăptuirile spre cele mai înalte rezultate în socială a tării are o singură producţie industrială şi pres­ noastră de contribuite la
de ciment şi var ale ţării. rienţă în acest domeniu. grea însă de-abia acum ur­ care ne conduce partidul. producţie. In această Zi am tintă: creşterea bunăstării tatoare de servicii, ridicarea ' propăşirea patriei şi a popo­
— Acest cincinal îşi eta­ Transportul materiei prime, mează. Peste citeva zile vom Din tot ceea ce se cere pen­ obţinut un indice de utiliza­ materiale şi spirituale a po­ rului român.
lează pretutindeni caratele însă, faţă de modul în care alaca lucrările de bază. De tru aceasta muncitorimii tă­ re cu 7 la sută mai mare de- porului. gradului edilitar-gospodăresc EMILIAN DOBIRCAU
Tocmai în acest spirit sînt
de preţ ale edificării socia­ i se asigură la alte fabrici si­ aceea, încă de la început rii, eu şi tovarăşii mei do cît cel planificat, fiind cel prevăziitfe măsuri care să al tuturor localităţilor rura­ secretarul Comitetului
le vor face ca satul româ­
1
liste — afirmă inginerul Va- milare, se va face prin benzi ne-am organizat în două muncă de la furnale ani în­ mai înalt de pină acum. La conducă la dezvoltarea tot nesc să prospere şi să înflo­ comunal de partid
sile Şandor, şeful Şantierului transportoare prevăzute cu schimburi prelungite, pentru ţeles că sîntem datori să fo­ fel şi consumul specific de mai puternică ' a • patriei rească continuu. Rapoltu Mare
de construcţii industriale estacade. Lungimea totală a a acoperi cit mai bine volu­ losim la capacitatea maximă cocs. Aceste realizări arată Comitetul comunal de par­
Chişcădaga. Iar noi, con­ acestor benzi, care leagă fa­ mul mare de lucrări din a- agregatele, timpul de lucru cit de mari sînt rezervele noastre şi situarea ei în rîn-
durile ţărilor civilizate şi a-
tid, toate organizaţiile de
structorii, aşa cum arată to­ brica de cariere, este de pe­ ceastă perioadă. şi materiile prime, să depu­ vansate din lume. Măsuri im­ bază, bizuindu-se pe forţa,
varăşul Nicolae Ceauşescu ste 10 kilometri. Ne bucurăm că viitoarea nem toată priceperea şi ex­ noastre, cit de deplină este portante sînt prevăzute pen­ puterea de mobilizare şi in­ ASIGURĂM
în Raportul prezentat la Con­ — Ce ne puteţi spune de­ fabrică de ciment se va con­ perienţa noastră pentru a angajarea întregului nostru tru dezvoltarea în continuare fluenţare a maselor de către
ferinţa Naţională a partidu­ spre munca dumneavoastră, strui în această inimă de oţel îndeplini mai devreme cinci­ colectiv pentru a le pune în economico-socială a comu­ comunişti, vor milita In mod
lui, avăm datoria de onoare a constructorilor ? şi cărbune a ţării. De aceea, nalul. Concret, la noi la fur­ valoare, pentru a ne aduce nelor, apropierea condiţiilor neabătut pentru traducerea 0 PREGĂTIRE
să fim prezenţi cu toată dă­ — In aceste zile au cuvîn- doresc să afirm în numele nale, aceasta înseamnă ^ă lu­
ruirea noastră în acest uriaş tul buldozeriştii şi excavato- oamenilor prezenţi pe şan­ crăm în aşa fel incit agre­ astfel contribuţia la înfăpui- de muncă şi de viată de la în viată a sarcinilor pe care
sate de cele de la oraş. Or­
partidul le pune In actuala
efort constructiv. In 1974, rişiii. „Deosebitul", deci, se tier şi al celor care vor veni gatele Să meargă intens şi rea sarcinilor ce ni le tra­ ganele şi organizaţiile do etapă în fata noastră, pentru
prima linie tehnologică a vi­ localizează în munca tor. in aurind, că alături de side- sează Conferinţa Naţională a partid de Ia - sate, toti co­ dezvoltarea şi mai puternică MULTILATE­
itorului obiectiv va intra in Florin Scorojitu şi Vasile rurgişli şi mineri ne vom a- continuu, să obţinem indici partidului. muniştii trebuie să-şi intensi-- din punct de vedere econo­
funcţiune. Pop — tineri ce s-au născut duce aportul direct la dezvol­ de utilizare cit mai ridicaţi fice efortul pentru a mobili­ mic şi social a comunei,
Nu întimplător fabrica se in anul proclamării Republi­ tarea şi modernizarea econo­ şi să reducem copsumul ALEXANDRU OLARU za şi canaliza energiile tutu­ pentru ca toate unităţile a- RALĂ A
va construi aici pe Valea cii şi de care precis veţi mai miei. specific de cocs. furnalist la C.S. Hunedoara ror cetăţenilor pentru înflo­ gricole socialiste să realize­
Caianului. Carierele de cal­ auzi — au fost primii veniţi ILIE COJOCARU rirea vieţii economice şi ze producţii net superioare
car şi argilă sînt doar la VIITORILOR
cîţiva kilometri. Termocen­
trala Mint ia şi Combinatul si­ Prima zi a Conferinţei Naţi­ nnjnte în ultimii doi nni. Nn şi înţelegerea acestui vast
derurgic Hunedoara, care vor Vom dovedi totdeauna onale a fost pentru mine —si vom strădui să facem totul şi preţios program elaborat SPECIALIŞTI
furniza principalii lianţi: cred că pentru fiecare din­ pentru o largă pregătire pro­ de Conferinţa Naţională a
cănuşa şi zgura de furnal — tre noi — o zi memorabilă, fesională, aşa cum prevede partidului. Ne simţim obli­
Sînt, de asemenea, aproape, tenacitate şi bărbăţie o zi unică. In fata magistra­ Raportul tovarăşului Nicolae gaţi să aducem substanţiale Raportul deschizător de
însăşi platforma dintre cele lului Raport prezentat de Ceauşescu, ajutindu-i pe e- îmbunătăţiri pentru forma­ largi şi luminoase perspecti­
două dealuri impunătoare ce Mă aflam pe schelele vii­ şoară activitatea fierar-beto- erului nostru : predarea a 60 tovarăşul Nicolae Ceauşescu Ievi să-şi însuşească în e- rea tineretului în spiritul ve, prezentat la Conferinţa
străjuiesc Valea Caianului — toarei case de cultură a niştii depinde, economisirea a de apartamente peste preve­ am simtit mai mult răspun­ gală măsură atît metodele dragostei de muncă. Deşi e- Naţională de către secretarul
străbătută de căile de acces municipiului şi cu echipa însemnate cantităţi de metal. derile de plan, în cinstea derea de a fi membru, de a clasice de predare, cit şi levii noştri au participat cu general al Partidului Co­
necesară — oferă cele mai mea de fierari-betonişti pre­ Şi pină acum, cu echipa mea Conferinţei Naţionale a par­ fi cetăţean demn al acestei rezultate bune, atît în munist Român, tovarăşul
bune condiţii pentru viitorul găteam un nou schelet meta­ am avut realizări frumoase. tidului, înregistrarea unor tari. timpul anului şcolar cit şl Nicolae Ceauşescu, reprezin­
Obiectiv. lic. In timp ce munceam, la In medie am economisit fie­ considerabile avansuri fizi­ Cînd tovarăşul N i c o 1 a e în vacante, la munca patrio­ tă pentru Invăţămîntul nos­
tranzistor ascultam pe tova­ care cîte o tonă de fier be­ ce la toate celelalte obiecti­ Ceauşescu a stăruit asupra tică, trebuie să organizăm tru superior — ca dealtfel
răşul Nicolae Ceauşescu cu- ton. Dar consider că la vo­ ve aflate în construcţie, im­ problemelor îmbunătăţirii în- SA CREŞTEM mai bine această activitate, pentru întreaga şcoală ro­
211 apartamente vîntînd istoricul Raport în care ie executăm la casa de portante economii de materii văţămîntului, cînd a subli­ să insuflăm copiilor mal reţ de perfecţionare cont: i
mânească — un program mă­
lumul mare de lucrări pe
lata miilor de delegaţi la
multă dragoste şi răspun­
Conferinţa Naţională. Mi se cultură, la sala sporturilor, şi materiale, dar mai ales niat că toţi tinerii trebuie TINERET DEMI DE a pregătirii profesionale şi
dere pentru muncă. Doresc,
noua etapă de perfecţionare
ajutaţi să posede un larg
peste plan părea că sînt alăluri de re­ în microrâionul nr. 15 etc. calitativă în care am păşit orizont de pregătire profe­ şi de fapt Raportul ne-o ce­ politice a studenţilor, pentru
ca aceştia să devină cadre
prezentanţii noştri ; că-1 văd
putenl economisi mai mult
pe încercatul nostru condu­ metal. Aceasta este o sar­ odată cu Conferinţa Naţio­ sională, să aibă o calificare re, ca împreună cu diri­ de nădejde, capabile să-şi
guiţii şi profesorii din li­
nala a partidului, constituie
complexă, o pregătire multi­
DEVA. Devenită tradiţio­ cător şi că indicaţiilor pre­ cină pe care o vom avea în­ mobilul nostru .principal pen­ SOCIETATEA ceul nostru să acţionăm în aducă contribuţia de orga­
nală, „Ziua constructorului“, cise pe care le transmite totdeauna ca ghid în mutica tru care ne angajăm să nu laterală care să ducă ia direcţia formării trăsăturilor nizare şl concepţie pe care
sărbătorea celor care îmbo­ constructorilor le răspund noastră. precupeţim eforturile . în creşterea rolului creator al morale ale elevilor. Mă gîn­ o va solicita făurirea societă­
găţesc şi înfrumuseţează pei­ pe loc prin faptă. Din cauza Am înţelds din Raportul omului, Ia manifestarea sa NOASTRĂ ţii socialiste multilateral dez­
sajul industrial, urbanistic şl acestor sentimente pe care prezentat că'nouă construc­ Viitor, să muncim cu tena­ polivalentă în cîmpul mun­ desc în primul rînd Ia ata­ voltate. Personal, am reţinut
şamentul lor faţă de partid ■
citate şi bărbăţie pentru a
edllitâr-gospodăresc al aşeză­ le-am trăit- eu şi colegii mei, torilor he revin sarcini deose­ răspunde faptic marilor sar­ cii, ara înţeles că aceste cu­ şi patria noastră, la cinste, cu un major interes impera­
rilor patriei, ă fost inlîmpiha- munca noastră din acea zi bite în această perioadă de cini reieşite din preţiosul vinte sînt cerinţe de o deo­ corectitudine. Şi, fiindcă în tivele cuprinse în Raport ca­
tă cu realizări importante de a fost însoţită de un adevă­ mari transformări. Astfel în­ document prezentat de tova­ sebită importanţă pentru cele moderne. In aceâstă şcoala noastră, învaţă un re se referă la necesilatea
lucrătorii de pe şantierele rat record : punerea în operă tre 1976—1990 va trebui să răşul Nicolae Ceauşescu la fiecare cadru didactic. Noi, direcţie avem posibilităţi rea­ mare număr de fete, ne vom desfăşurării unul proces de
Trustului de construcţii De­ a unei cantităţi duble de fier- construim circa 2,5 milioane înaltul forum al partidului. cei care pregătim viitorii în­ le prin cadrele didactice ca­ strădui să le pregătim pen­ învăţămînt strîns legat de
văţători, ne vom strădui
va. In primul semestru, co- beton. de apartamente. Trebuie sa Sînt convins că emulaţia re lucrează în şcoala noas­ tru viată. Vom face totul nevoile producţiei, asigurării
lefcUvu! trustului a executat Am reţinut din Raportul intensificăm acţiunile de di­ generată de Conferinţa Na­ mult, vom face totul pentru tră, prin cabinetul psihope­ pentru aplicarea în viată a pregătirii practice a studen­
un volum de lucrări mai ma­ secretarului general că „Se versificare a sortimentelor de ţională a partidului va de­ a pune bazele unei temei­ dagogie ce se află în curs programului Conferinţei Na­ ţilor la acelaşi nivel cu pre­
re cu 15,9 Ia sută decît in impune o -alentie deosebită materiale de construcţii şi clanşa pe şantierele noastre nice culturi generale, cu a- de amenajare. Dar nu mă ţionale, a ideilor confirma­ gătirea teoretică, orientării
aceeaşi perioadă a anului pentru îmbunătăţirea orga­ de folosire a înlocuitorilor; o nemaiîntâlnită întrecere tît mai mult cu cit ni şe gîndesc numai la această te de Raportul prezentat de muncii de cercetare ştiinţifi­
trecut. nizării muncii pe şantierele să extindem practica reali­ pentru a crea o bază mate­ creează condiţii materiale pregătire de informare şti­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu că spre soluţionarea operati­
Scurtind cu 5 zile durata de construcţii, de gospodări­ zării direct pe şantier a pre­ rială reală la tot ce ne-am din cele mai bune. Chiar în inţifică a elevilor, ci şi la vă şi eficientă a problemelor
medie de execuţie a fiecărui re judicioasă a materialelor fabricatelor şi chiar a unor angajat să facem în acest prezent amenajăm în şcoa­ cealaltă latură, de forma­ care, prin fiecare cuvînt ridicate de activitatea pro­
apartament, constructorii au şi utilajelor, reducerea sub­ construcţii metalice; evitîn- cincinal şi în viitorii ani. lă un laborator fonic,'a că­ re, de educate a tineretului. rostit, ne-a mobilizat, ne-a ductivă. Aceste deziderate
terminat şi dat in folosinţă stanţială a consumului , de du-se âstfel cheltuielile pen­ rui valoare se ridică la a- Avem datoria să facem mult îndemnat să muncim fără ale învăţămîntulul modern
oamenilor muncii din Valea metal în construcţii". ulti­ tru transport şi întîrzierile IOAN PREG proape 100 000 tei, dispunem mai mult pentru cunoaşte- preget. pot fl transpuse în viată în
şeful echipei
Jiului, Deva, Haţeg, Brad şi mele cuvinte au creat în mi­ în livrări. de fierati-belohişti de laboratoare de fizică, rfea de către elevi a politi­ Prof. ZOE ZAHARIA scurt timp la Institutul de
din alte localităţi i 157 apar­ ne un fior nebănuit. Ştiu că Rezultatele obţinute piuă a şantierului nr. 1 chimie, biologie, cabinet de cii partidului şi statului director adjunct la mine din Petroşani, avjnd în
tamente, cu 211 mal multe de modul în care îşi desfă­ acum de constructorii şanti­ al T.C. Deva ştiinţe sociale, toate ame- nostru, pentru cunoaşterea Liceul pedagogic Deva vedere condiţiile create în
deţii aveau planificat. urma măsurilor stabilite de
conducerea partidului privind
dubla subordonare a institu-
Potenţialul productiv al pămîntului rior, precum şi a faptului că
telor de învătămînt supe­
ne desfăşurăm activitatea în­
va fi mal bine fructificat (Urmare din pdg. 1) can — toti macaragii de nă­ tr-o zonă unde este concen­
trată cea mai mare parte a
Industriei extractive a tarii
dejde, cu vechi state de ser­
vicii pe şantierele primei ve­ de combustibili şi minereuri.
Din Raportul prezentat Aşa cum se sublinia în mai avansate lari. Stă în sau dincolo este încorporată tre de metal a tării. Ultimul Conştient de marea răs­
de tovarăşul N i c o l a e Raport, multe unităţi agri­ puterea noastră să facem şi 0 părticică din munca mea. lor loc de muncă : furnalul pundere ce revine învătă-
Ceauşescu la Conferinţa cole socialiste au realizat aceasta şi nu ne vom pre­ Aşa i-am transmis fiului meu nr. 9. Dorinţa comună: de a mîntului superior minier, do­
Naţională a partidului încă din 1971 nivelul pro­ cupeţi eforturile pentru cultul pentru muncă. Acum a grăbi intrarea lui în funcţiu­ resc ca, in numele cadrelor
nostru, am reţinut că în ducţiei stabilit pentru fine­ realizarea .prevederilor ac­ dat examen de admitere la li­ ne, prin care va spori consi­ didactice din Institutul de
fata agriculturii socialiste le anului 1975 la o serie de tualului cincinal înainte de ceul industrial de aici, din derabil producţia de fontă a mine Petroşani, să exprim
se pun sarcini deosebit de culturi şi unele chiar le-au termen. Hunedoara. A intrat cu media tării. Recentele documente ale profundul lor ataşament fa­
importante. Practicarea u- depăşit. Intre aceste uni­ Lucrările Conferinţei Na­ 9. Tot satisfacţie a muncii o Conferinţei Naţionale a par­ tă do politica ştiinţifică a
numesc.
nei agriculturi moderne ne­ tăţi se numără şi coopera­ ţionale a partidului au fost tidului sînt călăuză sigură în partidului, ferma noastră
cesită folosirea cu randa­ tiva noastră. Producţiile urmărite cu viu interes dfe Notez în carnet zile lungi întreaga activitate a construc­ voinţă de a depune toate e-
ment sporit a fondului fun­ planificate au fost depă­ comunişti, de toti ţăranii şi nopţi albe, petrecute alături torilor. forturile pentru a asigura
pregătirea multilaterală, te­
ciar, creşterea efectivelor şite cu 490 kg la griu, cu cooperatori, români şi ma­ de constructori şi montori, A fost rîndul macaragiilor. meinică a viitorilor specia­
şi a producţiei animaliere. 750 kg Ia orz, iar la po­ ghiari, care sint hotărîţi să pentru terminarea mai devre­ Turnatul nr. 9 al Hunedoarei lişti, pentru a da viată isto­
me a unor lucrări importante.
Avem condiţii pentru a ri­ rumb cu 220 kg. Aceasta înaintează spre cota finală şi
dica producţia agricolă la demonstrează că prin apli­ transpună în viată noile Notăm în carnet alte nume prin munca lor. In fiecare zi ricelor hotărîrl ce au fost a-
un nivel superior pentru carea metodelor şi tehno­ sarcini ce stau în faţa a- de macaragii — oameni vred­ se încheie lucrări importante, doptate de Conferinţa Naţio­
că în anii ce vin Vor spori logiilor avansate de lucra­ griculturii socialiste. nici Şi pricepuţi — care au în fiecare zi încep altele la nală a Partidului Comunist
urcat cu braţele lor şi ale
şi mai mult baza tehriico- re a pămîntului, fructifica­ macaralelor înaltele cote in­ fel de importante. Oameni do Român.
materială a agriculturii şi rea cuceririlor ştiinţei se CORNEL TÂRAPOANCA Dispunînd de utilaje moderne pentru perforarea găurilor de dustriale şi urbanistice ale diverse meserii îl împlinesc
ţbbSibiiitătile de folosire pe inginer-şef al C.A.P. Hărâu, mină, comunistul Gheorghe Benea, de la sectorul II Musariu, Hunedoarei socialiste : fostul prin faptele lor de muncă. Prof. dr. irig. NICOLAE LEŢU
din cadrul I.M. Barza, realizează împreună cu ei'hipă sa planul
Scară mâi largă a îngrăşă­ pot şi trebuie sa se obţină membru în biroul comitetului de producţie In proporţie de 103 la sută. Pină cînd turnatul va produ­
mintelor chimice. producţii la nivelul Celor comunal de partid Foto: GH. ÎMPĂRAT brigadier Ion Iacobescu, ce şarjă au mai rămas 54 de decanul Facultăţii de mine,
Gheorghe Moldovan, Ion Jur- zile. I. M. Petroşani
\